Purera’a Noera
« E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra »


« E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra »

Purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua nō 2021

Sābati 5 nō Tītema 2021

’Ua tītau fa’ahou mai ā te Peresidenira’a Mātāmua herehia ’ia ’amui mai tātou i te ’ōmuara’a nō te tau ha’amana’ora’a i te Noera. Ta’a noa atu ai te huru nō tā tātou mau hīro’a ’e te mau peu mātauhia, te tahi nūna’a ’e te tahi nūna’a, tē mauruuru nei tātou ’e tē pōpou nei ho’i i te hō’ēra’a—i te ha’amorira’a ta’ihō’ē i tō tātou Fa’aora ia Iesu Mesia ’e te ha’amana’ora’a i tōna fānaura’a ’a piti mileniuma i teienei.

Te tahi peu mātauhia e te ’utuāfare Bassett, mai ia ’outou ato’a ho’i e rave rahi, ’o te ha’utira’a ta’ata ora ïa i te ’ā’ai nō te fānaura’a. Nō mātou, te tai’ora’a i te mau fa’ati’ara’a nō Isaia, nō Luka, nō Mataio, nō Nephi ’e nō Moromona, ’āpe’ehia mai e te mau hīmene Noera ’e te ha’uti-ti’aiho-ra’a ia Maria, ia Iosepha ’e te ’aiū ra o Iesu, ’ua riro ïa ’ei fa’aurura’a ’e ’ei pūai i te pae vārua—’eiaha rā i te mau taime ato’a.

’Ei hi’ora’a, i te hō’ē pō Noera, ’ua ha’amata tā mātou mau tama fanau’a māmoe i te ta’i haere, e au i te pupu hīmene. ’Aue ato’a mai nei te mau tīa’i māmoe ’e te mau melahi, ē tae roa atu i te ’aiū ’āpī tei vehihia. Te matahiti i muri mai, ’ua fa’a’orehia te nana māmoe. ’Aita e tama i hina’aro i te ha’uti i te māmoe nō te mata’u i te reira, nā te māmoe ho’i e fa’atupu i te ’auera’a rahi ’e te ’āoaoa. I te tahi atu matahiti, ’ua riro roa mai te to’oto’o a te tīa’i māmoe ’ei ’o’e ’arora’a, ’e i te tahi atu ā matahiti ’aita e tamari’i e hina’aro e ha’uti i nā ta’ata pa’ari ’e i nā melahi, e ’ahu mo’o taehae ’e te ’ōu’a nō Halloween tā rātou i hina’aro. Penei a’e rā te ha’utira’a e’ita roa e mo’e ia mātou, ’o te taime ïa i marua ai te ’aiū fānau ’āpī mai ni’a mai i tōna phatene teitei roa ’e te mau ’ore, i mua i te tahura’a auahi, ’ua noa’a rā i te haruhia mai, ma’a initi noa i ni’a a’e i te tahua. Nā’u iho a ïa i ’ōu’a atu nō te haru iāna, nō’u ato’a rā ho’i te hape i marua ai ’oia.

Pō mo’a ? Pō marū ? E mea tano a’e paha ’ia parau i tā mātou mau ha’utira’a fānaura’a « Te ’āhuehuera’a o te phātene. » E parau atu vau ia ’outou, ’ia piri mai te Noera, e feruri noa vau ē, e mea maita’i a’e paha ’ia tāmata mātou i te tahi atu peu Noera e tītau i te hau ?

Te hau—terā vaira’a au maita’i ’e te tīa’ihia ra, ’o tā tātou pā’āto’a e hina’aro nei, ’eiaha noa i te ’ōro’a Noera, terā rā i te mau taime ato’a. ’Ati a’e rā i teie nei ao i teie nei mahana, e au ē, e ’ere i te mea ’ohie i te fāri’i i te hau. I tō’u tuātapapara’a i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a i teie matahiti, ’ua fa’aha’amana’ohia iā’u te tahi heheura’a tei fa’a’ite i tō tātou ’anotau :

« ’E i te reira mahana […] e ’ārepurepu roa te ao pā’āto’a nei, ’e e ’āhuehue te ’ā’au o te ta’ata nei. » 1

I teie mahana nō tō te ao nei ’ārepurepura’a, i hea e ’itehia ai terā hau rahi a’e ta teie nei ao e hina’aro nei ?

ʼUa parau mai te peresideni Russell M. Nelson :

« Te ’evanelia a Iesu Mesia ’o te mea mau ïa e tītauhia i roto i teie ao ’ārepurepu, te pāto’ito’i ’e te rohirohi.

