2012
Să trăim o viaţă îmbelşugată
January 2012


Mesajul Primei Preşedinţii, ianuarie 2012

Să trăim o viaţă îmbelşugată

La începutul unui nou an, eu îi îndemn pe sfinţii din zilele din urmă de pretutindeni să îşi asume o sarcină personală, importantă, care necesită sârguinţă, pentru a avea, ceea ce eu numesc o viaţă îmbelşugată – o viaţă plină de belşug în ceea ce priveşte succesul, bunătatea şi binecuvântările. Exact aşa cum învăţăm alfabetul la şcoală, vă ofer propriul meu alfabet pentru a ne ajuta ca noi, toţi, să ducem o viaţă îmbelşugată.

Să aveţi o atitudine pozitivă

Primul principiu din alfabetul meu se referă la atitudine. William James, un pionier american în domeniul psihologiei şi filozofiei, a scris: „Cea mai măreaţă revoluţie a generaţiei noastre este descoperirea faptului că fiinţele umane, prin schimbarea atitudinii lor mintale, pot schimba aspectele exterioare din viaţa lor”.1

Foarte multe lucruri depind în viaţă de atitudinea noastră. Modul în care alegem să vedem lucrurile şi să răspundem altora schimbă totul. Dacă facem tot ce ne stă în putinţă şi, apoi, alegem să ne bucurăm de situaţiile în care ne aflăm, oricare ar fi ele, putem avea pace şi mulţumire.

Charles Swindoll – autor, educator şi pastor creştin – a spus: „După părerea mea, atitudinea este mult mai importantă decât… trecutul… decât banii, decât împrejurările, decât eşecurile, decât succesele, decât ceea ce alţi oameni gândesc, spun sau fac. Este mai importantă decât înfăţişarea, înzestrarea sau îndemânarea. Poate clădi sau distruge o firmă, o biserică sau un cămin. Lucrul remarcabil este că avem de făcut o alegere în fiecare zi privitor la atitudinea pe care o vom avea în acea zi”2.

Nu putem controla lumea din jurul nostru, dar putem controla modul în care să interacţionăm cu lumea. Pentru fericire, pace şi mulţumire depline, fie ca noi să alegem să avem o atitudine pozitivă.

Credeţi în voi înşivă

Al doilea principiu se referă la credinţa – în voi înşivă, în cei din jurul vostru şi în principiile veşnice.

Fiţi corecţi cu voi înşivă, cu ceilalţi şi cu Tatăl vostru Ceresc. După relatarea lui Shakespeare, o persoană care nu a fost corectă cu Dumnezeu până când a fost prea târziu, a fost cardinalul Wolsey, care a petrecut o viaţă îndelungată în slujba a trei suverani şi s-a bucurat de bogăţie şi putere. În cele din urmă, puterea şi averile sale i-au fost confiscate de către un rege nerăbdător. Cardinalul Wolsey a strigat:

Dacă L-aş fi slujit pe Dumnezeul meu, doar cu jumătate din zelul

Cu care mi-am slujit regele, El, la vârsta mea

Nu m-ar fi lăsat neajutorat, în faţa inamicilor3.

Thomas Fuller, un teolog şi istoric englez care a trăit în secolul al 17-lea, a aşternut pe hârtie acest adevăr: „Cel care nu trăieşte în acord cu crezurile sale, nu crede cu adevărat”4.

Nu vă limitaţi singuri şi nu-i lăsaţi pe alţii să vă convingă că sunteţi limitaţi în ceea ce puteţi face. Aveţi încredere în propria dumneavoastră persoană, apoi, trăiţi în aşa fel, încât să vă atingeţi potenţialul.

Puteţi realiza ceea ce credeţi că puteţi. Încredeţi-vă, credeţi şi aveţi credinţă.

Înfruntaţi provocările cu mult curaj

Curajul devine o virtute binemeritată şi plină de însemnătate când nu este asemănat aşa de mult cu dorinţa de a muri cu bărbăţie, ci cu determinarea de a trăi decent.

Eseistul şi poetul american Ralph Waldo Emerson a spus: „Orice aţi face, aveţi nevoie de curaj. Oricare drum alegeţi să-l urmaţi, există mereu cineva care să vă spună că greşiţi. Există mereu dificultăţi ce apar şi care vă fac să credeţi că sunt corecte criticile la adresa dumneavoastră. Pentru a trasa un plan de acţiune şi a-l urma până la capăt este nevoie întrucâtva de ceva din curajul de care are nevoie un soldat. Pacea îşi are victoriile sale, dar este nevoie de bărbaţi curajoşi şi de femei curajoase pentru a le putea realiza”5.

Vor fi vremuri când veţi fi înspăimântaţi şi descurajaţi. Poate vă veţi simţi înfrânţi. Şansele de a obţine victoria pot părea copleşitoare. Câteodată vă puteţi simţi ca David care încearcă să se lupte cu Goliat. Dar, amintiţi-vă că – David a învins!

Curajul este necesar pentru ca cineva să aibă un prim imbold spre ţelul propus, dar este nevoie de şi mai mult curaj când cineva se poticneşte şi trebuie să depună încă un efort ca să poată reuşi. Vă doresc

să aveţi hotărârea de a depune efort, mintea concentrată să acţioneze pentru a reuşi să îndepliniţi un ţel demn şi curajul să înfruntaţi nu doar încercările care apar, în mod inevitabil, dar să şi depuneţi încă un efort, dacă va fi nevoie de acest lucru. „Uneori, curajul îl reprezintă vocea blândă de la sfârşitul zilei care spune: «Voi încerca, iar, mâine»”.6

Să ne amintim de acest alfabet când ne începem călătoria în noul an, cultivând o atitudine pozitivă, credinţa că ne putem realiza ţelurile şi deciziile, dar şi curajul de a înfrunta orice încercări ni se ivesc în cale. Atunci, vom avea o viaţă îmbelşugată.

Note

  1. William James, în Lloyd Albert Johnson, compil., A Toolbox for Humanity: More Than 9000 Years of Thought (2003), p. 127.

  2. Charles Swindoll, în Daniel H. Johnston, Lessons for Living (2001), p. 29.

  3. William Shakespeare, King Henry the Eighth, actul 3, scena 2, versurile 456–458.

  4. Thomas Fuller, în H. L. Mencken, ed., A New Dictionary of Quotations (1942), p. 96.

  5. Ralph Waldo Emerson, în Roy B. Zuck, The Speaker’s Quote Book (2009), p. 113.

  6. Mary Anne Radmacher, Courage Doesn’t Always Roar (2009).

Să predăm din acest mesaj

Gândiţi-vă să invitaţi membrii familiei să împărtăşească experienţe personale în cadrul cărora au fost ajutaţi de atitudinea pozitivă, încrederea în ei înşişi sau de curaj. Sau invitaţi-i să găsească exemple în scripturi legate de aceste trei principii. Vă puteţi pregăti să predaţi, gândindu-vă cu pioşenie la scripturi sau la propriile dumneavoastră experienţe.