Purera’a 2016
Te riroraa ei taata tei opuahia ia riro mai oe


Te riroraa ei taata tei opuahia ia riro mai oe

Te hoê aru’i e te peresideni Russell M. Nelson

Pureraa na te feia api paari na te Ao nei • 10 no tenuare 2016 • Brigham Young University–Hawaii

E to’u mau taea’e e tuahine here, te oaoa rahi nei maua i te ti’araa mai i rotopu ia outou i teie mahana Sabati. Te here nei maua ia outou ! E te ti’aturi nei maua e e manuïa outou ! A pûpû atu ai au i te tahi mau mana’o, te pure nei au e e faaohipa outou i to outou tiamâraa no te titau i te Varua Maitai ia haapii ia outou.1

Na mua roa, Ia Orana i te Matahiti Apî ! E matahiti apî roa teie. Ua rave anei outou i te tahi mau faaotiraa no te Matahiti Apî ? E ua ofati a’ena anei outou i te afaraa o taua mau faaotiraa ra ? Ua hinaaro anei outou e ia riro teie matahiti te matahiti maitai roa’e o to outou oraraa ? Te matahiti e rave faaoti ai outou—hau atu i te maitai i te tahi atu mau matahiti—i te mau faaotiraa faufaa rahi no outou ? Te hinaaro nei au e paraparau ia outou no ni’a i te tahi mea ta’u e ti’aturi e nehenehe e tauturu. E hi’o na tatou mai te mea e nehenehe ta outou e ite eaha ra.

A feruri na i te vahine tei faaoroma’i e 12 matahiti te maoro i te hoê ma’i ora ore. Ua toro atu oia i to’na rima no te tape’a i te ahu o te Faaora. Teie ana’e te taime e nehenehe ai ia’na ia faaorahia.2

A feruri na i te taata i te pape hopu o Beteseda tei ma’ihia e 38 matahiti te maoro. Aita roa i noaa ia’na i te tae atu i roto i taua mau pape ora ra.3

A feruri na i te mau pĭpĭ a te Faaora, tei haatihia e te mau are miti ri’ari’a tei perehi mai na pihaiho i to ratou poti tai’a na’ina’i, e tei tuo atu i te Faaora: « Eita oe e haapao mai i to matou nei pohe ? »4

Eaha te hoê â mea e vaira i teie mau taata ?

Ua hepohepo roa ratou ! Hepohepo roa ia faaora te Faora ia ratou, ia tauturu ia ratou, ia tamâ ia ratou, ia arata’i ia ratou, ia paruru ia ratou e ia faaora ia ratou ! Ua hepohepo ratou e ia tauturu Iesu Mesia ia ratou ia rave i te mau mea e ore roa e noaa ia ratou iho i te rave. Ua hepohepo tata’itahi ratou no te farii i te puai e te mana o te Faaora i roto i to ratou oraraa. Ua ite anei outou i taua huru mana’o ra ? Te fafau atu nei au e ua ite au i taua huru mana’o ra.

Peneia’e ua hepohepo outou i te rave faaotiraa i te hoê ohipa no te mea ua piri vitiviti mai te tai’o mahana, e aore râ ua hope a’ena. Peneia’e ua hepohepo outou ia ta’a maitai mai te tahi taata ia outou. Te hoê taata o te here mau ia outou e o te hinaaro noa i te maitai no outou. Peneia’e te hepohepo nei outou i teie iho taime ia fariihia outou i roto i te hoê fare haapiiraa teitei, ia noaa te hoê ohipa, aore râ te hoê vahi faaearaa. Hepohepo ia noa’a te mau hoa apî e no te imi i to outou hoa mure ore.

Teie râ te parau apî: E nehenehe te hepoheporaa e riro mau e tura’iraa rahi.

Ua ite mau te Peropheta Iosepha Semita i te hepohepo rahi i te Fare Tape’araa no Liberty. A haamana’o i ta’na mau parau: « E te Atua, teihea ra oe ? »5 No taua huru hepohepo varua u’ana ra, ua farii te Peropheta i te tahi o te mau heheuraa hanahana no teie tau tuuraa evanelia.