« E ti’a i te mau tamari’i tāta’itahi a te Atua ’ia fāri’i i te rāve’a nō te fa’aro’o ’e nō te fāri’i i te parau poro’i fa’aora a Iesu Mesia. ’Aita e parau poro’i ’ē atu tei hau atu i te faufa’a nō tō tātou ’oa’oara’a—i teienei ē a muri noa atu. » 2

Te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’o te parau poro’i ïa nō Noera. Te māramarama o te feti’a tei arata’i i te mau tīa’i māmoe i te ’aiū fānau ’āpī i roto i te phātene e taipe ïa nō te pou māramarama tei pou mai i ni’a iho ia Iosepha—teie nā mea e piti tei ’ōmua i te parau ’āpī maita’i ’e te ’oa’oa rahi ’ei fa’a’itera’a i te Mesia i tō te ao ato’a.

Tē tāmau noa nei te poroi a Isaia i tō tātou ao pe’ape’a : « ’Ua fānau mai ho’i te hō’ē tama nā tātou, ’ua hōro’ahia mai te hō’ē tamaiti nā tātou, ’ei ni’a i tōna ra tapono te hau vai ai ; e ma’irihia tōna i’oa, ’o te Hau ’ē, te A’o, te Atua pūai, te Metua nō te u’i a muri atu, te Ari’i nō te hau. » 3

’Ua ha’api’i mai ’o Elder Quentin L. Cook : « Hō’ē ’o te mau ti’ara’a herehia o tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia ’oia ho’i, « ’i nō te Hau » [Isaia 9:6] […] E ha’amauhia tōna bāsileia ma te hau ’e te here ». 4

Mai tā tātou e tai’o nei i te mau parau e ’itehia i roto ia Luka i teie matahiti, tē ti’aturi nei au ē e ha’apa’o ’outou i te mau parau o te « hō’ē tīria rahi melahi nō te ra’i i te ’āruera’a i te Atua » i te nā-’ō-ra’a ē : « ’Ia ha’amaita’ihia te Atua i ni’a i te ra’i teitei, ’ei hau tō teie nei ao, ’e ’ia ’ite-au-hia mai te ta’ata nei. » 5 ’Ua feruri noa vau i teie mau parau ’e ’ua mana’o ē e nehenehe ia tātou ’ia ha’apa’o i te reira mai te tahi fa’a’itera’a ē « i teienei ’ua hau i te fenua nei. » « ’Ua tae mai te hau ! », ’o tō rātou paha ïa reo. ’Ia au i te pāpa’ira’a, i terā pō i roto i taua phātene ha’eha’a ra, ’ua tae mai « Te Ari’i nō te Hau » i te fenua nei.

I roto i taua ’ōro’a Noera mātāmua ra, e nā te tīria melahi i ’ārue ē ’ua tae mai te hau. Hou rātou, ’ua fa’a’ite ’o Iakoba : « ’Ua ’ite mātou i te parau nō te Mesia, ’e tē vai nei tō mātou ti’aturira’a nō ni’a i tōna ra hanahana e rave rahi hānere matahiti hou tōna ra taera’a mai ; ’e e ’ere ’o mātou ana’e tei ti’aturi i tōna ra hanahana, te mau peropheta mo’a pā’āto’a rā ho’i nā mua atu ia mātou nei. » 6

’Ua tohu fa’ahou ā ’o Isaia, i teienei nō ni’a i tō tātou tau, i te pāpa’ira’a ē : « Te nehenehe o te ’āvae o te ve’a i ni’a i te mou’a ’o tei hōpoi mai i te parau maita’i ra, ’o tei fa’a’ite hua mai i te parau hau ra ! » 7

Nō reira, ’o vai teie feiā nehenehe tei fa’a’ite hua mai i te parau hau ra ? ’Ua parau te Fa’aora i tāna ra mau pipi i Galilea ’e i te fenua ra nō ’Auhune ē « e ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra ; e parauhia rātou i te tamari’i nā te Atua. » 8

’Ua ha’api’i te ari’i Bēniāmina ē : « ’E i teienei, nō te fafaura’a tā ’outou i fafau mai, e parauhia ai ’outou e mau tamari’i nā te Mesia, ’oia ho’i tāna mau tamari’i tamāroa ’e tāna mau tamāhine ; inaha ho’i, i teie mahana ’ua fānau-vārua-hia ’outou e ana ; nō te mea tē nā ’ō mai ra ’outou ē ’ua fa’ahuru-’ē-hia tō ’outou ’ā’au nā roto i te fa’aro’o i tōna ra i’oa ; nō reira ’ua fānauhia ’outou e ana ’e ’ua riro ’outou ’ei mau tamari’i tamāroa ’e ’ei mau tamari’i tamāhine nāna. » 9

