Martori speciali depun mărturie despre Hristosul cel Viu
Membrii Primei Preşedinţii şi ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli sunt profeţi, văzători şi revelatori ai zilelor noastre şi sunt „martori speciali ai numelui lui Hristos în toată lumea” (D&L 107:23). Astfel, ei au responsabilitatea de a depune mărturie despre caracterul divin al lui Isus Hristos şi despre misiunea Sa de Salvator şi Mântuitor al lumii.
În citatele care urmează, aceşti bărbaţi aleşi şi împuterniciţi îşi împărtăşesc mărturiile despre ispăşirea, învierea şi realitatea vie a Salvatorului.
Isus este Mântuitorul nostru
„Din toată inima şi cu toată puterea sufletului meu, îmi ridic glasul în mărturie, ca martor special şi declar că Dumnezeu trăieşte. Isus este Fiul Său, Singurul Născut în trup al Tatălui. El este Mântuitorul nostru, El este Mijlocitorul nostru pe lângă Tatăl. El este Cel care a murit pe cruce pentru a ispăşi pentru păcatele noastre. El a devenit primul rod al învierii. Deoarece El a murit, toţi vor trăi din nou. O, ce dulce bucurie aduce această propoziţie: „Trăieşte Mântuitorul meu!” [„Trăieşte-al meu Mântuitor”, Imnuri, nr. 86].”
Preşedintele Thomas S. Monson, „Trăieşte-al meu Mântuitor!”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 25).
Sunt un martor
„Sunt un martor al învierii Domnului şi ştiu acest lucru la fel de sigur ca şi cum aş fi fost acolo în acea seară, împreună cu cei doi ucenici, în casa aflată pe drumul spre Emaus. Ştiu că El trăieşte, la fel de sigur cum a ştiut Joseph Smith când I-a văzut pe Tatăl şi pe Fiul în lumina ce-a apărut în acea dimineaţă minunată, într-o dumbravă din Palmyra…
Depun mărturie despre aceasta ca martor al Salvatorului şi Mântuitorului nostru înviat.”
Preşedintele Henry B. Eyring, primul consilier în Prima Preşedinţie, „Veniţi la Mine”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 25.
Ispăşirea şi salvarea
„Dumnezeu Tatăl este autorul Evangheliei, aceasta este o parte esenţială a planului salvării sau planului mântuirii întocmit de Dumnezeu. Este numită Evanghelia lui Isus Hristos pentru că ispăşirea lui Isus Hristos este cea care face posibile mântuirea şi salvarea. Prin ispăşirea Sa, toţi bărbaţii, toate femeile şi toţi copiii sunt necondiţionat mântuiţi de la moartea fizică şi toţi vor fi mântuiţi de păcatele lor dacă acceptă Evanghelia lui Isus Hristos şi se supun ei…
Despre aceasta depun mărturie, cu toată inima şi cu tot sufletul meu.”
Preşedintele Dieter F. Uchtdorf, al doilea consilier în Prima Preşedinţie, „Nu avem motive să ne bucurăm?”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 19, 21.
Isus este Hristosul
„Ştiu că Dumnezeu este Tatăl nostru. El i L-a prezentat pe Fiul Său, Isus Hristos, lui Joseph Smith. Vă declar că eu ştiu că Isus este Hristosul. Ştiu că El trăieşte. S-a născut la jumătatea timpului. A predicat Evanghelia Sa şi a avut parte de încercări. A suferit, a fost răstignit şi a înviat în a treia zi. El, asemenea Tatălui Său, are un trup din carne şi oase. El a înfăptuit ispăşirea Sa. Despre El depun mărturie. Sunt martorul Său.”
Preşedintele Boyd K. Packer, preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, „Cei Doisprezece”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 87.
O răscumpărare pentru familia umană
„[Isus Hristos] este piesa centrală din planul veşnic al Tatălui, Salvatorul care ne-a fost oferit ca răscumpărare pentru omenire. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său Preaiubit să învingă căderea lui Adam şi a Evei. El a venit pe pământ ca Salvatorul şi Mântuitorul nostru. El a învins obstacolul morţii fizice pentru noi, renunţând la propria Sa viaţă. Când a murit pe cruce, spiritul Său s-a separat de trup. A treia zi, spiritul şi trupul Său au fost reunite pe vecie, pentru ca niciodată să nu mai fie separate.”
