Luca 7:36-50
„Căci a iubit mult”
Isus a luat masa în casa unui fariseu pe nume Simon. O femeie considerată de Simon „o păcătoasă” a intrat și „a început să-I stropească picioarele [Salvatorului] cu lacrimile ei”, le-a șters cu părul ei și „le săruta mult, și le ungea cu mir” (Luca 7:37-39. Ca răspuns la gândurile lui Simon, Salvatorul a împărtășit o pildă despre iertare și dragoste. Această lecție este menită să te ajute să îți exerciți credința în Isus Hristos și să te pocăiești de păcatele tale.
Posibile activități de învățare
Direcția în care ne îndreptăm
-
Ce remarci în legătură cu oamenii din această schiță?
-
Ce ar putea sugera despre relația lor cu Salvatorul distanța la care se află aceștia de El și direcția spre care privesc?
Gândește-te o clipă unde te-ai putea situa tu în această schiță și care este direcția în care ai privi.Vârstnicul Larry R. Lawrence, pe atunci membru al Celor Șaptezeci, ne-a explicat cele de mai jos.
Tatăl nostru Ceresc știe potențialul nostru divin. El Se bucură de fiecare dată când facem un pas înainte. Pentru El, direcția în care ne îndreptăm este întotdeauna mai importantă decât viteza noastră.
(Larry R. Lawrence, „Ce-mi mai lipsește?”, Ensign sau Liahona, nov. 2015, p. 35)
-
De ce crezi că direcția spirituală spre care privim este mai importantă decât viteza cu care ne îndreptăm în acea direcție?
Domnul simte o mare bucurie când facem eforturi pentru a ne pocăi (vezi Luca 15:7; Doctrină și legăminte 18:13). Un mod de a descrie pocăința este îndepărtarea de păcat și întoarcerea către Dumnezeu (vezi Ghid pentru scripturi, „Pocăință, (a) se pocăi”, https://www.churchofjesuschrist.org/study/scriptures?lang=ron). În timp ce studiezi, acordă atenție îndemnurilor Spiritului care te pot ajuta să te îndepărtezi de păcat și să te întorci către Salvator.
Isus mănâncă în casa lui Simon fariseul
Luca 7 conține o relatare în care Isus ia masa în casa unui fariseu pe nume Simon. În timp ce Isus Se afla cu Simon, s-a apropiat de El o femeie cunoscută drept păcătoasă (vezi Luca 7:37, 39).
Citește Luca 7:36-39, căutând să afli ce s-a întâmplat când femeia s-a apropiat de Isus în timpul ospățului.
-
Ce ai remarcat în legătură cu Simon? Dar în legătură cu femeia?
Isus a știut ce gândește Simon și a împărtășit o pildă. Citește Luca 7:40-43, căutând să afli ce l-a învățat Salvatorul pe Simon prin intermediul acestei pilde. Poate fi util să știi că un leu este ceea ce câștiga de obicei un muncitor într-o zi (vezi versetul 41).
-
Ce l-ar fi ajutat această pildă pe Simon să înțeleagă în legătură cu propria nevoie de iertare?
În vremea lui Isus, se obișnuia ca gazda să-și onoreze musafirii distinși prin acte de bunătate, de exemplu sărutându-i la întâmpinare, oferindu-le apă pentru a-și spăla picioarele și ungându-le capul cu untdelemn [vezi James E. Talmage, Jesus the Christ (1916), p. 261]. După cum este consemnat în Luca 7:44-46, Salvatorul a subliniat faptul că Simon nu I-a oferit astfel de onoruri, în timp ce femeia făcuse multe eforturi pentru a-și arăta dragostea și recunoștința față de El.
-
Ce crezi că a înțeles această femeie în legătură cu Isus, iar Simon se poate să nu fi înțeles?
-
Ce dovezi observi ale faptului că femeia se pocăise sau se îndepărtase de păcatele ei și se apropia de Salvator?
Citește Luca 7:47-50, căutând să afli de ce a iertat-o Domnul pe această femeie de păcatele ei.
-
Ce gânduri sau sentimente ai avut în legătură cu Salvatorul studiind această relatare?
-
Ce adevăruri ai învățat din această relatare?
Vârstnicul Dale G. Renlund, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a împărtășit învățături care au legătură cu relatarea din Luca 7. Vizionează prezentarea video „Ca să pot să-i aduc pe toți oamenii la Mine” (13:39), de la minutul 4:22 până la minutul 5:03, sau citește textul de mai jos.
