Purera’a 2016
Te ’imira’a i te tumu nō tō’u orara’a


Te ’imira’a i te tumu nō tō’u orara’a

Hō’e ’āru’i ’e ’o Elder Richard J. Maynes

Purera’a ’ati ti’a i te ao nā te feiā ’āpī pa’ari • 1 nō mē 2016 • Fare Menemene nō Roto Miti

’Ua ’oa’oa roa vau i te taera’a mai i teie pō e tā’u tāne fa’aipoipo ’e ’ua māuruuru roa vau nō te rāve’a ’ia paraparau atu ia ’outou.

I tō tā’u tāne fa’aipoipo paraura’a mai iā’u i te taime mātāmua ē e paraparau ’oia nō ni’a i te Fa’aho’ira’ahia mai te ’evanelia, ’e nō ni’a ihoa rā i te ’Ōrama Mātāmua a Iosepha Semita, ’ua tau’a parau māua e nāhea teie parau tumu i te ha’amaita’ira’a i tō’u nei orara’a ’e nāhea te ’ohipa i tupu iā’u e riro ai ’ei ha’apūaira’a i tō ’outou na fa’aro’o.

E melo fa’afāriuhia vau i te ’Ēkālesia ’e tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu ia ’outou i tā’u nei tao’a rahi roa a’e—te ’ā’amu nō tō’u fa’afāriura’ahia.

’Ua pa’ari au i roto i te hō’ē ’utuāfare te vai ra te here rahi, ’e e mau metua fa’ahiahia tō’u. ’Aita mātou i haere pinepine i te purera’a, ’ei melo rā nō te ’Ēkālesia Perebiteriani, e haere mātou i te purera’a i te mau taime ato’a i te Noera ’e te Pata, ’e i te tahi mau taime e ’āfa’i tō’u nei metua vahine iā’u i te Ha’api’ira’a Sābati. I reira te noa’ara’a iā’u tō’u ’itera’a mātāmua nō ni’a i te Fa’aora. E mea au nā’u ’ia fa’aro’o i te mau ’ā’amu nō Iesu. ’Ua ’ite au e ta’ata ta’a ’ē ’oia.

’Ei tamāhine iti, ’ua ’ite au i te hina’aro ’ia parau i tā’u iho mau pure i tō’u nei ro’i i te pō. ’Ua ’ite au e fa’aro’o mai te Metua i te Ao ra iā’u.

I te ’ōmuara’a o tō’u 20ra’a o te matahiti ’ua arapae au ’e ’ua fāri’i au e rave rahi mau fa’a’ere’ra’a, mau fa’ati’ira’a, ’e mau fa’ataiāra’a o tā teie ’ohipa e ’āfa’i mai i te tahi mau taime. Penei a’e ’ua fa’aruru te tahi o ’outou i taua mau fifi ra, te vai ra rā te hō’ē ta’a-’ē-ra’a. Tē vai nei te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i tō ’outou orara’a. ’Auē ïa ha’amaita’ira’a rahi ē. E hōro’a te ’evanelia ia ’outou i te tumu ’e te pūai. E hōro’a te reira ia ’outou i te ti’aturira’a. I taua taime ra i roto i tō’u nei orara’a, ’ua ’ite au e tē toe nei te tahi mea. ’Ua ’ite au e ’aita tā’u e tumu ’aore rā e ’ē’a i roto i tō’u nei orara’a. ’Ua ha’amata vau i te haere i te tahi atu mau ’ēkālesia, ma te ti’aturi ’ia ’ite i te tahi mau pāhonora’a. ’Ua ’imi au i te tahi mea ’o te hōro’a i tō’u nei orara’a te tahi aura’a, ’aita rā vau i ’ite i hea e ’imi ai i te reira.

I te hō’ē mahana fifi mau, ’ua fa’aoti au ē e pure au. Nō reira, ’ua tūturi au i piha’i iho i tō’u nei ro’i—te tahi mea tā’u i ’ore i rave na—’e ’ua fa’a’ite hua vau i tō’u ’ā’au i te Metua i te Ao ra, te anira’a Iāna nō te tauturu ’e mai te mea e hōro’a mai ’oia iā’u te tahi arata’ira’a i roto i tō’u nei orara’a. ’Ua huru maita’i ri’i au ’e i muri iho ’ua haere au e rave i tā’u mau ’ohipa ri’i nō taua mahana ra.

