Purera’a Noera
Paul V. Johnson


’Ua fānauhia te Mesia nō te fa’aora

Purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua nō 2023

Sābati 3 nō Tītema 2023

ʼUa here au i te Noera ! E au ra ē, ’ua ’ī te hō’ē tuha’a rahi o te fenua i te mau pāpa’ira’a mo’a, te pehe ’e te mau mana’o maita’i ’e te ’ā’au hōro’a noa i taua tau mo’a ra.

I te roara’a o te mau matahiti, ’ua rātere māua tō’u hoa fa’aipoipo nā te mau fenua e rave rahi i te tau noera. ’Ua ’oa’oa māua i te ’itera’a i te mau peu tumu rau ’e te mau huru fa’ahanahanara’a rau i te Noera. ’Ia feruri ana’e au i terā mau ’itera’a, ’ua tauturu te reira iā’u ’ia ’ite ē, nō te mau ta’ata ato’a te Noera. Nō te mau tamari’i te reira, nō te mau metua, nō te mau metua pa’ari, te mau metua fēti’i, ’e te mau taea’e fēti’i. Nō te mau ta’ata orara’a maita’i ’e nō rātou e ora ra i roto i te ma’i, te veve ’e te mau tāmatara’a. Nō te mau ta’ata tei ro’ihia i te mau ’ino o te tama’i, ’e te mau ta’ata e ora ra ma te hau ’e te manuia. Nō te mau ta’ata e tāmata nei i te pe’e i te Fa’aora, nō rātou tei ’ore roa atu i fa’aro’o i tōna i’oa e nō te feiā tei pāto’i iāna. Nō te feiā ato’a tei ora na hou tōna fānaura’a. Nō te mau ta’ata ato’a te Noera !

Nō te mau ta’ata ato’a te Noera nō te mea ’ua tono mai te Atua i tāna tamaiti nō tātou pā’āto’a ’e nō tātou tāta’itahi.1 « ʼUa fānau mai hoʼi te hōʼē tama nā tātou ».2

Nō te mea ’ua fānauhia mai ’oia, ’ua ora i te hō’ē orara’a hara ’ore, ’ua pohe nō tātou ’e ’ua ti’a fa’ahou, e fa’ari’i tātou tāta’itahi i te hōro’a rahi o te ti’a-fa’ahou-ra’a mai te pohe mai. ’Aita hō’ē vārua tei ora i te fenua nei e fa’a’erehia i taua hōro’a fa’ahiahia ra. Hau atu i teie hōro’a, e mau mea te reira « ’aore i hi’ohia e te mata ra, ’aore i fa’aro’ohia e te tari’a ra… o tā te Atua ïa i vaiiho nō te feiā i hina’aro iāna ra ».3

Noa atu te huru o te tau ’e te huru o te orara’a, ’ua riro tāmau noa te fānaura’a o te Fa’aora ’ei tumu nō te ’oa’oa. ’Ua haere mai ’oia e pūpū i te mau tamari’i tāta’itahi a te Metua i te ao ra « i te hau i roto i teie nei ao, ’e te ora mure ’ore i roto i te ao a muri atu ».4

Mai te ’anotau ’o Admau ’e ’o Eva, ’ua tīa’i te feiā parau ti’a i te fānaura’a o te Fa’aora, nāna ho’i e fa’atupu i te fa’anahora’a a te Metua nō tāna mau tamari’i.5 ’Ua tohu ’o Isaia ’e ’o Nephi i tōna fānaura’a i roto i te parau nō tāna misiōni.6 ’E’ita tōna fānaura’a e nehenehe e fa’ata’a’ehia i te tumu i haere mai ai ’oia i te fenua nei.

’A feruri na ia Anna ’e ’o Siméona, tei ’ite i te ’aiū Iesu ’e ’ite a’era rāua ē, teie ’aiū, « e ti’arama ’ei ha’amāramarama »7 i te ao ato’a nei ’e te tīa’ira’a nō te fa’aorara’a.8 ’E’ita ïa e maerehia a parau ai te melahi i te poro’i ē, « e parau maita’i o tē riro ïa ’ei ’oa’oara’a nō te ta’ata ato’a ».9 E ’oa’oa tātou ’ia fānau ana’e mai te hō’ē ’aiū, terā rā, e mea ta’a’ē teie fānaura’a ’e teie ’aiū.

