Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre
Ezra Taft Benson a devenit al 13-lea preşedinte al Bisericii la 10 noiembrie 1985. El a rămas cunoscut pentru mărturia sa despre puterea Cărţii lui Mormon şi pentru atenţia deosebită acordată importanţei acesteia în studiul zilnic al scripturilor, în munca misionară şi în predarea Evangheliei. Acest an marchează a 25-a aniversare a acestei cuvântări rostite la conferinţa generală din octombrie 1986.
Iubiţii mei fraţi şi surori, astăzi aş dori să vorbesc despre unul dintre cele mai importante daruri care au fost date lumii în timpurile moderne. Darul la care mă gândesc este mult mai important decât orice invenţie care a apărut în urma descoperirilor industriale şi tehnologice. Acesta este un dar de valoare mai mare pentru omenire decât chiar multele progrese minunate pe care le-am văzut în medicina modernă. Are o valoare mai mare pentru omenire decât perfecţionarea zborurilor sau a deplasărilor în spaţiu. Vorbesc despre darul Cărţii lui Mormon, oferit omenirii cu 156 de ani în urmă.
Darul a fost pregătit de mâna Domnului de-a lungul unei perioade de mai mult de o mie de ani, apoi a fost ascuns de El, astfel încât să fie păstrat în puritatea lui pentru generaţia noastră. Probabil că nu există nimic care să mărturisească mai clar despre importanţa acestei moderne cărţi de scriptură decât ceea ce a spus Domnul Însuşi despre ea.
Prin propria Sa gură, El a mărturisit (1) că ea este adevărată (D&L 17:6), (2) că ea conţine adevărul şi cuvintele Sale (D&L 19:26), (3) că ea a fost tradusă prin putere de sus (D&L 20:8), (4) că ea conţine plenitudinea Evangheliei lui Isus Hristos (D&L 20:9; 42:12), (5) că ea a fost dată prin inspiraţie şi confirmată prin slujirea îngerilor (D&L 20:10), (6) că ea dovedeşte că scripturile sfinte sunt adevărate (D&L 20:11) şi (7) că cei care o primesc în credinţă vor primi viaţă veşnică (D&L 20:14).
A doua mărturie puternică despre importanţa Cărţii lui Mormon este aceea de a observa unde a plasat Domnul apariţia ei în programul desfăşurării restaurării. Singurul lucru care a precedat-o a fost Prima Viziune. În această manifestare minunată, profetul Joseph Smith a învăţat despre adevărata natură a lui Dumnezeu şi faptul că Dumnezeu avea o lucrare pentru el de realizat. Apariţia Cărţii lui Mormon era următorul lucru care trebuia să urmeze.
Gândiţi-vă la acest lucru în raport cu ceea ce implică el. Apariţia Cărţii lui Mormon a precedat restaurarea preoţiei. Ea a fost publicată cu câteva zile înainte ca Biserica să fie organizată. Sfinţilor li s-a dat Cartea lui Mormon s-o citească înainte de a li se da revelaţiile care descriau doctrine atât de importante, cum ar fi cele trei grade ale gloriei, căsătoria celestială sau munca pentru cei decedaţi. Ea a apărut înainte de organizarea cvorumurilor preoţiei şi a Bisericii. Nu ne spune acest lucru ceva despre modul în care Domnul consideră această lucrare sfântă?
Odată ce înţelegem ceea ce simte Domnul cu privire la această carte, nu trebuie să ne surprindă că El, de asemenea, dă avertizări solemne despre cum să o primim. După ce menţionează că cei care primesc Cartea lui Mormon cu credinţă, făcând fapte drepte, vor primi o coroană de viaţă veşnică (vezi D&L 20:14), Domnul continuă cu această avertizare: „Dar pentru cei care îşi vor împietri inimile în necredinţă şi o vor respinge, ea se va întoarce spre ei aducându-le condamnare” (D&L 20:15).
În anul 1829, Domnul i-a avertizat pe sfinţi că nu trebuie trateze fără respect lucrurile sacre (vezi D&L 6:12). Cu siguranţă, Cartea lui Mormon este un lucru sfânt şi totuşi mulţi o tratează fără respect sau, cu alte cuvinte, cu uşurinţă, ca şi cum ar fi de mică importanţă.