Tau mahana i muri mai, ’ua pāhonohia tā’u pure. ’Ua tomo mai te hō’ē misiōnare tei ho’i mai mai tāna misiōni i roto i tō’u orara’a. Tōna i’oa o Richard John Maynes. ’Ua ani ’oia iā’u ’ia haere na muri iāna ’e ’ua rave ’oia i te mea tā te mau misiōnare maita’i tei ho’i mai e rave. ’Ua ani ’oia iā’u e ’ua ’ite ānei au i te tahi mea nō ni’a i te ’Ēkālesia ’e ’ua tai’o ānei au i te Buka a Moromona.

’Aita i maoro roa i muri mai ’ua hōro’a mai ’oia iā’u te hō’ē nene’iraa o te Buka a Moromona ’ia tai’o. ’Ua ha’amata vau i te tai’o i te reira, ’e te hō’ē o te mau mea tei haru i tō’u mata i te reira iho taime, ’o te ’Api Upo’o Parau ïa « Te Buka a Moromona°: Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia°». ’Aita roa a’e vau i mana’o ē te Buka a Moromona, nō ni’a ïa ia Iesu.

’Ua ha’amata ato’a vau i te rave i te mau ha’api’ira’a misiōnare, ’e ’ua fa’a’amahia te hō’ē mōrī i roto i tō’u orara’a. A ha’api’i ai te mau misiōnare iā’u nō ni’a i te tamaiti o Iosepha tei fārereihia e te Atua te Metua ’e Tāna Tamaiti, o Iesu Mesia, e piti na ta’ata ta’a ’ē mau, ’ua riro ïa te reira ’ei parau mau te tahi mea tā’u i ’ite ’e i ti’aturi, i roto rā i tā’u ’ēkālesia ’aita roa ïa te reira mea i ha’api’ihia. ’Ua riro te ’Ōrama Mātāmua ’ei tufa’a faufa’a rahi nō tō’u fa’afāriura’a. ’Ua ’ite au i te hō’ē tū’atira’a e ’o Iosepha Semita nō te mea ’ua ui ’oia i te hō’ē ā uira’a e tā’u : I hea e ’ite ai au i te parau mau ? ’Ua pāhono te Metua i te Ao ra i tāna pure nō roto mai i te ’ā’au, ’e ’ua pāhono ’oia i tā’u pure. ’Ua tāmau vau i te rave i te tā’āto’ara’a o te mau ha’api’ira’a ’e ua ’ite au i roto i tō’u ’ā’au ē e parau mau te mea e ha’api’ihia ra iā’u.

’Ua bāpetizo Richard John Maynes te ’orometua tei ho’i mai iā’u i taua tau ve’ave’a ra. ’Ua tāmau māua i te arapae, ’e ’ua fa’aipoipohia māua ’e hō’ē matahiti i muri mai i roto i te hiero nō Manti i Utaha.

I teie nei, ’o tera noa ïa te ha’amatara’a o tō’u fa’afāriura’a. Mai ia ’outou e rave rahi, te fa’afāriura’a o te hō’ē ïa ravera’a. E ti’a ’ia fa’a’amuhia ’e ’ia ha’apūaihia tō tātou mau ’itera’a pāpū i te mau mahana ato’a na roto i te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, te ravera’a i tā tātou mau pure, te haerera’a i te purera’a, te haerera’a i te hiero, ’e te pe’era’a i tō tātou peropheta.

’Ia riro te mau pāpa’ira’a mo’a ’ei tufa’a faufa’a rahi nō tō tātou nei orara’a e ti’a ai. ’Ei tamāhine ’āpī, e ’ere te melo nō te ’Ēkālesia, ’ua anihia iā’u ’ia mā’iti i te hō’ē pāpa’ira’a mo’a nō te tāmau ’ā’au. ’Ua mā’iti au i te Maseli 3:5–6 :

« E ti’aturi ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a ra°; ’eiaha rā e ti’aturi i tō ’oe ihora ha’apa’o.

« ’Eiaha e ha’amo’e iāna i tō ’oe ato’a ra mau haere’a°; e nāna e fa’a’ite ia ’oe i tō ’oe ra mau haere’a ».

