Purera’a Noera
’Ia fa’aineine te mau ’ā’au ato’a i te vāhi nōna


’Ia fa’aineine te mau ’ā’au ato’a i te vāhi nōna

Hō’ē a’e hepetoma i ma’iri, ’ua fa’a’amahia te mau mōrī Noela i Temple Square, e peu teie tei tāmau noa ’a 53 matahiti i teienei, ’e nō te mau ta’ata e rave rahi, e tāpa’o te reira nō te ha’amatara’a te tau Noela. I te Noela, tē fa’ahanahana nei tātou i te fānaura’a, te ora ’e te māramarama o Iesu Mesia, te Tamaiti mau a te Atua ’e te Fa’aora o te ao nei. Tē tupu nei tō tātou tīa’ira’a i te fa’aarara’a nō tōna fānaura’a : « ’Ia ha’amaita’ihia te Atua i ni’a i te ra’i teitei, ’ei hau tō teie nei ao, ’e ’ia ’ite-au-hia mai te ta’ata nei ».1 Te pehe, te tamari’i ’ana’anatae, te mau tao’a hōro’a ’e tei fāri’ihia, te mau rā’au Noela ’e te mau fa’anehenehe ’e te mau mōrī, e tuha’a ana’e nō te fa’ahanahanara’a ’oa’oa.

’Ia feruri ’outou i te Noela, e aha te mau ha’amana’ora’a iti e tae mai ? ’Iā’u nei, e tae noa mai te mau ha’amana’ora’a nō te mau Noela o tō’u tamari’ira’a.

Tē ha’amana’o noa nei au i te tahi mau tao’a tā’u i fāri’i. Tē ha’amana’o nei au i te pōpō fa’ahorora’a pōpō ’e te pōpō taorara’a pōpō i roto i te ’ete, te mau ha’uti ’e te mau ’ahu. Nō te rahira’a o teie mau tao’a, ’ua oti ïa ’e ’ua mo’e i teienei; ’ua marau te mau ’ahu ’e ’ua na’ina’i roa. Tē mea rā tā’u e ha’amana’o rahi nei i tō’u mau Noela—tā’u ha’amana’ora’a pūai roa a’e ’e te au—e ’ere ïa i te mau mea tā’u i fāri’i, ’o te mau mea rā tā’u i hōro’a.

E fa’ata’a atu vau. I te mau matahiti tāta’itahi, i te mahana mā’a nā mua a’e i te Noela, e putuputu te feiā ’āpī o tā mātou pāroita i te fare purera’a. E fa’a’ī mātou i te tahi mau ’ete, i te ’ānani, te mei’a, te cookies ’e te faraoa monamona, nō tē hōro’a i te mau vahine ’ivi e ora ra nā reira. E haere mātou i tō rātou fare, e hīmene i te mau hīmene Noela ’e e hōro’a i tera mau ’ete Noela. Tē ha’amana’o noa nei ā vau i tō rātou mata ’ata’ata. Tē vai ra ’o rātou, ’o te u’i mātāmua ïa ’aore rā te piti o te u’i tei fa’anu’u mai i Marite, e ta’ira’a reo ta’a ’ē tō rātou ’ia ha’amāuruuru mai rātou ia mātou nā roto i te reo marite : ’O te mau tuahine Swartz, Zbinden, Groll ’e Kackler. E’ita roa vau e ha’amo’e i te mana’o māhanahana tei mau i roto i tō’u ’ā’au.

