2015
E nehenehe te utuafare e vai amui e a muri noa’tu
Tiunu 2015


Parau Poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Tiunu 2015

E nehenehe te utuafare e vai amui e a muri noa’tu

Hōho’a
Te peresideni Henry B. Eyring

Ua riro te mana autahu‘araa no te taati i te mau utuafare e a muri noa’tu ei hoê o te mau horo‘a rahi roa a‘e a te Atua. Pauroa te taata tei maramarama i te faanahoraa no te faaoraraa e hiaai nei i teie haamaitairaa mure ore. I roto ana‘e te mau oro‘a taatiraa e ravehia nei i roto i te mau hiero i haamo‘ahia a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te Atua e pûpû ai i teie parau fafau no te taamuraa i te mau utuafare e a muri noa’tu.

Ua faaho‘i-faahou-hia mai i te fenua nei te mau taviri autahu‘araa no te faatupu i te reira, na te peropheta Eliaha ia Iosepha Semita ra, i roto i te hiero no Ketelani. E ua vai noa teie nau taviri autahu‘araa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, mai tera peropheta ora i tera peropheta ora, e tae roa mai i teie mahana.

I te tau o Ta’na taviniraa i te tahuti nei, ua parau te Faaora no te mana no te taati i te mau utuafare a na ô ai Oia ia Petero, Ta’na aposetolo matahiapo, « E e horo‘a’tu ho‘i au i te mau taviri o te basileia o te ao ra ia oe, e ta oe e haamau i raro nei, e haamau-atoa-hia ïa i te ao; e ta oe e tuu i raro nei, e tuu-atoa-hia ïa i te ao » (Mataio 18:18).

I roto ana‘e i te basileia tiretiera tatou e ora ai ei utuafare e a muri noa’tu. I reira tatou e parahi ai ei utuafare i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra e o te Faaora. Te faataa nei te peropheta Iosepha Semita i te reira ohipa faahiahia mai teie te huru i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau :

« Ia tae mai te Faaora ra e ite ïa tatou ia’na i to’na huru mau. E ite ïa tatou e e taata oia mai ia tatou atoa nei.

« E te auraa e vai nei i rotopu ia tatou nei i ô nei e vai ïa te reira iho auraa i reira, tera râ e apitihia’tu te reira i te hanahana mure ore, aore ïa tatou e mauruuru nei i te reira huru hanahana i teie nei » (PH&PF 130:1–2).

Te tuu nei teie nau irava i te mana‘o e, e nehenehe tatou ma te ti‘aturi e titau i te faito o te ra‘i i roto i to tatou mau auraa utuafare. E nehenehe ta tatou aupururaa i te mau melo o to tatou utuafare, ratou e ora nei e ratou o tei pohe, ia tae i tera faito a rave ai tatou i te mau mea atoa e roaa ia tatou no te pûpû ia ratou i te mau oro‘a autahu‘araa e taamu ia tatou i te ra‘i.

E rave rahi o outou, te feia apî e te feia paari, e rave nei i te reira. Ua imi haere outou i te i‘oa o to outou mau tupuna tei ore â i farii i te mau oro‘a o te nehenehe e taati amui ia outou.

Fatata pauroa o outou e mau fetii to outou tei ore â i taatihia ei utuafare na roto i te mana autahu‘araa. E rave rahi atoa, e fetii to ratou tei farii i te mau oro‘a autahu‘araa, aita râ e haapa‘o nei i te mau fafauraa ta ratou i rave i mua i te Atua. E haamaitai mai te Atua ia outou ia ti‘a ia outou ia toro atu i te rima i tera mau fetii atoa ma te faaroo. E parau fafau ta te Fatu i horo‘a i Ta’na mau pipi o tei haere e o tei hopoi mai i te tahi atu mau taata Ia’na ra :

« E o oia o te farii mai ia outou na, ei reira atoa ia vau, no te mea e haere au na mua i to outou mata. E vai ho‘i au i to outou pae atau e i to outou pae aui, e i roto ho‘i to‘u Varua i to outou mau aau, e ta‘u mau melahi ho‘i e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a » (PH&PF 84:88).