În anul 1832, când unii dintre primii misionari s-au întors de pe câmpul lor de muncă, Domnul i-a mustrat pentru că au tratat Cartea lui Mormon cu uşurinţă. Din cauza acelei atitudini, a spus el, minţile lor au fost întunecate. Tratarea cu uşurinţă a acestei cărţi sacre a adus o pierdere a luminii nu numai pentru ei; ea a adus, de asemenea, întreaga Biserică sub condamnare, chiar pe toţi copiii Sionului. Şi Domnul a spus: „Şi ei vor rămâne sub această condamnare până când se vor pocăi şi îşi vor aminti de noul legământ, chiar de Cartea lui Mormon” (D&L 84:54–57).
Faptul că noi avem Cartea lui Mormon cu noi de mai mult de un secol şi jumătate o face să fie mai puţin importantă pentru noi astăzi? Ne amintim de noul legământ, chiar Cartea lui Mormon? În Biblie, avem Vechiul Testament şi Noul Testament. Cuvântul testament este transpunerea în limba engleză a unui cuvânt din limba greacă ce poate, de asemenea, să fie tradus prin legământ. Acesta este lucrul pe care a vrut să-l spună Domnul, atunci când a numit Cartea lui Mormon „noul legământ”? Este într-adevăr un alt testament sau o altă mărturie a lui Isus. Acesta este unul dintre motivele pentru care noi am adăugat, recent, cuvintele „Un alt testament al lui Isus Hristos” la titlul Cărţii lui Mormon.
Dacă sfinţii de la începuturi au fost certaţi pentru că tratau cu uşurinţă Cartea lui Mormon, este condamnarea noastră mai mică dacă noi facem acelaşi lucru? Domnul Însuşi mărturiseşte că ea este de o importanţă veşnică. Poate un număr mic dintre noi să aducă întreaga Biserică sub condamnare pentru că noi tratăm fără respect lucrurile sfinte? Ce vom spune la judecată, când vom sta înaintea Lui şi vom întâlni privirea Sa pătrunzătoare, dacă suntem printre cei descrişi că au uitat noul legământ?
Sunt trei motive principale pentru care sfinţii din zilele din urmă trebuie să facă din studiul Cărţii lui Mormon o preocupare pe toată durata vieţii.
În primul rând, Cartea lui Mormon este cheia de boltă a religiei noastre. Aceasta a fost declaraţia profetului Joseph Smith. El a mărturisit: „Cartea lui Mormon este cea mai corectă carte de pe pământ şi cheia de boltă a religiei noastre”1. O cheie de boltă este piatra centrală într-o boltă. Ea ţine toate celelalte pietre în locul lor şi, dacă este mutată, bolta se dărâmă.
Există trei căi prin care Cartea lui Mormon este cheia de boltă a religiei noastre. Ea este cheia de boltă în mărturiile noastre despre Hristos. Este cheia de boltă a doctrinei noastre. Este cheia de boltă a mărturiei.
Cartea lui Mormon este cheia de boltă în mărturia noastră despre Isus Hristos, care este El Însuşi piatra din capul unghiului a tot ceea ce facem. Ea depune mărturie, cu putere şi claritate, despre realitatea Sa. Spre deosebire de Biblie, care a trecut prin generaţii de copişti, traducători şi oameni religioşi corupţi care au făcut schimbări în text, Cartea lui Mormon vine de la scriitor la cititor, printr-un singur pas de traducere inspirată. De aceea, mărturia ei despre Învăţător este clară, nediluată şi plină de putere. Dar ea valorează şi mai mult. Astăzi, mulţi dintre creştinii din lume resping divinitatea Salvatorului. Ei pun sub semnul întrebării miraculoasa Sa naştere, viaţa Lui perfectă şi realitatea glorioasei Sale învieri. Cartea lui Mormon ne învaţă simplu şi în termeni mai presus de orice îndoială despre adevărul tuturor acestor lucruri. De asemenea, ea pune la dispoziţie explicaţia cea mai completă a doctrinei ispăşirii. Într-adevăr, această carte inspirată în mod divin este o cheie de boltă în răspândirea mărturiei către lume că Isus este Hristosul2.
