Purera’a Noera
12nielson


12NIELSON-0

Purera’a Noela a te Peresidenira’a Mātāmua

6 nō Tītema 2020

Te Ari’i nō te hau

(Isaia 9:6)

Nā Elder Brent H. Nielson

Nō te peresidenira’a nō te Hitu ’Ahuru

I te hō’ē tau, i te hō’ē vāhi ātea, i te ātea roa, teie ïa tō’u metua tāne, ’o Norman Nielson, i tōna ’āpīra’a, i roto i te piti o nā matahiti ’arora’a e maha o te Tama’i Rahi II o te Ao nei, nā Pātifita mā. Teie tōna hōho’a i mua i tōna fare ’ie, e ta’ata pupuhi manureva ’oia i roto i te uru rā’au nō Papua Niu Guine. I te mahana Noela nō 1943, ’ua pāpa’i ’oia i te fare i tōna metua vahine ’ivi : « Mai tā ’oe e ’ite ra i te tai’o mahana, e mahana Noela teie. ’Ua ara vau i te hora 7, ’ua tāmā’a ’e ’ua rave atu ra i tā’u ’ohipa ē tae roa i te hora 3 i te avatea, pou a’era vau i te atavai nō te horo’i i tō’u ’ahu ’e nō te hapu i te pape. Tā mātou mā’a i teie ahiahi, hō’ē tuha’a iti moa ra’oro ïa, ma’a ’ūmara pūtete ’e te tō papa’ā ma te tahi vairanu tāvineta ’e te pai mā’a vine marō. ’Āhani tei te fare au ia ’oe ra ’e te ’utuāfare, e tu’u ïa vau i tō’u ’āvae i raro a’e i te ’aira’amā’a ’e ’ua ’amu ïa vau i te mau mā’a tā tātou i mātau i te ’amu i te mau matahiti i ma’iri. ’Ua hepohepo ri’i mātou ’aita tā mātou mau pū’ohu nō Noela i tae mai nā mua a’e i te Noela. E rave rahi o mātou tei ’ore i fāri’i i te hō’ē noa a’e mea nō te Noela. Tē ha’amana’o ra vau i tā ’oe parau ē, « e’ita iho ā ’oe e mihi i te pape, ’ia marō rā te ’āpo’o pape ».

I te matahiti i ma’iri, ’ua pāpa’i ta’u vahine ’o Marcia rāua tō’u tuahine ’o Susan, i te ’ā’amu o tō’u metua tāne i nā matahiti e maha i roto i te Tama’i Rahi II o te Ao nei. ’Ua putu rāua i te mau rata ato’a tāna i pāpa’i i tōna metua vahine i te fare. ’Ia ’ite ’outou ē, i tō’u tai’ora’a i teie rata Noela ’oa’oa ’ore, ’aita vau i ti’aturi roa. E ’ohipa na’ina’i paha teie nō ’outou, nō te mea rā ho’i ’o tō’u metua tāne teie tā’u i here roa, ’ua hina’aro ri’i au e taui i te mau ’ohipa i tupu i terā mahana ra. ’Ua ti’aoro tō’u ’ā’au : « E aha ho’i mamae tā teie taure’are’a nō Idaho i ’ore i fa’a’oroma’i ? » ’Ua fa’aru’e mai tōna metua tāne i tōna ma’i māfatu, 12 noa matahiti tōna. ’Ua pa’ari ’oia ’e tōna metua vahine, ’ua tihepuhia i roto i te nu’u fa’ehau ’e teie ’oia i roto i te uru rā’au, i roto i teie tama’i ri’ari’a mau. E’ita ānei ïa tāna e nehenehe e fāri’i i te hō’ē ri’i noa tao’a hōro’a nō te Noela ? I te ferurira’a vau i tōna vaira’a, ’ua putapū vau i te Vārua i te paraura’a mai ē : « E Brent, ’ua ’ite ’oe i te fa’ahope’ara’a o teie ’ā’amu. I te hope’a, ’ua fāri’i tō ’oe metua tāne i te tao’a hōro’a rahi roa a’e, ’e ’ua ora ’oia i te orara’a fa’aro’o ’e ’o te Noela te taime o te matahiti tāna i au roa a’e ».

