Să le slujim celor încarcerați

Marissa Widdison

Revistele Bisericii

Valoarea sufletului unei persoane nu este diminuată de infracțiuni.

Imagine

collage image showing four different pictures of life in prison

Imagini de la Getty Images

Chiar acum, peste 10 milioane de oameni sunt ținuți în temnițe sau închisori în întreaga lume.¹ Isus Hristos, care iubește fiecare persoană și înțelege fiecare dificultate, ne cere să slujim tuturor copiilor Tatălui Ceresc – inclusiv celor încarcerați. „Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: «Doamne, când Te-am văzut noi… în temniță, și am venit la Tine?»

Drept răspuns, Împăratul le va zice: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut»” (Matei 25:36-40).

Cum putem face ceea ce ne-a cerut Salvatorul și sluji în siguranță celor încarcerați? Acest articol oferă principii de bază ca punct de pornire. Discutați, rugându-vă, cu conducătorii locali ai Bisericii despre ce este potrivit și înțelept pentru zona dumneavoastră.

Și ei sunt copii ai lui Dumnezeu

Deși sistemele de justiție diferă, încercarea reprezentată de încarcerare este împărtășită de toate națiunile și culturile. Doug Richens gestionează asistența oferită membrilor încarcerați ai Bisericii. Dânsul cooperează cu alte credințe și grupuri ale comunității pentru a-i ajuta pe cei încarcerați, fără să se țină seamă de trecutul lor sau de crezurile lor religioase.

„Un stereotip des întâlnit cu privire la cei încarcerați este acela că nu se poate avea încredere în niciunul dintre ei, toți sunt violenți și periculoși”, ne-a spus fratele Richens. „Însă, eu am constatat că cei mai mulți nu sunt așa. Cei mai mulți regretă acțiunile lor. Încearcă să se ridice deasupra alegerilor greșite din trecut și să trăiască o viață bună.”

În unele țări, până la chiar și jumătate dintre toți cetățenii au un membru al familiei restrânse care a fost sau este încarcerat.² Acești frați, părinți și copii încarcerați sunt și ei – pe lângă a fi definiți de orice relație pământească – copii ai lui Dumnezeu.

Judecata de pe pământ și judecata eternă

Deși viața ne cere să judecăm, Tatăl Ceresc și Isus Hristos sunt singurii care pot judeca pe cineva în mod perfect în funcție de situația, acțiunile și dorințele lor (vedeți 1 Samuel 16:7). Acea judecată perfectă va lua, cu siguranță, în considerare circumstanțele în care oamenii s-au născut, care fac ca încarcerarea să fie mai probabilă, cum ar fi trauma suferită în familie, sărăcia din generație în generație, cultura consumului de droguri etc. Mulți alți factori pot influența abilitatea unei persoane de a lua decizii bune, inclusiv sănătatea și bunăstarea lor.³ În timp ce este important ca societatea să impună legi care mențin siguranța comunității, acestea pot fi făcute având compasiune și o perspectivă eternă, conștientizând că sunt multe lucruri pe care nu le înțelegem.

„Gândiți-vă ce ați simți dacă ați fi judecat, pentru tot restul vieții, pe baza celui mai rău lucru pe care l-ați făcut vreodată”, a spus Tanja Schaffer, o membră a Bisericii care a lucrat la un birou juridic înainte de a fonda un grup care promovează drepturile deținuților. „Este la latitudinea lui Dumnezeu să ierte pe cine va ierta, dar nouă ne poruncește să-i iertăm pe toți” (vedeți Matei 18:21-22).

Principiul judecății perfecte a lui Dumnezeu poate fi, de asemenea, o sursă de alinare pentru victimele nelegiuirilor. Uneori, oameni care i-au rănit pe alții nu-și primesc niciodată pedeapsa pe pământ. Victimele pot suferi mult mai mult timp decât durata încarcerării agresorilor. Mulți oameni care sunt afectați de încarcerare au fost atât victime, cât și agresori la un moment dat, ceea ce ne aduce aminte că viața este o rețea complicată de relații și hotărâri care îi afectează pe alții. Putem găsi alinare în încrederea că Tatăl Ceresc și Isus Hristos înțeleg totul. Judecata Lor va fi perfectă. Vindecarea pe care Ei o oferă - atât celor nevinovați, cât și celor care se pocăiesc – va fi deplină (vedeți Apocalipsa 21:4).

Exemplul plin de dragoste al conducătorilor

Vârstnicul Gerrit W. Gong, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a povestit despre o adunare în care toți cei din jurul dânsului au fost îmbrăcați în alb. Se cânta și se spuneau rugăciuni și dragostea lui Dumnezeu era prezentă din abundență.⁴ În contrast cu ceea ce ne-am imagina mulți, aceasta nu a fost o întâlnire în templu. Aceasta a fost o vizită de slujire într-o închisoare unde salopetele albe erau uniforma standard.

„Conducătorilor Bisericii le pasă de toți cei care au fost și sunt afectați de infracțiuni și încarcerare”, a depus mărturie fratele Richens, povestind cum un conducător își dăruiește propriul exemplar al unei reviste a Bisericii unei persoane pe care o vizitează lunar la închisoare. „Îi vizitează des pe cei încarcerați, le sprijină familiile și îngrijesc cu tandrețe victimele.”