Cartea lui Mormon este, de asemenea, cheia de boltă a doctrinei restaurării. După cum s-a menţionat mai sus, Domnul Însuşi a declarat despre Cartea lui Mormon că ea conţine „plenitudinea Evangheliei lui Isus Hristos” (D&L 20:9). Aceasta nu înseamnă că ea conţine fiecare învăţătură, fiecare doctrină care a fost revelată vreodată. Ci, înseamnă că în Cartea lui Mormon vom găsi plenitudinea acelor doctrine necesare pentru salvarea noastră. Iar ele sunt propovăduite clar şi simplu, astfel încât chiar şi copiii pot învăţa căile salvării şi ale exaltării. Cartea lui Mormon oferă atât de mult, încât înţelegerea noastră privind doctrinele salvării se lărgeşte. Fără ea, multe lucruri din ceea ce este propovăduit în alte scripturi nu ar fi câtuşi de puţin atât de simple şi preţioase.
În cele din urmă, Cartea lui Mormon este cheia de boltă a mărturiei. La fel cum bolta se prăbuşeşte dacă este înlăturată cheia de boltă, tot aşa întreaga Biserică stă neclintită sau cade prin veridicitatea Cărţii lui Mormon. Duşmanii Bisericii înţeleg clar acest lucru. Acesta este motivul pentru care ei merg atât de departe încercând să combată Cartea lui Mormon, deoarece dacă ea poate fi discreditată, profetul Joseph Smith ar fi discreditat şi el. La fel ar fi şi dreptul nostru la cheile preoţiei, la revelaţie şi la Biserica restaurată. Dar, într-un mod asemănător, dacă este adevărată Cartea lui Mormon – şi milioane au mărturisit acum că ei au mărturia Spiritului că este într-adevăr adevărată – atunci oamenii trebuie să accepte drepturile restaurării şi tot ceea ce o însoţeşte.
Da, iubiţii mei fraţi şi surori, Cartea lui Mormon este cheia de boltă a regiei noastre – cheia de boltă a mărturiei noastre, cheia de boltă a doctrinei noastre şi cheia de boltă în mărturia despre Domnul şi Salvatorul nostru.
Al doilea motiv principal pentru care trebuie să facem din Cartea lui Mormon punctul central al studiului este că ea a fost scrisă pentru zilele noastre. Nefiţi nu au avut niciodată cartea, nici lamaniţii din timpurile vechi. Ea ne era destinată nouă. Mormon a scris aproape de sfârşitul civilizaţiei nefite. Sub inspiraţia lui Dumnezeu, care vede toate lucrurile de la început, el a prescurtat cronici de sute ani, alegând povestirile, cuvântările şi evenimentele care urmau să ne fie de cel mai mare ajutor.
Fiecare dintre scriitorii Cărţii lui Mormon au mărturisit că el scria pentru generaţiile viitoare. Nefi a spus: „Mi-a promis Domnul Dumnezeu că aceste lucruri pe care le scriu vor fi ţinute şi păstrate şi trimise seminţiei mele din generaţie în generaţie” (2 Nefi 25:21). Fratele lui, Iacov, care a fost succesorul lui, a scris cuvinte similare: „Căci [Nefi] a spus că istoria poporului său trebuie să fie gravată pe celelalte plăci ale sale şi că eu trebuie să păstrez aceste plăci şi să le înmânez seminţiei mele din generaţie în generaţie” (Iacov 1:3). Enos şi Iarom au indicat amândoi că şi ei scriau nu pentru popoarele lor, ci pentru generaţiile viitoare (vezi Enos 1:15–16; Iarom 1:2).
Mormon, însuşi, a spus: „Da, eu vă spun vouă, voi, rămăşiţa casei lui Israel” (Mormon 7:1). Şi Moroni, ultimul dintre scriitorii inspiraţi, a văzut realmente zilele şi timpul nostru: „Iată”, a spus el, „Domnul mi-a arătat mie lucruri mari şi minunate despre ceea ce va trebui să se întâmple în curând, în ziua aceea când aceste lucruri se vor întâmpla printre voi.
Iată, eu vorbesc către voi ca şi cum voi aţi fi prezenţi; şi totuşi voi nu sunteţi. Dar iată, Isus Hristos mi-a arătat mie, iar eu cunosc faptele voastre” (Mormon 8:34–35).
