„Petrecerea perfectă a bunicului”, Prietenul, ian. 2024, p. 18-19.
Petrecerea perfectă a bunicului
Dacă nu se oprește ploaia?
Această povestire s-a întâmplat în Samoa.
Cerul era acoperit de nori întunecoși și mohorâți. Alex s-a uitat la ei.
BUM!
Au urmat mai multe tunete. Picături mari de ploaie s-au prăbușit peste tot.
Alex a dat din cap. Nu era bine. Deloc bine. Uneori, în Samoa, poate ploua zile întregi fără oprire. Dar el dorea ca ziua de naștere a bunicului său să fie perfectă!
Alex s-a dus în camera lui și a îngenuncheat lângă patul său.
„Dragă Tată Ceresc”, a spus el. „Te rog să faci ca ploaia să înceteze la timp pentru petrecerea zilei de naștere a bunicului de mâine. Am trimis deja invitațiile. În numele lui Isus Hristos, amin.”
Când Alex s-a ridicat, i-a văzut pe mama și pe tata stând în fața ușii sale. Ei zâmbeau.
„Sper că nu te vei supăra că ți-am auzit rugăciunea”, a spus mama.
Alex a zâmbit. „Este în regulă. Vreau doar ca mâine să fie o zi specială pentru bunicul. Nu va fi la fel dacă trebuie să rămânem în casă. Nu am avea loc să dansăm!”
Tată a pus mâna pe umărul lui Alex. „Indiferent cum va fi vremea, bunicul va ști cât de mult îl iubești.”
În dimineața următoare, mama și tata l-au rugat pe Alex să spună rugăciunea în familie. Încă ploua tare. Și tot nu părea că avea să se oprească.
„Te rog să ne binecuvântezi ca ploaia să înceteze la timp pentru petrecere”, a spus el. „Și, te rog să ne binecuvântezi ca toți să ne simțim bine. Mai ales bunicul!”
Alex a privit cerul toată dimineața. Mult timp, nimic nu s-a schimbat. Dar, apoi, s-a întâmplat ceva uimitor.
„Uite!”, a strigat Alex. „Un petic de cer albastru!” Familia lui a fugit în curte. Norii începeau să se disperseze.
În câteva ore, toți norii au dispărut! Chiar și bălțile de pe pământ se uscaseră. Alex s-a grăbit să decoreze curtea. Bunicul și ceilalți invitați aveau să sosească curând.
Când bunicul a ajuns acolo, el a fost surprins. S-a uitat la lumini, la decorațiunile colorate și la toți invitații. „Totul arată frumos”, a spus el. „Vă mulțumesc foarte mult!”
Petrecerea a fost pe atât de distractivă pe cât sperase Alex. Ei au dansat pe cântecele preferate ale bunicului. Mâncarea era gustoasă – în special pâinea dulce de cocos. Alex chiar a cântat cu bunicul.
Totuși, cel mai frumos a fost momentul dansului Siva Taualuga. Acest dans a fost întotdeauna dansat de cea mai importantă persoană a zilei. Și, desigur, acesta era bunicul!
Bunicul s-a ridicat să danseze, dar, apoi, s-a uitat la Alex. „Vino alături de mine, Alex!”, l-a chemat bunicul. Alex a sărit și a dansat lângă bunicul său. Curând, și ceilalți dansau.
Bunicul s-a aplecat pentru a-l îmbrățișa pe Alex. „M-ai făcut să mă simt special astăzi”, a spus bunicul. „Aceasta a fost petrecerea perfectă de ziua de naștere.”
După ce petrecerea s-a terminat, Alex s-a uitat în sus, la cer. Norii negri și deși se întorseseră. Ploaia începuse din nou să cadă asupra lor. Dar, de data aceasta, pe Alex nu-l deranja. El știa că Tatăl Ceresc ajutase ca vremea să rămână frumoasă suficient de mult pentru petrecerea bunicului.
„Îți mulțumesc pentru vremea frumoasă”, s-a rugat Alex. „Și Îți mulțumesc pentru că am un bunic minunat.”
Ilustrații de Augusto Zambonato.