Iesu Mesia, te māramarama ’e te ora o te ao nei, ’ua fānauhia mai ’ei ’aiū i roto i te hō’ē fare vaira’a ’ānimara, terā rā, ’ua fa’a’ite te hō’ē fetia ’āpī i tōna fānaura’a. Tē fa’ati’a ra te Buka a Moromona i te hō’ē ’ohipa maere i tupu—hō’ē mahana, hō’ē pō, ’e hō’ē mahana ’aore e pōiri—tei ha’apāpū i tōna taera’a mai. ’Ua hōro’ahia mai teie mau tāpa’o temeio nō te fa’aara i te taera’a mai o te māramarama o te ao,10 o tē fa’aora ho’i ia tātou i te pōiri o te hara ’e o te pohe. E nehenehe tātou e tauturu i te fa’a’itera’a i tōna māramarama i tō te ao nei.

I te tau noera, e nehenehe ato’a te mau tamari’i e ’ite i te fa’aurura’a ’e te mana o te here ’o tō tātou Fa’aora Tau matahiti i ma’iri a’enei, ’ua pāpa’i te hō’ē ’o tā māua mau tamāhine, ’o Sonja, nō ni’a i te hō’ē ’āparaura’a ’ōna ’e tāna tamaiti e pae matahiti.

’Ua pāpa’i ’oia : « ’Ua parau mai ’o Andrew iā’u i teie pō i te taime ’a tu’u ai au iāna i ni’a i te ro’i, ‘I teie matahiti i mua, ’e’ita vau e fa’atumu rahi roa i ni’a i te mau tao’a hōro’a, e fa’atumu rā vau i ni’a i te mea tā’u e hōro’a nā Iesus’. ’Ua ani au iāna nō hea mai terā mana’o tōna, ’e ’ua pāhono mai ’oia, nō roto mai i tōna ’orometua paraimere. Pōpō i te Paraimere! »11

’Oia mau. Pōpō i te Paraimere. I teie mahana, 14 matahiti i muri a’e, tē haere nei ’o Andrew i te misiōni, ’e rave ’oia i teie tau noera nō te hōro’a i te parau poro’i o Iesu Mesia ia vetahi ’ē. ’Aita i maoro a’enei ’ua pāpa’i mai ’’oia : « ’Ua hōro’a mai Iesu ia tātou i te mau mea ato’a ; [… ’e] e rave ’oia i tā tātou mau hara ato’a. Nō reira tei ’ō nei au, i te misiōni. »12

E taime ta’a ’ē te tau noera nō te feruri i te mea faufa’a a’e ’ia pūpū. E nehenehe paha tātou e tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite i te « ti’aturira’a pāpū mau »13 ’o tē tupu mai nā roto i te ’itera’a i te Fa’aora ’e i te pūpūra’a i tō rātou ’ā’au.

’Ua pohe tā māua tamāhine ’o Alisa i te ma’i māriri ’aita’ata e rave rahi matahiti i teie nei, ’e e mea au roa nā’u tāna huru hi’ora’a i te Noera, noa atu ē, e mea fifi roa tōna ea. Hō’ē matahiti, ’ua pāpa’i ’oia :

« ’Ua fāri’i au i te hō’ē mea maere nō te noera. E mea rahi mau. … ’Ua fa’ari’i au i te hō’ē rata uira nā mua noa a’e i te noera, nā te tuati ma’i nō te piha tōro’a o tō’u taote. ’Ua parau ’’oia : « ’Ia ’oa’oa i te Noera—tē vai ra te hō’ē pu’u māriri ’aita’ata » […] E aha te aura’a nō te reira nō’u ? ’Ua fa’ari’i rātou i te hō’ē rā’au o tē ha’afifi i te tahi mau fa’a’itera’a o te tahi mau tao‘a tahi fa’atupu i te mariri ai ta’ata [nō te tahi mau ta’ata te vai ra te reira ma’i]. E ’ere te reira i te rā’au, e rā’au taero temeio rā o tē nehenehe e fa’aiti vitiviti i te mau pu’u. Te fifi rā, e ’itehia i te tino te hō’ē rāve’a nō te ’ape i te reira fifi, ’ei reira te mariri ’aita’ata e fā fa’ahou mai ai. Terā rā, mai te huru ra ē, ’ua pūpū mai te hō’ē ta’ata iā’u i te tahi mau ’āva’e orara’a hau atu. E aha ïa te reira ? Hō’ē pu’e tau ve’ave’a hau atu ? Hō’ē atu pu’e tau fa’a’oa’oara’a ’e tō’u mau ’aiū ? ’Ua ta’i au i tō’u tai’ora’a i te rata uira ’e ’ua ha’amāuruuru vau i te Atua nō te maere maita’i roa a’e tā’u i fa’ari’i ».14

E taime rahi faufa’a tō Alisa fa’aeara’a i pīha’i iho i tōna ’utuāfare. ’Ua fa’a’ite ’oia i te hō’ē ’ohipa tei tupu i roto i tō rātou ’utuāfare nā roto i te hōro’ara’a i te hō’ē tao’a hōro’a huna nō te noera nā te hō’ē ta’ata e fa’aea ra i te tahi a’e pae. Nā te reira e fa’a’ite ē, e ’ere te mau fa’ata’ara’a o tā tātou mau tao’a hōro’a i te mea ti’a roa i te mau taime ato’a. ’Ua pāpa’i ’oia :

« ’Ua afa’i mātou i te hō’ē tao’a hōro’a huna i terā pō. ’Ua fa’anaho te mau tamāroa i tā rātou horora’a ’e te tāpunira’a.