Coordonarea slujirii în centrele de corecție este responsabilitatea președintelui de țăruș, care lucrează alături de conducători din cadrul episcopiilor pentru a răspunde nevoilor celor din zona lor. Ce fac conducătorii dumneavoastră la nivel de țăruș pentru a le sluji și a împărtăși mesaje înălțătoare membrilor încarcerați? În unele locuri, membrii Bisericii pot fi chemați să-i viziteze și să-i învețe pe cei încarcerați. Fratele Richens a spus că, adesea, membrii care sunt chemați să ofere sprijin au emoții la început, dar, mai târziu, consideră chemarea ca fiind atât de plină de însemnătate, încât nu mai vor să fie eliberați niciodată.

„Este religia pură” a spus dânsul (vedeți Iacov 1:27).

În timp ce nu trebuie să ne simțim obligați să vizităm oameni încarcerați pe care nu-i cunoaștem, există alte modalități prin care putem sluji în siguranță. Iată câteva exemple.

Rugați-vă pentru cei încarcerați, mai ales pentru cei ale căror nume le cunoașteți. Rugăciunea este puternică!
Verificați la temnițe și închisori locale dacă au nevoie de donații de bunuri. Activitățile manuale, cum ar fi croșetatul, cititul, proiectele de artă și cercetarea istoriei familiei, sunt permise în multe locuri.
În cazul în care cunoașteți pe cineva care este încarcerat, scrieți-i scrisori înălțătoare. Faceți alegeri înțelepte, dătătoare de siguranță, în timp ce comunicați. Urmați Spiritul și păstrați limite potrivite.
Tratați membrii familiilor celor încarcerați - mai ales copiii - cu dragoste și respect și ajutați-i să se simtă incluși. Aduceți-vă aminte că membrii familiei sunt, în general, de asemenea, victime nevinovate. Duhul Sfânt ne poate ajuta să știm cum să le slujim cel mai bine tuturor membrilor familiei.

Imagine

woman sitting on bed and praying

Duhul Sânt nu este limitat

Încarcerarea poate fi o perioadă incredibil de dificilă în viața unei persoane. Dar Duhul Sfânt nu este oprit de pereți, gratii sau lanțuri. Rugăciunea, studiul scripturilor și umilința pot invita prezența Sa alinătoare la fel de repede în incinta unei închisori ca și în afara ei. Din acest motiv, temnițele pot deveni un loc al miracolelor.

Portia Louder, o membră a Bisericii care a scris un blog în timp ce era încarcerată, a descris timpul petrecut la închisoare ca fiind o călătorie dificilă a credinței și a descoperirii de sine. „Am avut parte de anumite dificultăți foarte mari în viață, dar mă pot simți vindecată printr-o dragoste de nedescris”, a scris dânsa. „De orice încercare ați avea parte în acest moment, oriunde ați fi în călătoria dumneavoastră, vă rog, nu renunțați!”

Garff Cannon, care a slujit ca președinte de ramură într-o închisoare, a povestit cum Spiritul l-a îndemnat să-i vorbească blând unui bărbat încarcerat cu inima împietrită, care a dus o viață dificilă. „Ceea ce tocmai mi-ați spus au fost cele mai blânde cuvinte pe care mi le-a spus cineva vreodată în viața mea”, a spus acest bărbat. „Nu-mi aduc aminte ca cineva să-mi fi vorbit vreodată cu blândețe și grijă. Mulțumesc.” Au încheiat conversația lor cu prima rugăciune pe care acest bărbat a auzit-o după mulți ani.

„Da, Duhul Sfânt este în mod cert prezent în centrele de corecție”, a depus mărturie fratele Cannon. „Copiii lui Dumnezeu sunt acolo și El îi vrea înapoi.”

Dumnezeu face promisiuni puternice tuturor celor care alegem să-L urmăm, fie că învățăm despre El prima oară la Școala de duminica sau într-o închisoare. În Ezechiel 36:26 citim: „Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou”.

Revenirea în societate este extrem de dificilă

Valoarea sufletului unei persoane nu este diminuată de infracțiuni (vedeți Doctrină și legăminte 18:10). Când cineva vrea să se schimbe în bine, îi permitem să crească și să fie iertat?

„Îndurarea și compasiunea lui Dumnezeu sunt imense”, a spus fratele Richens. „Persoanele încarcerate se simt uneori iertate de Domnul cu mult înainte de a fi iertați de guvern, societate sau chiar de unii membri ai Bisericii.”

Revenirea în societate după încarcerare este dificilă. Cei care au fost încarcerați întâmpină deseori greutăți în a-și găsi un loc de muncă sau cazare. Îi putem ajuta să se simtă în siguranță în locuri sănătoase și să aibă preocupări preferate sănătoase. Poate cel mai important lucru pe care îl putem face este să fim un prieten care încurajează și dă putere. Când Joseph Smith a vorbit despre reforma închisorilor, în timp ce candida la președinție, el a declarat că „rigoarea și izolarea nu vor face niciodată la fel de mult pentru a reforma propensiunile oamenilor, cum fac rațiunea și prietenia”⁵.

Compasiunea produce o schimbare

Iuda i-a încurajat pe sfinți să aibă „milă” (Iuda 1:23). Cuvintele lui evocă implorarea Salvatorului de a ne aminti de cei care sunt în temniță. Cum vom răspunde la aceste invitații? Haideți să facem un efort pentru a-i hrăni pe cei care trăiesc experiența încarcerării și pe membrii familiei lor cu bunătatea lui Dumnezeu. Compasiunea noastră poate produce o schimbare.