I te tai’o-fa’ahou-ra’a vau i te ’ā’amu o tō’u metua tāne, ’ua topa vau i ni’a i te hō’ē o te mau rata hope’a i tōna metua vahine, nō Fepuare 1945. I roto i terā nā matahiti e maha, i raro a’e i te fa’aterera’a a te Tēnerara Douglas MacArthur, ’ua ’aro ’oia mai Darwin i Auterāria, haere ti’a atu i Papua Niu Guine, ē tae roa i te ’ō’o’a nō Leyte i te fenua Firipino, ’e i te hope’a roa i Manila, ’ua fa’aoti ’oia i tāna tau fa’ehau i reira ’e ’ua ho’i i te fare. Te rahira’a taime, i te roara’a o te tama’i, ’aita e purera’a a Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, i te tāpaera’a rā ’oia i te fenua Firipino, i te pae hope’a o tāna tau fa’ehau, ’ua roa’a iāna i te haere i te hō’ē purera’a a te ’Ēkālesia. I muri iho i terā purera’a, ’ua pāpa’i ’oia i teie rata ta’a ’ē i tōna metua vahine : « ’Ua haere au i te purera’a inanahi ra, ’aita rā vau i tāu’a rahi i te mau a’ora’a. Māmā, e au ē, e mea na’ina’i te mau mea e rave rahi i teienei, te mau mea faufa’a rahi nā mua a’e. ’Aita vau e parau nei nō tō’u ti’aturi i te Atua, ’ua pūai roa paha te reira i teienei, tē hi’o nei rā vau i te Atua ’ei ta’ata here ’e te hāro’aro’a ’eiaha fa’ahou mai te hō’ē [ta’ata] tē hi’o noa mai ra nā ni’a mai nō te fa’autu’a ia ’oe nō te mau hape ato’a tā ’oe e rave ».

Te mea tā te Vārua i ha’api’i mai, ’oia ho’i ïa, nā roto i te mau taime tāmatara’a rahi, i te haerera’a i te hō’ē tama’i ri’ari’a mau, i reira te mau fa’ehau, te mau tuati ma’i, te mau matelo, te mau pairati ’e te huira’atira hara ’ore o nā pae e piti i pohe na, ’ua ’itehia mai i tō’u metua tāne te tao’a hōro’a—’ua ’itehia mai iāna te vārua mau nō te Noela. ’Ua ha’api’i mai ’oia ē, e Metua here i te Ao ra tōna, tei māramarama iāna ’e tei hi’o mai iāna. Teie te ha’api’ira’a faufa’a roa a’e tāna i ’apo i roto i tōna orara’a : « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe te fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore ».1 I roto i tōna mau taime hau ’ē, i te tūra’ira’ahia ’oia i tōna iho hope’a, ’ua ’itehia mai i tō’u metua tāne te hō’ē Metua here i te ra’i, ’e te hāmani maita’i ato’a. Te mea tā tō’u metua tāne i ’ite mai, e mea ïa i fa’atae mai i te hau ’e te ’oa’oa ’e te pōpou iāna, i roto i te hō’ē ao ’ua rahi roa te ta’a ’ore ’e te māuiui ’e te mamae. ’A vaiiho ai ’oia i te tama’i i muri iāna, ’ua ’āfa’i mai ’oia i terā tao’a hōro’a i te fare, nā muri iāna.

’Aita i pāpū iā’u ē, e mara’a ānei iā’u te mau fifi tā tō’u metua tāne i fa’aruru i roto i nā Noela e toru, i te ātea i tōna ’utuāfare, ’ua pāpū rā iā’u ē, te ha’api’ira’a tāna i ’apo mai ’e tā’u i ’apo mai, ’o te tao’a hōro’a mau ïa i te Noela, tei hōro’ahia mai e tō tātou Metua i te Ra’i, ’o te Fa’aora Iesu Mesia ïa. I teie Noela, nō te vaira’a o te ao nei, teie vetahi o tātou i te vāhi ātea roa i te ’utuāfare ’aore rā ’ua ’āta’ahia ia rātou, noa atu ā tei pīha’i iho noa rātou i tō tātou nohora’a. E tupu paha nō vetahi o tātou i teie matahiti, te mana’o mai tā tō’u metua tāne i terā Noela nō 1943 ra. E tae ato’a paha te mana’o uiui ē, nō te aha pa’i ’aita hō’ē a’e tao’a hōro’a ’aore rā fārereira’a. ’Ia hi’o rā tātou i ni’a, ’e ’ia hi’o i te Atua ’e ’ia ora, e ’ite mai ïa tātou ē, ’o Iesu Mesia te tao’a hōro’a rahi roa a’e. ’Ia hōhora tātou i terā tao’a hōro’a, e noa’a mai te tāviri nō te orara’a fa’ahiahia ’e te hau.