Ia hepohepo ana’e tatou ia arata’ihia e te ra’i, e ha’a puai atu â ïa tatou no te farii i te heheuraa no te ra’i mai. Ia hepohepo ana’e tatou ia vai maitai noa to tatou nei tino, e ite ta’ue ïa tatou i te hoê rave’a no te tama’a maitai-noa’tu eaha te ma’a e horo’ahia mai ! E ite tatou i te rave’a no te faaetaeta i te tino. Ia hepohepo ana’e tatou ia rahi atu â te moni, e ite ïa tatou e e ti’a ia tatou ia faaohipa i te rave’a tamatahia no te imiraa i te oraraa faufaa paruruhia. Ia haapa’o ïa tatou ma te anaanatae i te ture faufaa a te Fatu—oia hoi, te tufaa ahuru !

A feruri i te raveraa a te peresideni George Q Cannon no ni’a i te tufaa ahuru a riro ai oia ei taure’are’a vêvê - mai to outou faito matahiti. I to to’na episekopo parauraa no ni’a i te rahiraa moni tufaa ahuru ta te taure’are’a vêvê o George e aufau ra, ua pahono atu George: « E te Episekopo, aita vau e aufau nei i te tufaa ahuru i ni’a i te moni ta’u e farii nei. Te aufau nei au i te tufaa ahuru i ni’a i te moni ta’u e hinaaro e titau ». E te matahiti i muri mai ua noaa ti’a ia George te faito moni ta’na i aufau i te tufaa ahuru i te matahiti na mua’tu !6

Ia hepohepo ana’e tatou i te riroraa ei taata no reira tatou i fanauhia mai ai, e taui ïa to tatou hi’oraa i te oraraa nei. E ara mai tatou mai roto mai i te aramoina varua ta te enemi e horo’a mau nei, e e ite ta’ue tatou i te mau mea no ni’a ia tatou, ia vetahi ê, e to tatou mau oraraa tei ore i itehia e tatou na mua’tu. E haamata te « arearearaa » e te « faaoaoaraa » a te ao i te riro ei mea iroiro, peneia’e e mea ataata i te pae varua. E haamata tatou i te ite i te mau ha’uti e te mau herepata a te enemi i roto i to ratou huru mau—mau faahemaraa ia faahaamo’e ia tatou i to tatou iho huru mau e to tatou fâ hope’a.

E haamata tatou i te taui i te huru o te faaohiparaa i to tatou taime. Te taime i ni’a i te Facebook eita ïa i te mea anaanatae roa mai te taime i roto i te hiero. E ite tatou no tatou iho i te parau mau hohonu tei haapiihia e te hoê peresideni hiero: « Ia tomo ana’e tatou i roto i te hiero, te faaru’e ra ïa tatou i te ao o te faahua. »7 E rahi atu â ïa to tatou anaanataeraa i te mau parau mau mure ore ta te Fatu e haapii ia tatou i roto i To’na fare mo’a hau atu i te mau mana’o apî hope’a faahiahia i roto i te mau ve’a sotiare, o te riro pinepine ei mea faufaa ore e te haamanunuraa i te feruriraa.

Ua parau mai te hoê piahi maramarama no BYU ia’u e ua ite oia i te hoê auraa ino i rotopu i te huru o to’na ti’aturiraa e oaoa e te rahiraa taime ta’na e horo’a no ni’a i te mau ve’a sotiare. Ua faaiti mai oia i to’na taime i ni’a i te Facebook e te Twitter e ua parau oia: « E au ra e mea maitai a’e to’u feruriraa e mea maramarama a’e to’u mana’o no te feruri i te mau parau tumu e te tau’araa parau hohonu e te tahi atu mau piahi. Teie nei e nehenehe ta’u e ite puai i te Varua i roto i to’u nei oraraa, o te mea maitai roa’e ïa ta’u e nehenehe e ani. »

Ia hepohepo ana’e tatou i te riroraa o tatou iho, e faaohipa maitai ïa tatou i te mauhaa uira apî. Mai te mea aita outou i ite e nahea, a haere atu ïa i ni’a i te LDS.org e a haapii.

