2015
Te huru o Iesu Mesia : e taata viretu
Tiunu 2015


Parau Poro‘i na te mau tuahine hahaere, Tiunu 2015

Te huru o Iesu Mesia : e taata viretu

A tuatapapa na roto i te pure i teie materia ma te imi ia ite e aha te faa‘ite atu. Nahea te maramaramaraa i te huru hanahana o te Faaora e faarahi ai i to outou faaroo Ia’na e e haamaitai ai i te feia ta outou e haapa‘o nei na roto i te tere hahaereraa ? No te mau haamaramaramaraa hau atu, a haere i ni‘a i te reliefsociety.lds.org.

Hōho’a
Titiro a te Sotaiete Tauturu

Te Faaroo, Te Utuafare, Te Totauturu

« Ia faaunauna noa te [viretu] i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua; e e ma‘iri mai ai te haapiiraa no te autahu‘araa i ni‘a i to outou aau mai te hupe no te ra‘i maira. E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa » (PH&PF 121:45–46).

E fea o tatou tei mâtau maitai i teie irava, e aha mau râ te viretu ? Te viretu, oia ho‘i, « e hoho‘a no te mana‘o e no te huru tei haamauhia i ni‘a i te mau ture morare teitei ».1 « Te aa Latino o teie nei ta‘o virtus to’na auraa ra, te puai ».2 Ua parau te peresideni James E. Faust (1920–2007) : « [I roto i te reo peretane,] te hohonu mau o te parau Viretu, o te mau mea parau ti‘a atoa ïa e tauturu nei ia tatou ia hamani i to tatou huru ».3 Ua parau faahou te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008) : « Te here o te Atua, o te aa ïa o te mau [viretu] atoa ».4

Ua haapii te tuahine Elaine S. Dalton, peresideni tahito no te Feia Apî Tamahine : « Te haapii nei te Fatu i Ta’na mau tamahine here tata‘itahi, o outou e o vau iho nei, ia ‘haere… na te mau e‘a o te [taiata ore]’ (PH&PF 25:2). E ere outou i to te nuna‘a. E ere outou i te feia riirii. E mau tamahine outou na te Atua. »5

A hiaai ai tatou ia riro mai te Mesia ra te huru—tei ia’na ho‘i te mau mea taiata ore atoa i to’na îraa—e faatupu tatou i te mau hi‘oraa no te parau ti‘a o te riro i te haapuai ia tatou.

Te tahi atu mau irava papa‘iraa mo‘a

Maseli 31:10; Luka 8:46; Philipi 4:8; 2 Petero 1:3–5

No roto mai i te mau papaʻiraa moʻa

« Ua riro te [taiata ore] ei hoê faufaaraa no te tomo i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu, e no te fariiraa i te arata‘i a te Varua », te parau nei te tuahine Dalton.6

E nehenehe ta tatou ia hi‘o nahea te viretu e faati‘a nei ia tatou na roto i te tuatapaparaa i te oraraa o Ana, te hoê vahine ivi tei ore roa i « faaru‘e i te hiero, e ti‘a râ i te haamoriraa i te Atua ma te pure e te haapaeraa maa i te ru‘i e te ao » (Luka 2:37). Ua tia‘i noa oia i te taeraa mai o te Mesia. I te 84raa o to’na matahiti, ua hopoi mai ra Iosepha raua Maria « i te tamaiti ra ia Iesu » i roto i te hiero, na ô atura Simeona ia Maria, « Inaha ua haapa‘ohia teie tamaiti ia hi‘a e ia ti‘a faahou to Iseraela e rave rahi ». I te iteraa’tu Ana, a « tomo mai i roto i reira ra, haamaitai’toa’tura i te Fatu, e ua parau ihora ia’na i te feia’toa i haapapa i te ora i Ierusalema ra » (Luka 2:27, 34, 38).

Ua faatupu Ana i te tahi hi‘oraa no te viretu. No to’na faaroo rahi e te tuutuu ore, ua roaa ia’na i te ite o vai te Faaora ma te tohu roa i Ta’na faaoraraa i te hopoiraa mai Maria raua Iosepha Ia’na i te hiero.

Te mau nota

  1. Hi‘o Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia : Te hoê Arata‘i no te Ohipa Misionare (2004), 135.

  2. Elaine S. Dalton, « Te ho‘iraa i te peu maitai », Liahona, Novema 2008, 79.

  3. James E. Faust, « Te mau faufaa morare o te mau tamahine parau ti‘a na te Atua », Liahona, Me 2003, 108.

  4. Gordon B. Hinckley (1910–2008), « Te tahi mau parau no roto mai i te mau a‘oraa a te peresideni Gordon B. Hinckley », Ensign, Eperera 1996, 73.

  5. Elaine S. Dalton, « E haere mai, e haere tatou i ni‘a i te mou‘a o Iehova », Liahona, Me 2009, 121.

  6. Elaine S. Dalton, « Te ho‘iraa i te peu maitai », 79.

A feruri i teie

Nahea te viretu i te tuu mai i te mana e e haapuai mai ia tatou ?

Nene’i