Vârstnicul L. Tom Perry, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Planul salvării”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 71.
Actul suprem din istoria umanităţii
„Ispăşirea [Salvatorului] a fost înfăptuită în Ghetsimani, unde sudoarea Lui s-a făcut ca nişte picături mari de sânge (vezi Luca 22:44), şi pe Golgota (sau Căpăţâna), unde trupul Său a fost pus pe cruce la «locul căpăţânii», care simboliza moartea (Marcu 15:22; Matei 27:33; vezi, de asemenea, 3 Nefi 27:14). Ispăşirea infinită avea să-l elibereze pe om de infinitatea morţii (vezi 2 Nefi 9:7). Ispăşirea Salvatorului a făcut ca învierea să devină o realitate şi ca viaţa veşnică să fie o posibilitate pentru toţi. Ispăşirea Sa a devenit actul suprem al întregii istorii a umanităţii.”
Vârstnicul Russell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „The Peace and Joy of Knowing the Savior Lives”, Ensign, dec. 2011, p. 20; Liahona, dec. 2011, p. 22.
O jertfă pentru păcat
„Isus Hristos a îndurat suferinţe de nedescris pentru a Se oferi pe Sine drept jertfă pentru păcatele tuturor oamenilor. Acea jertfă a reprezentat măsura supremă a binelui – Mielul pur, fără cusur – pentru măsura supremă a răului – păcatele întregii lumi…
Acea jertfă – ispăşirea lui Isus Hristos – este punctul central al planului salvării…
Ştiu că Isus Hristos este Singurul Fiu Născut al lui Dumnezeu, Tatăl Veşnic. Ştiu că, datorită sacrificiului Său ispăşitor, noi avem certitudinea nemuririi şi ocazia vieţii veşnice. El este Domnul nostru, Salvatorul nostru şi Mântuitorul nostru.”
Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Sacrificiu”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 19, 22.
Salvatorul Îşi îndrumă Biserica în zilele noastre
„Ispăşirea lui Isus Hristos a fost o parte indispensabilă în planul Tatălui Ceresc pentru misiunea Fiului Său pe pământ şi pentru salvarea noastră. Cât de recunoscători ar trebui să fim că Tatăl nostru Ceresc nu a intervenit, ci mai degrabă Şi-a înfrânt instinctul patern de a-L salva pe Fiul Său Preaiubit! Datorită nepieritoarei Sale iubiri pentru dumneavoastră şi pentru mine, El I-a permis lui Isus să-Şi termine misiunea predestinată, pentru a deveni Mântuitorul nostru…
Isus Hristos, Salvatorul şi Mântuitorul întregii omeniri, nu este mort. El trăieşte – Fiul înviat al lui Dumnezeu trăieşte – aceasta este mărturia mea şi El îndrumă treburile Bisericii Sale în zilele noastre.”
Vârstnicul M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Ispăşirea şi valoarea fiecărui suflet”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 85, 86.
Speranţa noastră, Mijlocitorul nostru, Mântuitorul nostru
„Siguranţa noastră este în [Tatăl nostru Ceresc] şi în Fiul Său Preaiubit, Isus Hristos. Ştiu că Salvatorul vă iubeşte. El va confirma eforturile dumneavoastră pentru întărirea mărturiei, astfel încât ea să devină o putere desăvârşită a binelui în viaţa dumneavoastră, o putere care vă va susţine de fiecare dată când va fi nevoie şi vă va da pace şi siguranţă în aceste timpuri de nesiguranţă.
Fiind unul dintre apostolii Lui, autorizat să depun mărturie despre El, mărturisesc solemn că ştiu că Salvatorul trăieşte, că El este un personaj înviat şi slăvit al dragostei perfecte. El este speranţa noastră, Mijlocitorul nostru, Mântuitorul nostru.”
Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Puterea unei mărturii ferme”, Ensign, nov. 2001, p. 89; Liahona, ian. 2002, p. 103.
A bea din paharul amar
„În grădina Ghetsimani, Salvatorul şi Mântuitorul nostru nu a dat înapoi de la a bea paharul amar al ispăşirii [vezi D&L 19:16–19]. Şi pe cruce El a suferit din nou pentru a face voinţa Tatălui Său, până când, în cele din urmă, a putut spune: «S-a isprăvit» [Ioan 19:30]. El îndurase până la sfârşit. Ca răspuns la supunerea perfectă a Salvatorului de a sta ferm, Tatăl nostru Ceresc a declarat: «Iată-L pe Fiul Meu Preaiubit, de Care Eu sunt foarte mulţumit, în Care Eu Mi-am slăvit numele» [3 Nefi 11:7]…
Să slăvim numele lui Dumnezeu stând fermi lângă Salvatorul nostru, Isus Hristos. Eu depun mărturia mea specială că El trăieşte.”