Ia hepohepo ana’e tatou i te riroraa ei mau pĭpĭ mau a Iesu Mesia mai tei opuahia, e ite ta’ue ïa tatou i te itoito e te mana’o papu no te iriti ê atu i te mau mea faufau e te viivii atoa i roto i to tatou mau oraraa. E taui ïa to tatou hinaaro i te pe’e i te a’o a to tatou feia faatere. E tutava tatou i te tauturu e e ineine tatou i te pe’e i te reira ! E mono te haehaa i te te’ote’o e te fa’a’oru. E riro te mau papa’iraa mo’a ta tatou « vahi matamua » no te mau pahonoraa e te tamahanahanaraa ta tatou e ite e o ta tatou e imi pinepine i ni’a i te itenati.

Ua hinaaro anei outou i te tamata i te hoê tamataraa no te maororaa e 30 mahana ?

A tuturi e a haamauruuru i te mau mahana atoa i to outou Metua i te Ao ra no te mau papa’iraa mo’a. A parau atu Ia’na te hoê uiraa ta outou e hinaaro rahi e ia pahonohia mai i taua mahana ra. A taparu e ia vai mai te Varua Maitai a tai’o ai outou. I muri iho a iriti i ta outou mau papa’iraa mo’a- i te mau vahi atoa- e a tai’o e tae noa’tu ua ite outou i te pahonoraa.8 A tamata i te reira e 30 mahana te maoro e a hi’o eaha te tupu mai.

Ia hepohepo ana’e tatou ia tupu mai te nunaa ta te Atua e hinaaro ia riro tatou, e ite paha tatou e te tape’a nei te hoê hopoi’a ia tatou i muri. Taua hopoi’a e mauiui varua paha o te ape’e tamau i te mau ma’itiraa ino e te hara tatarahapa-ore-hia. Te parau mau ua riro ïa te hara tatarahapa-ore-hia mai te hoê auri ovahine o te haru mai i te tahi atu â mau hara ! Ia hiaai ana’e tatou i te tatarahapa, ia hinaaro ana’e tatou, mai te metua tane no te Arii Lamoni, ia faarue i ta tatou atoa mau hara9 (tae noa’tu ta tatou hara au-roa-hia), e ore ïa te faataimeraa, e ma’ue ïa te haamâ, e ua ineine mau tatou i te haere—ua hinaaro mau tatou e horo—i to tatou episekopo no te tauturu hinaarohia e tatou no te tatarahapa mau.

Teie nei, e mea iti roa te mau haapapûraa i roto i teie oraraa, teie râ te hoê: Te vai ra te hoê haapapûraa 100 i ni’a i te hanere e mai te mea e tatarahapa mau tatou, e tamâ e e faaora ïa te Faaora ia tatou. Hope roa !

Ua haapii Elder D. Todd Christofferson: « E nehenehe ta te mana a te Taraehara [a te Faaora] ia tumâ i te mau tapa’o no te hara i roto ia tatou. Ia tatarahapa ana’e tatou, e faati’a e e tamâ ïa To’na maitai taraehara ia tatou (hi’o 3 Nephi 27:16–20). E au ra e aita tatou i hi’a, mai te mea ra e aita tatou i hemo atu i te faahemaraa »10

E to’u mau taea’e e tuahine here, te fafau atu nei au ia outou e e parau mau te reira ! E, e hara rahi tatarahapa-ore-hia anei aore râ e mau paruparu fifi anei o te tamau noa i te haamarirau ia tatou, ua hinaaro tata’itahi ïa tatou i te tauturu a te Faaora ia riro ei nunaa i fanauhia’i tatou. Eita e noaa ia tatou ia rave e aore To’na puai e mana.