’O ’outou ’e ’o vau nei, e mau tamari’i fafauhia tātou nō Iesu Mesia, tātou tāta’itahi e mau tamari’i nāna ra. ’A ha’amana’o, ’ua parau ’oia ē ’o tē fa’atupu i te parau hau ra, e parauhia rātou i te tamari’i nā te Atua. Nō reira, tātou—te mau tamari’i nā te Atua—e mau ta’ata tei fa’atupu i te parau hau. Terā tā tātou ’ohipa i fafauhia. ’O ’outou ’e ’o vau nei, e fa’atupu tātou i te ta’a-’ē-ra’a i teie mahana i roto i teie nei ao pe’ape’a ’ia tauto’o tātou ’ei ta’ata fa’atupu i te parau hau—i roto i tō tātou ’utuāfare, tā tātou ’āmuira’a, tō tātou huira’atira, ’e nā roto ato’a i teie nei ao, nā roto i tō tātou mata a’ia’i, tā tātou mau ’ohipa maitata’i, ’e tā tātou mau parau—mata ’e mata ānei, ’aore rā nā roto ho’i i te natirara. « Fa’a’ite hua ana’e i te parau hau ra » ma te fa’a’ite i tō tātou ’itera’a pāpū nōna, nā roto i te parau ’e te ’ohipa.

Fa’ahou ā, i roto ia Luka tē tai’o nei tātou :

« E reva atu ra taua mau melahi ra i ni’a i te ra’i, ua parau ihora taua mau tīa’i māmoe ra rātou rātou iho, Mai haere tātou i Betelehema e hi’o i taua mea ra tā te Fatu i fa’aite mai ia tātou nei.

« Haere ’oi’oi atu ra rātou ’e ’ite atu ra ia Maria rāua ’o Iosepha, ’e i taua tamaiti iti ra i te vai-noa-ra’a i roto i te phātene ».

« ’E ’ite atu ra rātou i te reira, ’ua fa’a’ite hua atu ra rātou i tei parauhia mai ia rātou i taua tamaiti ra. » 10

’Oia ato’a, « haere ana’e tātou i teienei » ’e « ’ia fa’a’ite hua » i te poro’i nō te hau « i taua tamaiti ra. » ’O teie te poro’i tā tā tātou mau misiōnare e ha’api’i nei i tā tātou mau here ’e te mau hoa ; teie te poro’i ora tā te mau misiōnare piha ’ohipa e ōpere nei ’ia tāvini ana’e rātou mai tā te Fa’aora e nā reira ho’i. ’O teie te poro’i tā tātou e fa’a’ite ’a here ai tātou, ’a fa’a’ite ai, ’e ’a ani ai i te feiā ’ati a’e ia tātou ’ia ’amui mai i roto i te tīa’ira’a ’e te hau tei ’itehia i roto i te parau ’āpī nō Iesu Mesia.

’E ho’i ana’e tātou i ni’a i te ha’utira’a ta’ata ora nō te fānaura’a a te ’utuāfare Bassett tā mātou i tāmata ma te huanane i te mau Noera tāta’itahi—nō te aha pa’i mātou e onoono nei i te tāpe’a tāmau i teie peu tumu, ’e te fa’aitoitora’a i tā mātou mau tamari’i ’e te mau mo’otua ’ia fa’atupu fa’ahou ā nō tātou i taua ru’i nehenehe mau ra o te mau ru’i ato’a, ’a haere mai ai te mau melahi e hōpoi mai i te parau maita’i ’o tei riro ’ei ’oa’oara’a rahi ?

E mea ’ohie ’e te au ho’i te pahonora’a : « Tē paraparau nei tātou nō ni’a i te Mesia, tē ’oa’oa nei tātou nō te Mesia, tē a’o nei tātou nō ni’a i te Mesia, tē tohu nei tātou nō ni’a i te Mesia, ’e tē pāpa’i nei ho’i tātou ’ia au i tā tātou mau tohura’a, ’ia ’ite tā tātou mau tamari’i ’o vai tā rātou e hi’o atu nō te ha’amatarara’a i tā rātou ra mau hara. » 11

’Oia nei, tē ’ite nei tātou ē ’ua ’ārepurepu roa te ao ta’ato’a ’e ’ua ’āhuehue te mana’o o te ta’ata nei. Teie rā, noa atu te mau tāmatara’a, i mua i te pato’ira’a, e i rotopū i te ’ārepurepura’a, āmau māite ana’e tātou i te fa’a’ite hua i te parau hau, i teie tau ’e i te mau taime ato’a, ’a fa’aineine ai ia tātou ’e i te tā’āto’ara’a e hā’ati nei ia tātou, nō te ho’ira’a teitei o te Ari’i nō te Hau, ’oia ho’i te Fatu, te Fa’aora, ’e te Tāra’ehara, ’o Iesu Mesia. Ma te fa’ahiti fa’ahou ā i te parau a peresideni Nelson : « E ti’a i te mau tamari’i tāta’itahi a te Atua ’ia fāri’i i te rāve’a nō te fa’aro’o ’e nō te fāri’i i te parau poro’i fa’aora a Iesu Mesia. »

’Ia riro tātou ’ei feiā fa’a’ite hua i te parau hau ’a ha’amana’o ai i te fānaura’a, te orara’a ’e te misioni ’a tō tātou fa’aora i roto i teie tau Noera ’e i te mau taime ato’a, ’o tā’u ïa pure i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i