Săinvitămpe toată lumea
Autoarea articolului locuiește în Utah, S.U.A.
Jarom și-a dorit ca toată familia lui să vină la botezul său.
„Și Domnul mi-a arătat cum pot să fac eu cu ai mei să fiu azi și mereu.” (Cântece pentru copii, p. 98)
Jarom stătea jos, în iarbă, în fața marae-ii bunicii lui. Aproape că sosise timpul ca petrecerea familiei să înceapă!
El a privit în sus la sculpturile roșii de pe marginea clădirii. „Mami, cum spui numele bunicii în limbajul semnelor?”, a întrebat el. Bunica lui Jarom fusese surdă. Uneori, ei exersau limbajul semnelor pentru a-și aduce aminte de ea.
„Așa”, a spus mama. Ea a făcut semnele ușor, cu mâinile ei, pentru a spune numele. Jarom a făcut și el semnele cu mâinile lui. Îi plăcea foarte mult să învețe despre familia lui.
„Vreau să încerc!” Kati, verișoara lui Jarom stătea jos, lângă ei. Mama a spus, din nou, numele prin semne.
„Luna viitoare, la botezul meu, am putea să cântăm un cântec prin limbajul semnelor?”, a întrebat Jarom.
„Desigur”, a spus mama.
„Ce este un botez?”, a întrebat Kati.
Cei mai mulți dintre membrii familiei lui Jarom nu erau membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. „Să fii botezat este un lucru special în biserica mea”, a spus Jarom. „Este când faci promisiunea de a-L urma pe Isus, iar El promite să te ajute.”
„Super”, a spus Kati.
„Ai vrea să vii la botezul meu?”, a întrebat Jarom.
„Desigur!”, a zâmbit Kati. Apoi, Jarom s-a întors către mama lui.
„Îi putem ruga pe restul verișorilor să vină și ei? Și pe mătușile și pe unchii mei?”
Mama a dat din cap aprobator. „Cred că este o idee bună.”
Jarom și mama i-au rugat pe restul membrilor familiei să vină la botez. Mătușile și unchii nu știau nici ei prea multe despre botez. Dar știau că era o zi specială pentru Jarom. „Vom fi acolo!”, au spus ei.
Săptămânile au trecut. În cele din urmă, a sosit ziua botezului lui Jarom! Când Jarom a pășit în capelă, el a zâmbit larg. Fiecare rând era plin cu membri ai familiei sale!
Mai întâi, tatăl lui Jarom a rostit o cuvântare despre botez și darul Duhului Sfânt. El a vorbit, de asemenea, despre cât de importante sunt familiile. „Suntem atât de fericiți că Jarom va fi botezat astăzi. Și suntem atât de fericiți că familia noastră este cu noi!”, a spus el. „Care este cel mai important lucru din lume”, a întrebat el. „Sunt oamenii, oamenii, oamenii.”
Toată lumea a zâmbit. Era o vorbă a poporului māori pe care cu toții o îndrăgeau.
După cuvântarea tatălui, a fost rândul lui Jarom și al mamei. Ei au cântat, în limbajul semnelor, un cântec de la Societatea Primară. Acest lucru l-a făcut pe Jarom să se simtă aproape de bunica lui.
Apoi, Jarom și tata au intrat în bazinul pentru botez. În timp ce stătea în apă, Jarom a privit în sus la toți membrii familiei sale. Veri, verișoare, mătuși, unchi. Erau toți acolo!
Jarom și-a închis ochii. A simțit căldură și liniște. A simțit de parcă cineva l-ar îmbrățișa puternic. S-a gândit la bunica lui. S-a gândit la strămoșii lui. El știa că și ei erau mândri de el.
Jarom s-a schimbat în haine uscate. Apoi, el a îmbrățișat fiecare membru al familiei sale. Era recunoscător pentru fiecare dintre ei. Și era recunoscător pentru membrii familiei sale din cer pe care-i va întâlni într-o bună zi. Jarom își dorea să continue să facă alegeri bune pentru a-i face mândri.
Ilustrații de Oksana Grivina