1 Şi acum eu vorbesc despre botez. Iată, vârstnici, preoţi şi învăţători au fost botezaţi; şi ei nu au fost botezaţi decât dacă aduceau roade ca să arate că erau demni de acesta.

2 Şi, de asemenea, ei nu erau botezaţi decât dacă veneau cu inima frântă şi cu spiritul smerit şi depuneau mărturie în faţa Bisericii cum că într-adevăr s-au pocăit de toate păcatele lor.

3 Şi nimeni nu a fost primit pentru botez decât dacă lua asupra lui numele lui Hristos, având hotărârea să-L slujească până la capăt.

4 Şi după ce ei au fost primiţi pentru botez şi au fost influenţaţi şi curăţaţi prin puterea Duhului Sfânt, ei au fost număraţi printre oamenii Bisericii lui Hristos; iar numele lor au fost luate pentru ca ei să poată fi ţinuţi minte şi hrăniţi de cuvântul cel bun al lui Dumnezeu, pentru ca să-i păstreze pe ei pe calea cea bună, pentru ca să-i păstreze pe ei atenţi tot timpul în rugăciune, sprijinindu-se numai pe meritele lui Hristos, care era Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei lor.

5 Iar Biserica s-a adunat laolaltă deseori ca să postească şi să se roage şi să vorbească unul cu altul despre bunăstarea sufletelor lor.

6 Şi ei s-au întâlnit laolaltă deseori ca să se împărtăşească din pâine şi din vin, în amintirea Domnului Isus.

7 Şi ei erau severi în grija de a nu fi nici o nedreptate între ei; şi cei ce erau găsiţi că au comis vreo nedreptate, trei martori de-ai Bisericii îi condamnau pe ei în faţa vârstnicilor şi dacă ei nu se pocăiau şi nu se spovedeau, atunci numele lor erau şterse şi ei nu mai erau număraţi printre oamenii lui Hristos.

8 Dar ori de câte ori ei s-au pocăit şi au căutat iertare cu intenţii adevărate, au fost iertaţi.

9 Iar adunările lor au fost conduse de către Biserică după felul şi lucrările Spiritului şi prin puterea Duhului Sfânt; căci după cum puterea Duhului Sfânt i-a condus pe ei cum să predice sau să sfătuiască, sau să se roage, sau să implore, sau să cânte, chiar aşa s-a făcut.