2017
« Mai iā’u e aroha atu ia ’outou na »
Fepuare 2017


Parau poro’i a te Peresidenira’a Mātāmua, fepuare 2017

« Mai iā’u e aroha atu ia ’outou na »

’A tau matahiti i teienei, ’ua fa’ati’a mai tō’u hoa Louis iā’u i te tahi ’ā’amu iti nō ni’a i tōna metua vahine marū ’e te reo marū ato’a. I te fa’aru’era’a ’oia, ’aita ’oia i vaiiho mai i te hō’ē faufa’a moni nō tāna mau tamāroa ’e tamāhine, e hi’ora’a maita’i rā ’e te tusia ’e te ha’apa’o tāna i vaiiho mai ’ei tufa’a ai’a ’e ’ei faufa’a.

’Ua oti te mau parau fa’ahanahanara’a, te purera’a ’e te tere ’oto i te mēnema ra, ’ua hi’ohi’o teie ’utuāfare fēti’i i te faufa’a iti tā teie metua vahine i vaiiho mai. I roto i te reira, ’ua ’itehia mai ia Louis te tahi parau ’e te hō’ē tāviri. Teie tei pāpa’ihia i ni’a iho : « I roto i terā piha i te poro, i roto i te piha’ume i raro roa o te vaira’a ’ahu, tē vai ra te hō’ē ’āfata iti. Tei roto te tao’a rahi o tō’u nei ’ā’au. Nā teie tāviri e ha’amatara i te ’āfata ».

’Ua ui haere te tā’āto’ara’a e aha ra teie mea faufa’a rahi i pōnao-roa-hia ai e tō rātou metua vahine.

’Ua ravehia mai te ’āfata i taua vāhi ra i vai noa na ’e ’ua tātarahia atura e te tāviri. ’Ua hi’o haere Louis mā i te mea i roto i te ’āfata, ’e ’ua ’itehia mai te hōho’a o te tamari’i tāta’itahi tei ni’a iho te i’oa ’e te tai’o mahana fānaura’a. ’Ua tātara ato’a mai Louis i te tahi tāreta St Valentin. E pāpa’ira’a tamari’i ’e te pāpū ’ore i ni’a iho, ha’amana’o a’era ’oia ē, nāna iho i pāpa’i i teie mau parau e 60 matahiti nā mua atu : « Māmā, ’ua here au ia ’oe ».

’Ua putapū te ’ā’au, ’ua marū te reo ’e ’ua tahe te roimata. Te tao’a rahi nō māmā, ’o tōna ’utuāfare mure ’ore ïa. I ni’a tō te reira pūai i te niu papa nō te parau « ’ua here au ia ’oe ».

I tō tātou nei anotau, ’aita atu e vāhi e hina’aro-rahi-hia te reira niu papa maori rā te ’utuāfare. ’E ’aita atu e vāhi, nā te ao ato’a nei, e ti’a ’ia ’itehia mai te hi’ora’a maita’i nō taua niu ra maori rā te mau ’utuāfare o te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, rātou tei fa’ariro i te here ’ei tumu nō tō rātou orara’a ’utuāfare.

Ia tātou tē parau nei e mau pipi nō te Fa’aora Iesu Mesia, ’ua hōro’a mai ’oia i teie arata’ira’a rahi :

« E tu’u atu vau i te parau ’āpī nā ’outou, E aroha ’outou ia ’outou iho, mai iā’u e aroha atu ia ’outou na, e aroha ato’a ho’i ’outou ia ’outou iho.

« ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u, ’ia aroha ’outou ia ’outou iho ».1

Mai te mea ē, e ha’apa’o tātou i te fa’auera’a ’ia here te tahi i te tahi, e fa’a’ite atu ïa tātou i te aumihi ’e te fa’atura i te tahi e te tahi, e fa’a’ite ho’i tātou i tō tātou here nā roto i tā tātou ato’a mau ’ohipa ’e vetahi ’ē. E pūpū te here i te parau au, te pāhonora’a nā roto i te fa’a’oroma’i, te ’ohipa nō vētahi ’ē, te tari’a hāro’aro’a, te ’ā’au fa’aore hapa. I roto i tā tātou ato’a mau auta’atira’a, teie ri’i te tahi huru ’ohipa e ’ite mai ai te ta’ata i te here i roto i tō tātou ’ā’au.