I roto i te Mareko pene 4 o te Faufa’a ’Āpī, e ’ohipa ri’ari’a tei tupu i ni’a i te mau pipi a te Fa’aora. Tei ni’a rātou i te hō’ē poti i ni’a i te roto nō Galilea, tupu a’enei te hō’ē vero rahi. ’Ua ri’ari’a te mau pipi, ’ua nā ’ō atu ra te Fa’aora ia rātou : « E aha ’outou i mata’u hua ai ? « E aha te mea i ’ore ai tō ’outou fa’aro’o ? »2 Ma te reo fa’aue, ’ua tāmarū te Fa’aora i te mata’i ’e te miti. Ui a’enei te mau pipi i teie uira’a rahi tā’u ato’a e ani nei ia ’outou ’ia feruri i teie Noela : « ’O vai ho’i teie ’o tei fa’aro’o te mata’i ’e te moana ato’a iāna ? »3 E tāmata ri’i au i te pāhono i te reira. ’O Iesu Mesia « [te A’o], te Atua pūai, te Metua nō te u’i a muri atu, te Ari’i nō te hau ».4 « Nāna, ’e nā roto iāna, ’e nōna ho’i, te mau ao e hāmanihia nei ’e i hāmanihia na ho’i ».5 ’O ’oia tō tātou Fa’aora ’e tō tātou Tāra’ehara ; ’o ’oia te Fānau tahi a te Metua.

Tē parau nei Isaia nō ni’a i te Fa’aora mai teie : « ’Aita ā ’oe i ’ite, ’aita ā ’oe i fa’aro’o ē, e pārahira’a mure ’ore tō te Atua, tō Iehova, ’o tei hāmani i te fenua ē tae noa atu i te hope’a ra ; e ’ore ho’i ’oia e matapōuri, e ’ore e rohirohi ? I te feiā rā e ti’aturi ia Iehova, e noa’a ïa te ’eta’eta ’āpī ; e pe’e rātou i ni’a mai tei ni’a i te pererau o te ’aeto ra ; e horo rātou, ’e e ’ore e rohirohi ; e haere ā ho’i rātou, ’e e ’ore e matapōurihia ».6

Terā ïa te vaira’a tā te Fa’aora e ani nei ia tātou pā’āto’a i teie pu’e tau Noela ’e i te mau taime ato’a ho’i : « E haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a ha’a rahi ’e tei teiaha i te hōpoi’a, ’e nā’u ’outou e fa’aora… Tē marū nei ho’i au ’e te ha’eha’a o te ’ā’au : ’e e noa’a ho’i te ora i tō ’outou vārua. Tē marū nei ho’i tā’u zugo ’e tē māmā nei tā’u hōpoi’a ».7 Tāna anira’a ia tātou, ’oia ho’i « e haere mai ».

Tā’u nei tīa’ira’a i te roara’a o teie pu’e tau Noela, ’oia ho’i ïa, noa atu ā tō tātou vaira’a, noa atu ā te vāhi tei reira tātou, ’e noa atu ā te fa’ata’ara’ahia tātou i tō tātou ’utuāfare ’e te mau hoa, ’ia ha’amana’o tātou ē, ’o ’oia ’o te Fa’aora Iesu Mesia ho’i te hōro’a ; ’e ’a haere ai tātou iāna ra, e ha’amāmā ’oia i tā tātou hōpoi’a ; ’e ’ia ’itehia mai ’oia ia tātou, mai tei tupu nō tō’u metua tāne i roto i te hō’ē tama’i ri’ari’a mau. ’Ua parau te Fa’aora ē : « E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei ; ’o tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou ; e ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou. ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e mata’u ».8 ’A ti’aturi ai tātou iāna, e ’itehia mai ia tātou te hau ’e te ’oa’oa, noa atu ā tō tātou nei vaira’a.

’Ia ’oa’oa ’outou i teie Noela ’e tē pure nei au ē, i teie matahiti, ’a ’oa’oa ai teie nei ao rohirohi, e fāri’i ’outou ’e e fā’i ho’i ’outou i te tao’a hōro’a tā te Metua here i hōro’a ia tātou ’a fa’ati’a ai i te fa’atusiara’a a tāna Tamaiti fānau tahi ’ia tupu. Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō teie Metua here i te Ao ra ’e nō tāna Tamaiti maita’i roa, te Ari’i nō te hau. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i