2011
Te mau Haamaitairaa o te Tuhaa Ahuru
Tiunu 2011


Parau Poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Tiunu 2011

Te mau Haamaitairaa o te Tuhaa Ahuru

Te fâ a te Atua i te horo‘araa mai ia tatou i te mau faaueraa no te haamaitai ïa ia tatou. Te hinaaro nei Oia e horo‘a mai ia tatou i te ora mure ore, te horo‘a hau a‘e i Ta’na mau horo‘a atoa (hi‘o PH&PF 14:7). No te farii i te horo‘a no te ora i piha‘i iho Ia’na e amuri noa’tu i roto i te mau utuafare i roto i te basileia tiretiera, e mea ti‘a ia tatou ia ora i te mau ture o taua basileia ra (hi‘o PH&PF 88:22).

Ua horo‘a mai Oia ia tatou i te mau faaueraa i roto i teie oraraa no te tauturu ia tatou ia faahotu i taua ite ra. Te ture no te tuhaa ahuru o te hoê ïa o taua mau faaueraa faaineineraa ra. Te ture o te horo‘araa ïa tatou i te ahururaa i ni‘a i te taato‘araa o ta tatou moni e roaa mai. E mea ohie roa, noa’tu e tamarii, e taa oia i te reira. Ua ite au i te mau tamarii i te horo‘araa i te episekopo ra i te hoê vehi rata tuhaa ahuru tei roto te ahururaa o te moni ta ratou i farii.

Te hoê o te mau haamaitairaa e tae mai na roto i te aufauraa i te hoê tuhaa ahuru ti‘a o te faarahiraa ïa i te faaroo no te ora i te hoê ture teitei a‘e. No te ora i roto i te basileia tiretiera, e mea ti‘a ia tatou ia ora i te ture no te haamo‘araa. E mea ti‘a ia tatou ia ite e, to tatou huru taatoa e te mau mea atoa ta tatou i farii, na te Atua ïa.

Te vai nei e toru rave‘a no te aufauraa i te hoê tuhaa ahuru ti‘a o te faaineine ia tatou ia ite eaha te ti‘a ia tatou ia ite no te farii i te horo‘a no te ora mure ore.

A tahi, ia aufau tatou i ta tatou mau tuhaa ahuru i te Ekalesia, e ninii mai to tatou Metua i te Ao ra i te mau haamaitairaa i ni‘a ia tatou. Ua ite te feia atoa o te aufau tamau nei i te hoê tuhaa ahuru ti‘a e, e parau mau te reira. I te tahi taime tei te pae varua te mau haamaitairaa e te tahi taime tei te pae tino nei. E horo‘ahia mai te reira i te taime ta te Fatu i faataa e mai te au i To’na ite i te mea maitai a‘e no tatou.

Ia tae mai taua mau haamaitairaa ra, e rahi atu â to tatou faaroo e, o te Atua te tumu no te mau mea maitai atoa i roto i to tatou oraraa. E mea ohie i muri iho ia ite e, na taua haamo‘araa ra e haapapû i te parau mau e, te mau poieteraa atoa a te Atua Na’na iho ïa. E tupu mai te mauruuru i roto ia tatou i te mea e, ua ani noa mai Oia 10 i ni‘a i te hanere no te mau mea o Ta’na i horo‘a a‘e na mai na tatou. No reira ua ineine maitai atu tatou no te ora i te ture no te haamo‘araa ia anihia mai te reira ia tatou.

Te piti, tatou atoa o tei aufau i te hoê tuhaa ahuru ti‘a mau e ite tatou i te ti‘aturiraa rahi a‘e i roto ia tatou ia ani ana‘e tatou i te Atua i te mau mea o ta tatou e ta to tatou utuafare e hiaai. Ua fafau mai Oia i te mau haamaitairaa hau atu i te rahi i te ti‘a ia tatou ia farii mai te mea e, ua haapa‘o maitai tatou i ta tatou fafauraa no te aufau i ta tatou tuhaa ahuru (hi‘o Malaki 3:10). No reira, te hoê o te mau haamaitairaa no te tuhaa ahuru o te ti‘aturiraa ïa i te tau i muri nei. Noa’tu te huru o to tatou oraraa, e naho maitai roa’tu te mau mea atoa. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau fafauraa, e haapa‘o atoa Oia i Ta’na. Te mana‘o hau te hoê o te mau haamaitairaa rarahi o te aufauraa i te hoê tuhaa ahuru ti‘a. E nehenehe te feia o tei haapa‘o i te faaueraa no te tuhaa ahuru e haapapû e, e parau mau e te faufaa rahi te haamaitairaa no te hau.

Te toru, te feia e aufau nei i te tuhaa ahuru e ite ratou i te tupuraa i te rahi o to ratou here i te Atua e i te mau tamarii atoa a te Atua. Taua tupuraa i te rahi ra o te here no roto mai ïa i te taa-maitai-raa e nahea te Metua i te faaohiparaa i te mau tuhaa ahuru o ta tatou e horo‘a nei no te haamaitai i te mau taata o teie ao e no amuri atu.

Na roto i Ta’na mau tavini haamanahia, e haamau‘a Oia i te mau tuhaa ahuru ma te au maite. E tauturu te taata aufau tuhaa ahuru i te Fatu ia patu i te mau hiero, i reira te mau utuafare e taatihia ai e amuri noa’tu. E tauturu te taata aufau tuhaa ahuru Ia’na ia afa‘i i te evanelia i te mau taata na te ao atoa nei. E tauturu te taata aufau tuhaa ahuru Ia’na ia haamama i te po‘ia e te mauiui na roto i ta’na iho rave‘a na roto i Ta’na mau tavini. E nehenehe taua mau tavini ra e faaite ia outou e mea nahea te here i te tupuraa i te rahi no te mea ua faaohipahia te tuhaa ahuru no te haamaitai i te taata. E oia’toa te taata aufau tuhaa ahuru haapa‘o maitai.

E rave rahi ava‘e i muri nei e tae atu ai i te taime faaafaroraa tuhaa ahuru. Te pure nei au ia haamata outou e to outou utuafare i teie nei ia faanaho e ia faaineine ia outou no te farii i te mau haamaitairaa o ta te Atua e ninii nei i ni‘a i te feia atoa e faaite Ia’na e, e feia aufau tuhaa ahuru ti‘a ratou.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

  • I te tahi taime te rave‘a maitai a‘e no te haapii i te tahi parau tumu o te faaiteraa ïa i te reira (hi‘o Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e [1999], 164). A ani i te hoê melo o te utuafare ia faaite mai eaha te faahoho‘araa no te ahururaa. E nehenehe ta’na e faaite mai i te reira na roto i te iritiraa mai hoê tao‘a i roto i te hoê haapu‘eraa 10 tao‘a. No te faaotiraa, a ani i te hoê melo o te utuafare ia faaite mai e nahea ia faaî i te hoê parau tuhaa ahuru.

  • « Te feia atoa o ta outou e haapii ra e haamaitai-tata‘itahi-hia ratou na roto i te amuiraa mai te tahi e te tahi » (Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e, 63). A ani i te mau melo o te utuafare ia faaite mai eaha to ratou mana‘o no ni‘a i te parau a te peresideni Eyring e « ia ite e, eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te farii i te horo‘a no te ora mure ore ». A aparau i na rave‘a e toru no te aufauraa i te tuhaa ahuru o te faaineine ia tatou ia ite i te mea o te ti‘a ia tatou ia ite no te farii i te mau haamaitairaa a te Atua.

Nene’i