2017
Te utu’a nō te tāpe’a-māite-ra’a
July 2017


Parau poro’i nā te Peresidenira’a Mātāmua, tiurai 2017

Te utu’a nō tāpe’a-māite-ra’a

I tō’u ’āpīra’a, ’ua tāvini au i roto i te ’Ēkālesia ’ei tauturu nō te hō’ē peresideni mata’eina’a pa’ari. ’Ua tāmata noa ’oia i te ha’api’i iā’u. Tē ha’amana’o nei au i te a’o tāna i hōro’a mai iā’u i te hō’ē taime : « ’Ia fārerei ’oe i te hō’ē ta’ata, ’a fa’ariro ia rātou mai te mea ra tei roto rātou i te fifi rahi, ’e e tano iho ā ’oe i te rahira’a o te taime ». ’Ua mana’o ihora vau e ta’ata mana’o rumaruma ’oia. I teienei, hau i te 50 matahiti i muri mai, ’ua ti’a iā’u ’ia ’ite i tōna māramarama-maita’i-ra’a i te ao ’e te orara’a nei.

E mau tāmatara’a tā tātou pā’āto’a e fa’aruru nei—i te tahi taime e mau tāmatara’a fifi mau. ’Ua ’ite tātou ē e fa’ati’a te Fatu ’ia haere tātou nā roto i te mau tāmatara’a ’ia fa’a’ana’ana ’e ’ia maita’i roa atu tātou, ’ia pārahi tātou iāna ra ē a muri noa atu.

’Ua ha’api’i te Fatu i te peropheta Iosepha Semita i roto i te fare ’auri nō Liberty ē te utu’a nō te tāpe’a-māite-ra’a i roto i tōna mau tāmatara’a, e tauturu ïa ’ia fa’ati’a iāna nō te ora mure ’ore.

« E tā’u tamaiti, ’ia hau mai na tō ’oe ’ā’au ; e vai poto noa mai tō ’oe ’enemi ’e tō ’oe mau ’ati ho’i ;

« ’Ei reira, mai te mea e fa’a’oroma’i māite ’oe i te reira, e fa’ateitei mai te Atua ia ’oe i te vāhi teitei roa ra » (PH&PF 121:7–8).

E rave rahi ho’i mea e tā’iri nei ia tātou i roto i te orara’a ’e e au ra ē e mea pa’ari ’ia tāpe’a māite. E au ra ē mai te reira te huru nō te hō’ē ’utuāfare e ti’aturi ra i ni’a i te mau fa’a’apu ’aita rā e ua. E ui paha rātou ē : « E aha te maoro e ti’a ia tātou ’ia tāpe’a ? » E au ra ē mai te reira te huru nō te hō’ē taure’are’a e pāto’i ra i te vai pu’e o te mau ’ohipa ’ī’ino ’e te fa’ahemara’a. E au ra ē mai te reira te huru nō te hō’ē taure’are’a tamāroa e tāfifi ra nō te tītau i te ha’api’ira’a ’e ’aore ra te ha’api’ipi’ira’a o tāna e hina’aro nō te hō’ē ’ohipa nō te aupuru i te hō’ē vahine fa’aipoipo ’e te ’utuāfare. E au ra ē mai te reira te huru nō te hō’ē ta’ata ’aita i ’itehia mai te hō’ē ’ohipa, ’aore rā ’aita e ’ohipa fa’ahou nō te topatarira’a te mau taiete. E au ra ē mai te reira te huru nō te feiā e fa’aruru ra i te fifi i te pae o te ea ’e te pūai pae tino, ’o te tae ’oi’oi mai ’e ’aore rā i muri a’e i roto i te orara’a, nō rātou iho ’e ’aore nō te feiā tā rātou i here.

’Aita rā te Atua here i hina’aro i teie huru tāmatara’a i mua ia tātou, nō te hi’o-noa-ra’a e nehenehe ānei tātou e tāpe’a i mua i te mau fifi, maori rā nō te hi’o e nehenehe ānei ia tātou ’ia tāpe’a māite ’e ’ia riro ’ei mea ’ana’ana.