Te mauruuru nei au e ua aufau te Faaora i te ho’o o te mau horo’araa atoa a te Varua e hinaarohia e tatou.11 Tei ia tatou ra ïa te imiraa na roto i te pure eaha taua mau horo’araa ra. E hinaaro paha tatou i te horo’araa i te haavîraa ia’na iho aore râ no te oaoa. Peneia’e ua hinaaro tatou i te horo’araa no te faaoroma’i, aore râ te horo’araa ia tu’ati to tatou mau hiaai tino i te mau ture mure ore, aore râ te horo’araa ia faaorahia no te hara a vetahi ê e te horo’araa ia faaore i te hara a taua taata ra. Peneia’e e ite tatou eita e nehenehe ia tatou ia ora te tahi atu minuti ma te horo’araa ore no te faaroo aueue ore i te Fatu o Iesu Mesia. Ia hepohepo ana’e tatou no te hoê horo’araa a te Varua, i reira ïa tatou e pure ai ma te puai hope o te aau no taua horo’araa ra.12 E te parau apî rahi e afa’i ïa te horo’araa varua tata’itahi ia tatou i te tahi atu taahiraa no te riroraa i to tatou iho huru mau.

E to’u mau taea’e e tuahine here, ta’u e here nei, te parau mau, e tae ïa te hoê mahana e farerei tatou tata’itahi i te Faaora iho. Ia tupu mau ana’e taua farereiraa ra, e hinaaro ïa tatou i te rave i te mau mea atoa no te faaineine !

Hoê uiraa, teie nei, a faaoti ai au: E mai te mea ua ite outou e ua ho’i a’ena mai te Faaora i teie fenua—ua farerei a’ena Oia i te tahi o Ta’na mau pĭpĭ mau i roto i te mau rururaa rahi faahiahia13—e rave rahi tei ore i itehia e to te ao, mai ia CNN e te feia papa’i i ni’a i te itenati. Mai te mea e ite outou tei ō nei a’ena te Faaora i te fenua nei, eaha ïa ta outou e hinaaro rahi roa i te rave i teie mahana, e eaha ïa te mea ta outou i ineine e i hinaaro mau i te rave ananahi ?

Te pure nei au e ia farii outou i teie matahiti te tahi mau taime hepohepo mau o te tura’i ia outou na ni’a i te e’a no te riro mai ei tane aore râ ei vahine tei opuahia ia riro mai outou. I te i’oa mo’a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Elder Richard G. Scott taught: « The Lord will not force you to learn. You must exercise your agency to authorize the Spirit to teach you » (21 Principles: Divine Truths to Help You Live by the Spirit [2013], 95–96).

  2. Hi’o Mataio 9:20–22.

  3. Hi’o Ioane 5:2–9.

  4. Mareko 4:38.

  5. Te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Farau 121:1.

  6. Hi’o George Q. Cannon, « The Doctrine of Tithing ». Deseret Evening News, 19 no atete 1899, 11.

  7. Douglas L. Callister, faahitihia i roto i te buka a Sheri Dew e Virginia H. Pearce, The Beginning of Better Days: Divine Instruction to Women from the Prophet Joseph Smith (2012), 65.

  8. Hi’o Wendy Watson Nelson, Change Your Questions, Change Your Life (2010), 139.

  9. Hi’o Alama 22:18.

  10. D. Todd Christofferson, « That They May Be One in Us ». Ensign e aore râ Liahona, Novema 2002, 71.

  11. Hi’o 1 Korinetia 12–14; Moroni 10; Te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 46. Ua haapii mai o Elder Bruce R. McConkie e, te mau horo’a i tapurahia i roto i te mau papa’iraa mo’a, e mau faaiteraa mana’o noa ïa; e haamataraa noa te reira no te mau horo’a pae varua e vaira . (hi’o Mormon Doctrine, nene’iraa piti. [1966], 314–15).

  12. Hi’o Alama 22:15–18.

  13. Hi’o Bruce R. McConkie, The Millennial Messiah: The Second Coming of the Son of Man (1982), 575.

Nene’i