I te metuara’ahia māua Lesa, ’ua ha’amata māua i tē ha’amau i te hō’ē peu hōro’a tao’a i te Noela, nō te hō’ē ’utuāfare nava’i ’ore, mai ia ’outou e rave rahi. Pinepine te i’oa o te ’utuāfare e tae mai nā roto i te hō’ē pū aupuru ta’ata, nā reira ato’a te fāito matahiti o te mau tamari’i. E fa’ata’a rahi mātou i te taime ’e te tauto’ora’a nō te ’imi mai i te mau tao’a e tano ia rātou. E au ē, ’ua au roa tā māua nā tamāroa i te reira, ’e tae noa atu te fāri’ira’a i tā rātou iho mau tao’a i te mahana Noela ! ’Ua tauturu teie peu tāvinira’a i te nana’o roa i te vārua mau nō te Noela i roto i tō mātou nei ’ā’au.

I roto i tā’u tōro’a, ’ua ’ohipa vau nō te feruri, nō te hāmani ’e nō te tapiho’o i te mau tauiha’a fa’a’eta’etara’a tino nā te ao. ’Ua hāmani mātou i te tauiha’a mai te tapis horora’a, te pere’o’o ta’ata’ahi nō te fare ’e te mau mātini mai te reira nō te ha’apūai nā mua roa i te māfatu. I roto i tā mātou nei taiete, ’ua ’imi rahi mātou i te rāve’a nō tē fāito i te feiā e fa’a’ohipa i te mātini i te huru ’e i te ’ohipa o tō rātou māfatu nā roto i te piara’a i te reira. I teie mahana, e rave rahi o tātou tē vai ra i ni’a i tō tātou rima te rāve’a ’āpī nō tē hi’opo’a i tō tātou māfatu ’e nō tē fa’aitoito ia tātou ’ia raverave i te tahi ’ohipa nō tē ha’apūai i tō tātou māfatu.

E aha pa’i ïa ’āhani tē vai ra te hō’ē rāve’a nō te fāito i te huru o tō tātou māfatu i te pae vārua—e hi’opo’a pae vārua nō tō tātou ’ā’au, nō te fa’a’ōhie noa i te parau ? E aha tā te hi’opo’a māfatu e fa’a’ite mai ? E aha te huru o te ea pae vārua o tō ’outou ’ā’au ? E au ē, e taime tano te tau Noela nō te feruri māite i te vaira’a o tō tātou ’ā’au.

’Ei hi’ora’a, e ui paha ’outou ia ’outou iho ē : « ’Ua ineine ānei tō’u ’ā’au nō te fāri’i i te Fa’aora ? » I te tau Noela, e hīmene pinepine tātou i te ’īrava : « ’Ia fa’aineine te mau ’ā’au ato’a i te vāhi nōna. »2 Nāhea i te fa’aineine i te vāhi i roto i tō tātou ’ā’au nō te Mesia, i roto iho ā rā i teie pu’e tau e fa’aea ’ore tātou, e tau fa’ahiahia rā ?

’Ua rahi roa te mau huru fa’ata’ara’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te hi’opo’a i te vaira’a o tō tātou ’ā’au. Tē vai nei te mau ta’o i muri nei i roto i te tahi mau ’īrava : « mā »3, « [marū] »4, « ha’eha’a »5, « [māuiui] »6 ’e te « ’oto »7. Nā teie mau ta’o ’e te tahi ato’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a e hōro’a ia tātou i te hi’ora’a nō te ’ā’au o te Fa’aora. Nō te fāri’i iāna i roto i tō tātou ’ā’au, e mea pāpū ïa ’ei vai mā ’e te ha’eha’a tō tātou ’ā’au mai tāna.