’Ua fa’a’ite mai te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008) : « ’O te here… te pāni ’auro i te tapera’a ānuanua. ’Ua hau atu rā i te tapera’a ānuanua noa. Tei te hitira’a ato’a te here, ’e mai reira atu e māni’ini’i mai ai i tōna nehenehe nā roto i te reva i te mahana vero ra. ’O te here te pāruru tā te ta’i tamari’i e tītau nei, te hia’ai o te feiā ’āpī, te tāpiri e mau ai te fa’aipoipora’a ’e te hinu e arai i te mau ’ui’uira’a e ’ino roa ai te ’utuāfare ; i te matahiti pa’ari ra ’o te hau ho’i te hihi ti’aturira’a e ’ana’ana ē pohe noa atu. ’Auē ïa tao’a rahi nō rātou e fāna’o i te reira i rotopū ia rātou ’e te ’utuāfare, te mau hoa, te ’ēkālesia ’e te ta’ata tupu ».2

’O te here te tumu mau o te ’evanelia, te huru ari’i hanahana roa a’e i roto i te vārua ta’ata. ’O te here te rā’au nō te mau ’utuāfare māuiui, nō te mau huira’atira ’ati ’e te mau fenua ma’ima’i. Te here, ’o te mata ’ata’ata ïa, te nānāra’a te rima nā te ātea, te parau maita’i ’e te parau ha’apōpou. Te here, ’o te fa’atusiara’a ïa, te tāvinira’a ’e te ha’apa’ora’a ia vetahi ’ē.

E te mau tāne, ’a here i tā ’outou vahine fa’aipoipo. ’A fa’a’ite iāna i te tura ’e te māuruuru. E te mau tuahine, ’a here i tā ’outou tāne fa’aipoipo. ’A fa’a’ite iāna i te parau fa’ahanahana ’e te parau fa’aitoitora’a.

E te mau metua, ’a here i tā ’outou mau tamari’i. ’A pure nō rātou, ’a ha’api’i ia rātou ’e ’a fa’a’ite ia rātou i tō ’outou ’itera’a pāpū. E te mau tamari’i, ’a here i tō ’outou nā metua. ’A fa’atura ia rāua, ’a ha’amāuruuru ia rāua ’e ’a ha’apa’o i tā rāua mau parau.

’Aita ana’e te here mau o te Mesia, tē parau nei Moromona ē : « ’aita ïa [tātou] e faufa’a ».3 ’O tā’u nei ho’i pure ’ia pe’e tātou i te parau a’o a Moromona ’ia « pure atu i te Metua ma te pūai hope o te ’ā’au ’ia ’ī [tātou] i teie nei aroha, ’o tāna i hō mai i te ta’ata ato’a e pe’e mau i tāna tamaiti ia Iesu Mesia, ’ia riro [tātou] ’ei tamari’i nā te Atua, ’e ’ia fā mai ’oia ra ’ua riro tātou mai iāna ra te huru ».4

Ha’api’ira’a nō roto mai i teie parau poro’i

Tē ha’api’i nei te peresideni Monson ia tātou i te faufa’a rahi ’ia fa’a’ite atu i te here huru Mesia mau, i te fare iho ā rā. ’A ’ōpua e ani i te feiā tā ’outou e hāhaere nei ’ia ’āmui ’ei ’utuāfare nō te tāu’aparau i te mau rāve’a nō te fa’a’ite rahi atu ā i te here i te tahi ’e te tahi. E nehenehe tā ’outou e fa’aitoito ia rātou ’ia mā’iti i te hō’ē o teie mau rāve’a ’a fa’anaho atu ai i te tahi mau ’ohipa e noa’a ai te reira i te ’utuāfare. ’Ei hi’ora’a, pauroa te mau hepetoma, e nehenehe i te mau ta’ata i roto i te ’utuāfare e ’imi ’ia rave i te tahi ’ohipa nō te tahi ’e te tahi ma te fa’a’ite ’ore i te reira. E nehenehe ato’a tā ’outou e ani ia rātou ’ia fēruri i muri iho nāhea te tūtavara’a ’ia tāpae i terā fā i fa’arahi ai i te here i roto i te fare.

Nene’i