Dacă ei au văzut zilele noastre şi au ales lucrurile care urmau să fie de cea mai mare valoare pentru noi, nu ar trebui ca noi să studiem Cartea lui Mormon? Trebuie să ne întrebăm în mod constant: „De ce Domnul l-a inspirat pe Mormon (sau pe Moroni sau pe Alma) să includă aceasta în cronica lui? Ce lecţie pot să învăţ din aceasta pentru a mă ajuta să trăiesc în aceste zile şi în această eră?”.
Şi există exemplu după exemplu despre cum i se va răspunde acestei întrebări. De exemplu, în Cartea lui Mormon noi găsim un model de pregătire pentru cea de-a Doua Venire. O mare parte a cărţii se axează pe câteva decenii exact înainte de venirea lui Hristos în America. Prin studierea atentă a acelei perioade, putem determina de ce unii au fost distruşi în judecăţi teribile care precedau venirea Sa şi ce i-a făcut pe alţii să stea la templu în ţara Abundenţa şi să atingă cu mâinile lor rănile de pe mâinile şi picioarele Sale.
Din Cartea lui Mormon aflăm cum au trăit ucenicii lui Hristos în timp de război. În Cartea lui Mormon vedem nenorocirile cauzate de combinaţiile secrete descrise într-o realitate tulburătoare şi înfiorătoare. În Cartea lui Mormon găsim lecţii despre cum să ne comportăm în faţa persecuţiei şi apostaziei. Învăţăm multe despre cum se realizează munca misionară. Şi, în Cartea lui Mormon, mai mult decât orice altceva, vedem pericolele materialismului şi apropierea inimilor noastre de lucrurile lumeşti. Se poate cineva îndoi că această carte ne era destinată şi că în ea găsim o mare putere, protecţie şi multă alinare?
Al treilea motiv pentru care Cartea lui Mormon este atât de valoroasă pentru sfinţii din zilele din urmă este arătat de profetul Joseph Smith în aceeaşi declaraţie citată mai înainte. El a spus: „Le-am spus fraţilor despre Cartea lui Mormon că este cea mai corectă carte de pe pământ şi cheia de boltă a religiei noastre şi că omul va ajunge mai aproape de Dumnezeu supunându-se învăţăturilor ei, decât a oricărei alte cărţi”. Acesta este al treilea motiv pentru a studia cartea. Ea ne ajută să ajungem mai aproape de Dumnezeu. Nu există ceva în adâncurile inimilor noastre care tânjeşte să ajungă mai aproape de Dumnezeu, să fim mai asemănători Lui în viaţa noastră de zi cu zi şi să simţim permanent prezenţa Sa alături de noi? Dacă este aşa, atunci, Cartea lui Mormon ne va ajuta, mai mult decât orice altă carte, să realizăm acest lucru.
Cartea lui Mormon nu numai că ne învaţă adevărul, deşi într-adevăr face acest lucru. Cartea lui Mormon nu numai că mărturiseşte despre Hristos, deşi într-adevăr face şi aceasta. Dar aduce ceva mai mult. Există o putere în carte care începe să se reverse în vieţile dumneavoastră în momentul în care începeţi să studiaţi serios cartea. Veţi găsi o putere mai mare de a rezista ispitei. Veţi găsi puterea de a evita să fiţi înşelaţi. Veţi găsi puterea de a rămâne pe cărarea strâmtă şi îngustă. Scripturile sunt numite „cuvintele vieţii” (vezi D&L 84:85) şi acest lucru nu este nicăieri mai adevărat decât în Cartea lui Mormon. Când începeţi să fiţi flămânzi şi însetaţi de acele cuvinte, veţi găsi în viaţă o abundenţă din ce în ce mai mare.
