„Măreața cauză a restaurării”, Pentru întărirea tineretului, ian. 2021, p. 3‑5.
Măreața cauză a restaurării
Lucrarea începută de Joseph și Hyrum Smith, împreună cu mulți alți oameni credincioși, continuă, astăzi, în Biserică.
Când tânărul Joseph Smith s-a dus în pădure să se roage, el a avut o viziune minunată, cunoscută astăzi, drept Prima Viziune.
În această viziune, Salvatorul i-a spus lui Joseph că păcatele sale erau iertate. De asemenea, El a răspuns la întrebarea lui Joseph și i-a spus că niciuna dintre bisericile din acea vreme „nu era recunoscută de Dumnezeu ca Biserica și împărăția Sa”.
„În același timp”, își amintește Joseph, „am primit o promisiune că plenitudinea Evangheliei avea să mi se facă cunoscută cândva, în viitor”1.
După glorioasa viziune, Joseph a ieșit din Dumbrava Sacră pentru a-și începe pregătirea pentru a deveni un profet al lui Dumnezeu.
Moroni și Cartea lui Mormon
Trei ani mai târziu, în anul 1823, cerurile s-au deschis din nou ca parte a restaurării continue a Evangheliei lui Isus Hristos în ultimele zile. Un înger, pe nume Moroni, i s-a arătat și i-a spus „că Dumnezeu avea o lucrare pe care să o [facă el]… [și] că a fost depozitată o carte, scrisă pe plăci de aur” care conținea „plenitudinea nepieritoarei Evanghelii” (Joseph Smith – Istorie 1:33-34).
În cele din urmă, Joseph a obținut, a tradus și a publicat cronica străveche, cunoscută astăzi sub numele de Cartea lui Mormon.
Frați credincioși
Hyrum, fratele lui Joseph, a fost mereu un susținător constant al lui Joseph. În timpul vieții lor, Joseph și Hyrum au înfruntat, împreună, gloatele și persecuția. De exemplu, s-au chinuit în cele mai grele condiții în închisoarea Liberty, în Missouri, timp de cinci luni, în timpul iernii reci dintre anii 1838 și 1839.
În fața persecuțiilor, Hyrum a dat dovadă de credință în promisiunile Domnului, inclusiv în asigurarea de a scăpa de dușmanii săi dacă dorea acest lucru. În luna iunie a anului 1844, Hyrum a avut de ales între a trăi sau a-și da viața pentru a-L slăvi pe Dumnezeu și a „[pecetlui] mărturia sa cu sângele lui” – împreună cu iubitul său frate Joseph (vedeți Doctrină și legăminte 136:39).
Cu o săptămână înainte de a fi omorâți cu sânge rece, Joseph i-a spus lui Hyrum să-și ia familia și să plece. Mă simt încă profund emoționat când îmi aduc aminte de răspunsul lui Hyrum: „Joseph, nu te pot părăsi”2.
Astfel, Joseph și Hyrum au mers la Carthage, unde au devenit martiri pentru cauza și numele lui Hristos. „În viață nu au fost despărțiți și în moarte nu au fost separați!” (Doctrină și legăminte 135:3; subliniere adăugată)
O chemare de a acționa
Trebuie să ne aducem aminte, întotdeauna, de prețul plătit de Joseph și Hyrum Smith, împreună cu mulți alții, bărbați, femei și copii credincioși, pentru a întemeia Biserica, astfel încât dumneavoastră și cu mine să ne putem bucura de multele binecuvântări și de toate aceste adevăruri revelate pe care le avem astăzi. Credința lor nu trebuie uitată niciodată!
Înaintea morții sale, în anul 1844, Joseph a redactat o scrisoare care transmite un mesaj emoționant sfinților. A fost o chemare de a acționa, care încă este valabilă în Biserică astăzi:
„Fraților [și surorilor], să nu perseverăm noi într-o cauză așa măreață? Mergeți înainte și nu înapoi. Curaj, fraților [și surorilor]; și înainte, înainte, spre victorie!…
De aceea, noi, ca Biserică și ca oameni, și ca sfinți din zilele din urmă, să-I oferim Domnului o ofrandă în dreptate” (Doctrină și legăminte 128:22, 24; subliniere adăugată).
Gândiți-vă ce ofrandă în dreptate Îi veți oferi Domnului în zilele care vor veni. Fiți curajoși – împărtășiți acest gând cuiva de încredere și, cel mai important, vă rog, acordați timpul necesar pentru a face acest lucru!
Știu că Salvatorul este mulțumit când Îi dăm o ofrandă din inima noastră, în neprihănire, tot așa cum a fost mulțumit de ofranda plină de credință a acelor frați extraordinari, Joseph și Hyrum Smith, și a tuturor celorlalți sfinți credincioși.