Nō te parau ri’i mai ia Paulo te huru, e ti’a ia tātou ’ia tūtava ’ia noa’a te mau parau ’e te huru o Iesu Mesia mai te hō’ē « ’episetole, i pāpa’ihia i roto i tō [tātou] ’ā’au, ’ua ’itea ’e ’ua tai’ohia e te ta’ata atoa… ’o te episetole ïa a te Mesia… ’aita rā i pāpa’ihia i te inita, nā te Vārua rā o te Atua ora ra ; ’eiaha i ni’a i te papa ’ōfa’i, ’ei ni’a rā i te papa ta’ata ra i te ’ā’au. »8 E tītau te reira hau atu i te parau fa’atau aroha i ni’a i tō tātou ’utu. ’Ua fa’aara mai te Fatu e ara i te feiā e « ha’afātata mai nei te reo… tei te ātea ’ē rā tō rātou ’ā’au iā’u nei ».9 I roto i teie tau Noela ’e i te roara’a o te matahiti, ’o tā tātou hāmani maita’i ’e te mau ’ohipa maita’i e fa’a’ite maita’i roa a’e nō tō tātou here nō te Fa’aora, pāpa’ihia i roto i tō tātou ’ā’au.

’Ia feruri au i te vaira’a o tō’u iho nei ’ā’au, tē ’ite nei au i te fa’aurura’a ’e te mau hi’ora’a rahi e pe’e i roto i te ’ā’au ’e te tusia a rātou tei tauturu i te ha’amau i te ’Ēkālesia i te mau mahana mātāmua o tō te reira fa’aho’ira’ahia mai. Tē hina’aro nei au e fa’ati’a i te hō’ē ’ā’amu Noela nō ni’a i te hō’ē melo fa’afāriu mātāmua nō Immingham, i Peretāne : ’o Mary Wood Littleton.

’Aita ’o Mary rāua tāna tāne ’o Paul, i mana’o a’e ē, e fa’aru’e rāua i tō rāua fare i Peretāne. ’Ua fa’aro’o rā rāua i te poro’i o te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e ’ua noa’a te ’itera’a pāpū nō te parau mau o te reira. ’Ua bāpetizohia rāua, ē piti noa ’āva’e i muri mai, ’ua fano atu ’o Mary ’e Paul ’e tā rāua mau tamari’i i Amerika nō te ’āmui i te feiā mo’a. ’Ua tāpae rātou i New York i te 20 nō Tītema 1844. E pae mahana i muri mai, ’ua tere rātou nā ni’a i te pere’o’o pua’ahorofenua i Nauvoo, i Illinois. E feruri na pa’i—i roto i te to’eto’e ’e i ni’a i te mau purūmu pu’upu’u haere ’e te fifi, ’ua fa’ahanahana rātou i tā rātou Noela mātāmua i Amerika.

Noa atu ā teie mau tauira’a ato’a, ’ua vai noa te tīa’ira’a o Mary i tōna ’ā’au ē, e fa’ahanahana tōna ’utuāfare i te Noela mai i Peretāne, ’ia tae i te hō’ē mahana, ma te hei, te pāpā Noela ’e te mau hīmene Noela. Terā rā, ’aita te piti o te Noela i Amerika i mata’i ri’i a’e, i te matahiti 1845—tei roto rātou i te hō’ē pere’o’o tūra’i tā Paul i hāmani ’ei fare, tē tāfifi ra rātou i te ha’amau ia rātou i Nauvoo. Fa’ahou ā, ma te ’ā’au ’ī i te tīa’ira’a, ’ua nā ’ō Mary : « I teie matahiti i muri nei, e maita’i ai te Noela. »

I te matahiti 1846, te toru o te Noela i Amerika, ’ua mau ’o Mary ’e tāna mau tamari’i i Winter Quarters, tē fa’aineine ra nō te hō’ē tere ātea i te tō’o’a o te rā, i te tau fa’atupura’a rā’au ra. ’Ua tīahi te feiā ’ī’ino ia rātou i rāpae ia Nauvoo, ’e tei ni’a ’o Paul i tōna tere i te pae tō’o’a o te rā nā muri i te nu’u fa’ehau momoni—e rave rahi hānere maile te ātea. Fa’ahou ā, ’aita e hīmene Noela ’e ’aita e pāpā Noela. E ha’apaera’a mā’a noa rā ’e te pure tu’utu’u ’ore nō te tamaiti a Mary e va’u matahiti, tē fātata ra i te pohe nō te nava’i ’ore te mā’a. ’Ua ora mai ’oia, e 25 rā ta’ata i pohe i Winter Quarters i terā mahana Noela.