E’ita e nehenehe iā’u ’ia parau atu i te rahira’a o te mau taime ’ua puta mai taua pāpa’ira’a mo’a ra i roto i tō’u ferurira’a ’ia hina’aro ana’e au i te tahi tauturura’a nō ni’a mai. Mai te mea e tu’u noa tātou i tō tātou fa’aro’o ’e te ti’aturira’a i te Fatu, ma te ’ite ē e’ita tātou e ta’a i te mau mea ato’a e tupu i roto i tō tātou orara’a ’e ’ia ha’amana’o i te ha’amāuruuru Iāna nō tō tātou mau ha’amaita’ira’a e rave rahi, e fa’a’ite ïa ’Oia ia tātou i te ’ē’a. E’ita paha te reira e tupu mai te au i tā tātou tālena, ’ua ’ite rā vau ē e ’ōpuara’a tā te Metua i te Ao ra nō tātou tāta’itahi.

Tei roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te Parau Fafau 123:12 te hō’ē o tā’u mau ’īrava au-roa-hia e au : « Nō te mea tē vai nei ā te mau ta’ata e rave rahi i ni’a i te fenua nei i rotopū i te mau ha’apa’ora’a ato’a, te mau pupu, te mau huru ’ēkālesia, o te ha’amatapohia na roto i te pa’ari huna o te ta’ata nei, na roto i te reira rātou e ti’a ai ’ia ha’avare atu, ’e o teie fa’a’erehia atu i te parau mau nō te mea ana’e ’aita rātou i ’ite i te vāhi te reira e ’iteā mai ai ».

E mea faufa’a rahi roa nō tātou ’ei melo nō te ’Ēkālesia ’ia haere atu e fa’a’ite i te ’evanelia ia vetahi ’ē. E rave rahi mau ta’ata mai iā’u ’o tē ’imi nei i te parau mau, ’aita rā i ’iteā ia rātou te vāhi nō te ’imi i te reira.

Nā fa’aotira’a e piti hau roa atu i te faufa’a rahi tā’u i rave i roto i tō’u orara’a, ’o te bāpetizora’a ïa ’e te fa’aipoipora’a i roto i te hiero i tā’u tāne fa’aipoipo. Tē māuruuru nei au nō te ’evanelia i roto i tō’u orara’a. ’Ua ’ite pā’āto’a tātou e ’ere te orara’a i te mea ’ōhie i te tahi mau taime. E ti’a rā ia tātou ’ia ha’amana’o noa i te mau parau a Elder Jeffrey R. Holland. ’Ua parau ’oia :

« Tei reira te Fatu o te Ra’i ’e o te Fenua nō te ha’amaita’i ia ’outou…

« ’A ti’aturi Iāna. ’A ti’aturi hōhonu Iāna. ’A ti’aturi Iāna e a muri noa atu ».1

’Ua ’ite au e ta’ata mau te Metua i te Ao ra. ’Ua here ’Oia ia tātou. Tē fa’aro’o nei ’Oia i tā tātou pure. ’Ua ’ite au ē ’o Iesu Mesia tō tātou Fa’aora. ’Ua pohe ’oia nō tātou tāta’itahi ’e ’ua hōro’a mai ’oia ia tātou te hōro’ara’a rahi nō te tātarahapara’a, o te fa’ati’a ia tātou ’ia rave i te mau tauira’a i roto i tō tātou orara’a ’ia maita’i a’e i te mau mahana tāta’itahi. ’Ua ’ite au ’e peropheta ora tō tātou, te peresideni Thomas S. Monson, ’e ’ua ’ite au ē ’ua ’ite mau te peropheta Iosepha Semita i te Metua ’e i te Tamaiti ’e ’ua hōro’a ia tātou i te Buka a Moromona : E ’ite Fa’ahou nō Iesu Mesia.

Tē pure nei au ē e tāmau noa ’outou i te ha’apūai ’e i te fa’a’amu i tō ’outou ’itera’a pāpū i te mau mahana ato’a na roto i te ravera’a i taua mau mea ra tei ha’api’ihia ia tātou ’ia rave e te Fa’aora ’e e tō tātou mau peropheta. ’O tā’u ïa pure ē e tāmau noa ’outou i te ti’aturi i te Fatu ’e ’ia ’ite ē ua ’ite ’Oia ’o vai ’outou ’e e arata’i ’Oia i tō ’outou haere’a.

Tē parau nei au i teie mau mea i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nota

  1. Jeffrey R. Holland, «°Because She Is a Mother°» Ensign, Mē 1997, 36–37.

Nene’i