Cu cât suntem mai aproape de Isus Hristos în gândurile și intențiile inimii noastre, cu atât mai mult apreciem suferința Sa, deși a fost inocent, cu atât mai recunoscători suntem pentru har și iertare și cu atât mai mult dorim să ne pocăim și să devenim ca El. Distanțarea noastră totală de Tatăl Ceresc și de Isus Hristos are consecințe importante, însă direcția în care ne îndreptăm este crucială. Dumnezeu este mai mulțumit de păcătoșii care se pocăiesc și care încearcă să se apropie de El decât de cei care se cred superiori și caută greșeli la alții și care, asemenea fariseilor și cărturarilor din vechime, nu-și dau seama cât de mult trebuie să se pocăiască.
(Dale G. Renlund, „Ca să pot să-i aduc pe toți oamenii la Mine”, Ensign or Liahona, mai 2016, p. 40)
-
Ce cuvinte sau expresii din această declarație te ajută să înțelegi mai bine ceea ce tocmai ai studiat în Luca 7?
-
Ce experiențe te-au ajutat să simți mai multă dragoste și apreciere față de Salvator și față de mila pe care El ne-o oferă?
Întocmește un plan
Adu-ți aminte că pocăința nu este un eveniment și nu este necesară numai pentru păcatele grave. Pocăința este un proces și ne pocăim ori de câte ori facem un efort pentru a ne apropia mai mult de Domnul și a ne îndepărta de rău.
Privește din nou imaginea Salvatorului și schița cu figurinele și gândește-te la relația ta cu Isus Hristos și la direcția spre care te îndrepți. Fă un plan de a-ți mări dragostea față de Salvator prin pocăință zilnică. Fă exercițiul de mai jos pe o foaie de hârtie separată, astfel încât să o poți păstra numai pentru tine. Este posibil să ai prilejul de a raporta progresul cu privire la această experiență într-o lecție ulterioară.
-
Care este unul dintre lucrurile pe care trebuie să încetezi să le mai faci pentru a te apropia mai mult de Salvator? Cum vei înceta?
-
Care este unul dintre lucrurile pe care trebuie să începi să le faci pentru a te apropia mai mult de Salvator? Cum vei începe?
Comentarii și informații generale
Cu cine mă asemăn cel mai mult din această relatare: Simon sau femeia?
Președintele Dieter F. Uchtdorf, pe atunci din Prima Președinție, a spus:
Cu care dintre aceste două persoane ne asemănăm cel mai mult?
Suntem precum Simon? Suntem încrezători și ne simțim confortabil în ceea ce privește faptele noastre bune, având încredere în propria neprihănire? Ne lipsește poate răbdarea față de cei care nu trăiesc potrivit standardelor noastre? Suntem noi setați pe modul pilot automat, făcând lucruri fără să ne gândim la ele, participând la adunările noastre, căscând în timpul clasei de doctrină a Evangheliei și verificându-ne telefoanele mobile în timpul împărtășaniei?
Sau suntem ca această femeie, care a crezut că este pierdută complet și fără nicio speranță din cauza păcatului?
Oare iubim mult?
Înțelegem noi cât de îndatorați suntem Tatălui Ceresc și implorăm din tot sufletul nostru să primim harul lui Dumnezeu?
Când îngenunchem pentru a ne ruga, o facem pentru a enumera lucrurile minunate legate de propria neprihănire sau pentru a mărturisi greșelile noastre, a implora îndurarea lui Dumnezeu și a vărsa lacrimi de recunoștință pentru minunatul plan al mântuirii?
Salvarea nu poate fi obținută doar prin intermediul supunerii; ea se obține prin intermediul sângelui Fiului lui Dumnezeu [vezi Faptele apostolilor 20:28].
(Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 109)
De ce este important să ne pocăim zilnic?
Președintele Russell M. Nelson ne-a explicat cele de mai jos.
Nimic nu este mai eliberator, mai nobil sau mai crucial pentru progresul nostru personal decât concentrarea cu regularitate, zilnică, asupra pocăinței. Pocăința nu este un eveniment; este un proces. Este cheia fericirii și a conștiinței împăcate. Când este combinată cu credință, pocăința ne permite accesul la puterea ispășirii lui Isus Hristos.
(Russell M. Nelson, „Putem să facem mai bine și să fim mai buni”, Ensign sau Liahona, mai 2019, p. 67)