I te mahara’a o te Noela i Amerika, i tō rātou tāpaera’a i te ’āfa’a nō Roto Miti, tō Mary ’e tōna ’utuāfare fa’ahanahanara’a i te Noela, ma te hau iti. Noa atu rā, e ’ere te reira mai te mau Noela i Peretāne. ’Ia hi’ohia rā, e mea maita’i atu ā. I te mahana ’ōro’a Noela, e mahana sābati, te mahana i muri iho i te Noela nō 1847, ’ua putuputu te feiā mo’a nō te pure, ’ua ha’amāuruuru i te Atua ’e ’ua hīmene i te mau hīmene ha’amori i te Atua tei fa’aora ia rātou i Ziona. Hō’ē hīmene tei hīmenehia ma tō rātou ’ā’au ato’a, ’o te hīmene ïa « Haere mai, e te Feiā mo’a », e hīmene tei pāpa’ihia i ni’a i te tere o te mau pionie ’e tei riro roa ’ei hīmene fa’ateniteni i te fa’aro’o o teie mau pionie feiā mo’a mātāmua. Mai reira atu, ’ua vai noa te hīmene « Haere mai, e te feiā mo’a » ’ei hīmene poiherehia, e hīmene Noela ato’a i roto i te mau fa’ahanahanara’a Noela pionie.10

Tē ti’aturi nei au ē nā roto i te mau tāmatara’a tei fa’aruruhia i roto i te mau matahiti, ’ua taui te ’ā’au o Mary. Mai te huru ē, ’ua pāpū atu ā tōna mana’o i te Noela, ma te peu Noela ’āpī ’e te hō’ē hīmene i roto i tōna ’ā’au. ’Ua fa’atupu mau ’oia i te ’ā’au fa’atusia, tei fa’autumuhia i ni’a i tōna tīa’ira’a ’e tōna here ia Iesu Mesia.

E au ē, e tau tano te Noela nō te hi’opo’a e mea maita’i ānei te ea pae vārua o tō tātou ’ā’au, nō reira e ’ōpani atu vau ma te hō’ē mana’o ’ōhie ’o tē nehenehe e hi’opo’a i tō tātou ’ā’au ’e e ha’apūai ho’i i te reira : Tē ani nei au ia tātou tāta’itahi ’ia mā’iti i tē rave i te hō’ē mea e fa’a’ite atu i rāpae i tō tātou mau mana’o roto nō te Fa’aora Iesu Mesia ’ei tao’a nā tātou iāna i teie matahiti.

Mai ia Mary Littleton te huru, ’ua putuputu tātou i teie pō ’ei feiā ’āpe’e ha’apa’o maita’i ia Iesu Mesia, nō te ha’amori iāna. Fa’aro’o māite ana’e i teienei ’a hīmene mai ai te pupu hīmene ’e te « pupu hīmene o te mau melahi » i te hīmene nehenehe ra, e hīmene pi’i ho’i i « tei fa’aro’o » ato’a ’ia « haere mai e ’ārue i te ari’i o te mau melahi ». Noa atu ā te vāhi e ora nei tātou i ni’a i te fenua nei, e ti’a ia tātou ’ia « haere mai… ma te ’oa’oa ’e te hō… i Betelehema »—noa atu ā nā roto noa i te ’ā’au—nō te ha’amori ’e nō te fa’ahanahana iāna.11

Tē pūpū nei au i tō’u ’ite nō Iesu Mesia, te Fa’aora o te ao nei. ’Ia vai te Vārua o te Mesia, pāpa’ihia i ni’a i tō tātou nei ’ā’au i te roara’a o teie ’ōro’a ’e i roto i te matahiti ’āpī, ’o tā’u nei ïa pure i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i