Na roto i te maramarama o ta’u piha toro‘a, e nehenehe ta’u ia ite i te tane e te vahine tei faaipoipo-apî-hia, i te mau mahana atoa, te patahia ra to ratou hoho‘a i mua i te mau tiare nehenehe e te mau pihaaraa pape. Pinepine te tane faaipoipo i te amo rii i te vahine, te tahi rii noa taahiraa avae, ia patahia mai e te taata pata hoho‘a. I te mau taime atoa e ite au i te reira, e mana‘o vau i te mau taata faaipoipo ta’u i mâtau—te vai ra aita i maoro roa i muri iho i te mahana faaipoiporaa—tei amo te tahi e te tahi i te fifiraa mai te oraraa. E nehenehe te ohipa e erehia. E nehenehe te mau tamarii ia fanauhia e te tahi fifi rahi. E nehenehe te ma‘i e tae mai. Ei reira, te peu i te raveraa no vetahi ê i te mea ta tatou iho e hinaaro ia ravehia no tatou—peu tei rave-ohie-hia—e faariro roa mai ia tatou mai te tahi aito tane e aito vahine i te tau fifi mau a titauhia ai te puai rahi atu â i ta tatou e mana‘o ra tei roto ia tatou.

E titauraa ta tatou i mua i to tatou utuafare, oia ho‘i, te titauraa no te huru auraa e ti‘a ia hopoi i mua i te aro o te Atua. Titau-roa-hia ia tatou eiaha ia faaino e ia inoino. E nehenehe ta tatou e faaoti e faaore i te hape, faaore oioi e faaore pauroa. E nehenehe ta tatou ia tamata i te imi i te oaoa o vetahi ê i ni‘a’tu i to tatou. E nehenehe ta tatou ia parau maitai. A tamata noa ai tatou ia rave i teie mau mea atoa, e riro tatou i te titau manihini i te Varua Maitai ia parahi i roto i to tatou utuafare e i roto i to tatou oraraa.

Teie ta’u haapapûraa ia outou, oia ho‘i, na roto i te tauturu a te Atua e na roto i te aau tatarahapa e ti‘a ai ia tatou ia haru i te tahi rii hi‘oraa poto i teie nei no te huru oraraa e hinaarohia e tatou a muri noa’tu. Ua here te Metua i te Ao ra ia tatou. Ua hinaaro Oia ia ho‘i tatou Ia’na ra. Na te Faaora, na roto i te mana o Ta’na Taraehara, i roaa ai te tauiraa i roto i to tatou aau, tei titauhia no te tomo i roto i te mau hiero mo‘a, ia rave i te mau fafauraa ta tatou e ti‘a e haapa‘o i muri iho, e i te hoê taime, ia ora ei utuafare a muri noa’tu i roto i te hanahana tiretiera—i te fare faahou â.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

A faa‘ite ai outou i te haapiiraa tumu no ni‘a i te mau utuafare mure ore, a feruri i ta Elder Richard G. Scott no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i parau : « A tutava noa i te haapuai i te mau utuafare. A haapii ma te hoê iteraa no te faufaa rahi no te mau utuafare ia taatihia i roto i te hiero … Ia roaa ana‘e ia outou te iteraa no te mau oro‘a taatiraa o te hiero, ei reira outou e tauturu ai i te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei » (« Ua horoa’tu na hoi au i te hi‘oraa na outou », Liahona, Me 2014, 34). Nahea outou i te faatupu i roto i te feia ta outou e haapii nei i te hoê iteraa no te faufaa rahi ia taatihia ratou i roto i te hiero ? A ani i te feia tei ore â i taatihia ia paraparau i te mau taahiraa ta ratou e nehenehe e rave no te tapae i tera oro‘a. A ani i te feia tei taati-a‘ena-hia ia paraparau e aha te mau rave‘a no te tape‘a-noa-raa i tera iteraa no to ratou utuafare mure ore e te ohipa no te haamaitai i to ratou auraa, te tahi i te tahi.

Nene’i