Iubitul nostru frate, preşedintele Marion G. Romney… a mărturisit despre binecuvântările care pot veni în vieţile celor care vor citi şi studia Cartea lui Mormon. El a spus:
„Sunt sigur că, dacă în căminele noastre părinţii vor citi din Cartea lui Mormon cu evlavie şi în mod regulat, atât ei singuri, cât şi împreună cu copiii lor, spiritul acestei importante cărţi va pătrunde în căminele noastre şi în toţi cei care trăiesc în ele. Spiritul reverenţei va spori; respectul reciproc şi consideraţia unuia faţă de celălalt va creşte. Spiritul de ceartă se va îndepărta. Părinţii îi vor sfătui pe copiii lor cu mai multă dragoste şi înţelepciune. Copiii vor fi mult mai afectuoşi şi mai ascultători la sfaturile părinţilor lor. Neprihănirea va spori. Credinţa, speranţa şi caritatea – dragostea pură a lui Hristos – va abunda în căminele şi în vieţile noastre, aducând pace, bucurie şi fericire”3.
Aceste promisiuni – dragoste şi armonie sporite în cămin, respect mai mare între părinţi şi copii, spiritualitate şi neprihănire sporite – nu sunt promisiuni neîntemeiate, ci exact ceea ce profetul Joseph Smith avea în vedere când a spus că această carte, Cartea lui Mormon, ne va ajuta să ajungem mai aproape de Dumnezeu.
Dragi fraţi şi surori, vă implor din toată inima să aveţi în vedere cu toată solemnitatea importanţa Cărţii lui Mormon pentru dumneavoastră personal şi pentru întreaga Biserică.
Cu peste 10 ani în urmă, am făcut următoarea afirmaţie cu privire la Cartea lui Mormon:
„Consecinţele veşnice se bazează pe reacţia noastră faţă de această carte? Da, fie binecuvântările, fie condamnările noastre.
Fiecare sfânt din ultimele zile trebuie să facă din studiul acestei cărţi o preocupare pentru întreaga viaţă. Altfel, el îşi pune sufletul în primejdie şi neglijează ceea ce ar fi putut să dea unitate spirituală şi intelectuală întregii sale vieţi. Este o diferenţă între un convertit care este clădit pe stânca lui Hristos prin intermediul Cărţii lui Mormon şi se ţine bine de bara de fier şi unul care nu este”4.
Eu reafirm acele cuvinte faţă de dumneavoastră, astăzi. Să nu rămânem sub condamnare, cu flagelul şi judecata ei, tratând uşor acest important şi minunat dar pe care ni l-a dat Domnul. Ci, să obţinem promisiunile asociate cu păstrarea ei ca pe o comoară în inimile noastre.
În Doctrină şi legăminte, secţiunea 84, versetele de la 54 la 58, citim:
„Şi în timpurile trecute, mintea voastră a fost întunecată datorită necredinţei şi pentru că aţi tratat uşor lucrurile pe care le-aţi primit –
Şi această vanitate şi necredinţă au adus întreaga Biserică sub condamnare.
Şi această condamnare rămâne asupra copiilor Sionului, chiar asupra tuturor.
Şi ei vor rămâne sub această condamnare până când se vor pocăi şi îşi vor aminti de noul legământ, chiar de Cartea lui Mormon şi de poruncile precedente pe care Eu le-am dat lor, nu numai să vorbească, ci să facă potrivit celor scrise de Mine –
Pentru ca ei să dea roade vrednice de împărăţia Tatălui; altfel, rămâne un flagel şi o judecată de revărsat asupra copiilor Sionului”.
De când a avut loc ultima conferinţă generală, am primit multe scrisori de la sfinţi, atât tineri, cât şi oameni în vârstă, din toată lumea, care au acceptat provocarea de a citi şi de a studia Cartea lui Mormon.
Am fost emoţionat de relatările lor despre modul în care s-au schimbat vieţile lor şi despre cum s-au apropiat de Domnul, ca rezultat al angajamentului lor. Aceste mărturii minunate au reafirmat în sufletul meu cuvintele profetului Joseph Smith că această carte, Cartea lui Mormon, este cu adevărat „cheia de boltă a religiei noastre” şi că un bărbat şi o femeie vor „ajunge mai aproape de Dumnezeu supunându-se învăţăturilor ei, decât oricărei alte cărţi”.
Rugăciunea mea este ca, această carte, Cartea lui Mormon, să devină cheia de boltă a vieţilor noastre.
Ilustraţii foto de David Stoker; dreapta: fotografie de Welden C. Andersen; fotografia preşedintelui Benson, de Busath Photography