Vârstnicul Robert D. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Staţi în locuri sfinte şi nu vă clintiţi”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 51.
Singurul Copil perfect al lui Dumnezeu
„Eu ştiu că Dumnezeu este tot timpul, în orice mod şi în toate circumstanţele Tatăl nostru iubitor şi iertător din Cer. Eu ştiu că Isus a fost singurul Său Copil perfect, a cărui viaţă a fost oferită cu dragoste atât prin voinţa Tatălui, cât şi a Fiului pentru mântuirea noastră, a tuturor celor care nu suntem perfecţi. Eu ştiu că El S-a înălţat din acea moarte pentru a trăi din nou şi, pentru că El a făcut acest lucru, îl vom face şi noi, dumneavoastră şi cu mine.”
Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Cred, Doamne!”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 95.
Ei ştiu că Salvatorul trăieşte
„Îmi declar mărturia despre sacrificiul infinit şi etern al Domnului Isus Hristos şi aprecierea pentru acesta. Eu ştiu că Salvatorul trăieşte. Am simţit atât puterea Sa mântuitoare, cât şi puterea Sa sporită şi depun mărturie că aceste puteri sunt adevărate şi disponibile fiecăruia dintre noi. Într-adevăr «în puterea Domnului» noi putem face şi birui toate lucrurile pe măsură ce mergem înainte în călătoria prin viaţa muritoare.”
Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Ensign, apr. 2012, p. 47; Liahona, apr. 2012, p. 19.
Hristos şi-a îndeplinit misiunea
„[Salvatorul] a luat asupra Sa «povara păcatelor omenirii» şi «ororile pe care Satana… putea să le producă» [James E. Talmage, Jesus the Christ, p. 613]. În acest proces, El a îndurat procesul nedrept şi evenimentele groaznice şi tragice care au dus la răstignirea Sa. Punctul culminant al acestora l-a reprezentat învierea triumfătoare a lui Hristos în duminica Paştelui. Hristos Şi-a împlinit misiunea sacră de Salvator şi Mântuitor. Noi vom fi înviaţi din moarte şi spiritele noastre vor fi reunite cu trupurile noastre…
Îmi depun mărturia, în calitate de apostol, că Isus Hristos trăieşte şi este Salvatorul şi Mântuitorul lumii. El ne-a dat calea către adevărata fericire.”
Vârstnicul Quentin L. Cook, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Noi Îl urmăm pe Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai 2010, p. 83–84, 86.
Salvatorul ne-a mântuit
„Suferinţele Salvatorului în Ghetsimani şi agonia Sa pe cruce ne răscumpără păcatele prin împlinirea cerinţelor dreptăţii. El arată milă şi îi iartă pe cei care se pocăiesc. Ispăşirea împlineşte, de asemenea, ceea ce dreptatea ne datorează nouă, vindecând şi compensând orice suferinţă am îndurat fără să avem vreo vină. «Căci, iată, El suferă durerile tuturor oamenilor, da, durerile fiecărei făpturi vii, atât bărbaţi cât şi femei şi copii, care fac parte din familia lui Adam» (2 Nefi 9:21; vezi, de asemenea, Alma 7:11–12)…
Răscumpărarea supremă este oferită de Isus Hristos şi numai de El. Cu umilinţă şi recunoştinţă, Îl recunosc drept Răscumpărătorul.”
Vârstnicul D. Todd Christofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 110, 112.
Învierea şi viaţa
„Mai presus de toate, Îl proclamăm pe Salvatorul şi Mântuitorul nostru, Isus Hristos. Tot ceea ce suntem – tot ceea ce vom fi vreodată – Îi datorăm Lui…
Cuvintele Sale răsună de-a lungul secolelor:
«Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată» (Ioan 11:25–26).
Dragi fraţi şi surori, El trăieşte. El a înviat. El îndrumă lucrarea Sa sfântă pe pământ.”
Vârstnicul Neil L. Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, „Veniţi la El”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 80.