’Ua ha’api’i te Peresidenira’a Mātāmua ia Elder Parley P. Pratt (1807–57) i te taime ’a pi’i-’āpī-hia ai ’oia ’ei melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo : « ’Ua ō mai ’oe i roto i te hō’ē ’ohipa ’o te tītau i te hope o tō ’oe vai-ara-ra’a… ’ia riro mai ’ei ohe ’ana’ana… E ti’a ia ’oe ’ia fa’a’oroma’i i te mau tītaura’a rahi, te mau ’ohipa rahi ’e e rave rahi ’ōpanira’a nō te riro ’ana’ana maita’i roa… E tītau tō ’oe Metua i te Ao ra i te reira, nōna te ’āua, nāna te ’ohipa ; ’e e fa’aitoito ’oia… ia ’oe… ’e e turu ia ’oe ».1

I roto i te buka a Hebera, ’ua parau ’o Pauro nō te mau hotu o te tāpe’a-māite-ra’a : « ’Aita roa ho’i e a’o e riro ’ei mea ’oa’oa i reira ra, e mea ’oto rā ; ’āre’a i muri a’e, ’o te maita’i ra ïa o te parau ti’a te tupu i taua a’o ra, i te feiā i ha’amatarohia i te reira » (Hebera 12:11).

E hōro’a mai tō tātou mau tāmatara’a ’e tō tātou mau fifi i te rāve’a nō te ha’api’i mai ’e nō te tupu rahi, ’e e taui roa paha te reira i tō tātou huru nātura mau. Mai te mea e ti’a ia tātou ’ia fāriu i ni’a i te Fa’aora i roto i tō tātou mau fifi, e nehenehe tō tātou vārua e ’ana’ana ’a tāpe’a noa ai tātou.

Nō reira, te ’ohipa mātāmua ’ia ha’amana’o ’o te pure tāmau ïa (hi’o PH&PF 10:5; Alama 34:19–29).

Te piti o te ’ohipa ’o te tutava-tāmau-noa-ra’a i te ha’apa’o i te mau fa’auera’a—noa atu te pāto’ira’a, te fa’ahemara’a ’e ’aore rā te mānianiara’a nā piha’i iho ia tātou (hi’o Mosia 4:30).

Te toru o te ’ohipa faufa’a roa e rave ’o te tāvinira’a ïa i te Fatu (hi’o PH&PF 4:2; 20:31).

I roto i te tāvinira’a i te Fatu, e tae mai te ’ite ’e te here iāna. Mai te mea e tāmau ā tātou i roto i te pure ’e te tāvinira’a ha’apa’o, e ’ite mai tātou i te rima o te Fa’aora ’e te fa’aurura’a o te Vārua Maita’i i roto i tō tātou orara’a. E rave rahi o tātou tei hōro’a i teie huru tāvinira’a nō te hō’ē tau ’e ’ua fāri’i i teie auhoara’a. ’Ia feruri ana’e ’outou i te reira taime, e ha’amana’o ’outou ē ’ua tupu te tauira’a i roto ia ’outou. E au ra ’ua iti mai te fa’ahemara’a nō te rave i te ’ino. ’Ua mara’a mai te hina’aro nō te rave i te maita’i. ’Ua parau mai paha te feiā tei mātau maita’i ia ’outou ’e tei here ia ’outou ē : « ’ua riro ’oe ’ei ta’ata maita’i a’e ’e te fa’a’oroma’i a’e. E au ra ’ua taui roa ’oe ».

E ’ere fa’ahou ’outou i taua ta’ata’ ra. ’Ua taui ’outou nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia nō te mea ’ua tūru’i ’outou i ni’a iāna i roto i te taime o tō ’outou tāmatara’a.

Tē fafau nei au ia ’outou ē e tauturu mai te Fatu ia ’outou i roto i tō ’outou mau tāmatara’a mai te mea e ’imi ’outou ’e e tāvini ho’i ’outou Iāna, ’e e fa’a’ana’anahia tō ’outou vārua i roto i te ravera’a. Tē ani nei au ia ’outou ’ia tu’u i tō ’outou ti’aturira’a iāna i roto i tō ’outou mau fifi ato’a.

’Ua ’ite au ē, tē ora nei te Atua te Metua ’e tē fa’aro’o ’e tē pāhono mai nei ’oia i tā tātou mau pure ato’a. ’Ua ’ite au ē, ’ua ’aufau tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia i te ho’o o te tā’āto’ara’a o tā tātou mau hara ’e ’ua hina’aro ’oia iā haere tātou iāna ra. ’Ua ’ite au ē tē hi’o mai ra te Metua ’e te Tamaiti ia tātou ’e ’ua fa’aineine rāua i te hō’ē rāve’a nō tātou nō te tāpe’a-māite-ra’a ’e nō te ho’i fa’ahou i te fare.

Nota

  1. Autobiography of Parley P. Pratt, nene’ihia e Parley P. Pratt Jr. (1979), 120.

Nene’i