Unde pot găsi răspunsuri?

Olga Ovcharenko, Sverdlovsk Oblast, Rusia

Când aveam 21 de ani, misionarii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă predau cursuri de limba engleză în zona din Rusia în care locuiam eu. Iniţial, m-am dus pentru cursurile de limba engleză, însă, la scurt timp, am început să stau mai mult pentru gândurile spirituale pe care vârstnicii le împărtăşeau după curs şi pentru a le adresa întrebări.

Am fost crescută în religia majoritară a ţării mele, dar aveam nenumărate întrebări rămase fără răspuns despre religie. Misionarii şi membrii Bisericii lor aveau răspunsuri la întrebări la care nimeni înainte nu mi-a putut răspunde într-un mod satisfăcător.

Având mai mult curaj după o oră de engleză, le-am cerut misionarilor un exemplar al cărţii lor, Cartea lui Mormon. Dar, când am ajuns acasă, am pus-o pe un raft, fără s-o citesc.

Totuşi, nu a rămas acolo prea mult timp. I-am auzit pe membrii Bisericii care participau la cursurile de limba engleză spunând că scripturile ofereau soluţii la probleme. Aşadar, când am avut parte de încercări sau probleme personale, am luat Cartea lui Mormon de pe raft şi am început să citesc. Întotdeauna am găsit răspunsuri – genul de răspunsuri care mi-au spus exact ce aveam nevoie să ştiu.

În acel moment, am început să simt că nu mai puteam trăi fără Biserică. Biserica era locul în care doream să fiu. Era locul căruia simţeam că-i aparţin.

Cu toate acestea, doream să mă asigur întrebându-L pe Dumnezeu. Problema era că locuiam într-o garsonieră mică pe care o împărţeam cu proprietara mea, o femeie în vârstă şi nu aveam un loc personal în care să mă rog. Dar, într-o seară m-am strecurat în bucătărie – aceasta fiind puţin separată de restul garsonierei noastre – şi L-am întrebat pe Tatăl Ceresc dacă Biserica este adevărată. Ca răspuns, am simţit un sentiment atât de puternic încât am ştiut ce trebuia să fac.

Am fost botezată la scurt timp după aceea şi perioada de timp de când sunt membră a Bisericii este cea mai fericită perioadă din viaţa mea. Acolo unde înainte aveam întrebări, acum am răspunsuri. Acolo unde înainte mă simţeam neîmplinită, acum mă simt împlinită.

Sunt recunoscătoare că Tatăl Ceresc nu ne-a lăsat fără răspunsuri. Eu ştiu că El ne va vorbi, atât prin intermediul rugăciunii, cât şi prin intermediul scripturilor.