« ‘Mai te mea noa atu ē, e ’ite mai rātou ia tātou… ’ te parau pāpū ïa a Sam, ’e ’ua tīpapa mai terā e piti. ‘E mea maita’i a’e paha ’ia tāpe’a tātou i te tahi mau pōpō hiona i roto i tō tātou mau rima.’

« ’Ua ta’a ia James. ‘’Ē, e parau mau. Nō te tūpa’i i te ’ōpani nō te tāpiri ?’

« ‘’Aita,’ [te pāhonora’a ïa a Sam], ‘e taora tātou i ni’a i tō rātou mata’ ».15

’Ua fa’a’ite ’o Alisa i te hō’ē ’āparaura’a marū a’e ’e tāna tamaiti ’āpī a’e, ’o Luka, e ono ana’e matahiti i taua taime ra. ’Ua pāpa’i ’oia :

Nō reira i teie pō, a tārava noa ai māua i ni’a i tōna ro’i, ma te māramarama o te niuniu mori ’ū i ni’a a’e i tōna fa’aramarama, ’ua ani au iāna… ‘’A hani nā, e aha tā ’oe e hina’aro e ani ia … ?’

« ’E piti mea tā’u i feruri’.

« ‘Oh?’

« ‘E nehenehe te reira e fa’a’ohipahia i te mau pu’e tau ato’a.’

« ‘Oh?’

« Fa’afa’aeara’a o tē ha’aferuri. ‘Hō’ē tauahi ’e hō’ē ’āpā nā mamy.’

« E ti’a ’ia fa’ari’i 100 ’āpā ri’i na’ina’i ’e te mau tauahi rarahi i reira. ‘’O Luka ma’au, e nehenehe ’oe e fa’ari’i i te reira i te mau taime ato’a !’

« Terā rā, i tō’u haerera’a mai i rāpae i te ’ūputa, ’ua otu’itu’i ri’i tō’u māfatu. Tē mana’o nei au ē, e ’ere te reira i te mea ti’a roa. Tē ’oa’oa nei au i te mea ē, i teie matahiti, e fāri’i ’oia i te reira ’e i te mau tao’a hōro’a ato’a ».16

’Ua maere au i te mau parau a Alisa nō ni’a i te tīa’ira’a nō ni’a i te noera. ’Ua pāpa’i ’oia :

« ’Ua maere au i te tīa’ira’a nō taua pu’e tau ra. ’Ia feruri ana’e au i te temeio o te Mesia ’e i te mau hōro’a e rave rahi a te Atua, e tupu te tīa’ira’a i roto iā’u nō te mau mea ato’a ’e nō te ta’ata tāta’itahi. ’Eiaha te tīa’ira’a ē, e maita’i te mau mea ato’a, te tīa’ira’a rā ē, e tupu te mau mea ato’a ma te maita’i, ’e i te pae hope’a e upo’oti’a te maita’i. I roto i tō tātou mau orara’a ato’a. ’Aita vau e mana’o nei ē, ’ua taere roa nō te mau temeio, nō te tauira’a, nō te hau. Tē ti’aturi mau nei au i te reira i roto roa iā’u ’e i te mau vāhi ato’a. Tē fa’ari’i nei au ē, mai te mea ra ē, e mea ’ōhie a’e ’ia fa’ari’i i te reira tīa’ira’a nō vetahi ’ē, e mea fifi a’e ’ia fa’aau i te reira i ni’a iā’u iho. Tē ha’api’i nei rā vau. ‘E ti’aturi i te mau mea ato’a, e tīa’i i te mau mea ato’a, e fa’aruru i te mau mea ato’a.’ E mea ohie. E mea nehenehe ».

Nō ni’a i tāna tamaiti, ’ua parau fa’ahou ā ’oia, « ’o James i te ’āru’i noera, te ha’uti ra nō’u [i te hō’ē hīmene noera ’e ] e mea au roa nā’u te mau parau o te reira hīmene :

E te mau keretetiano maita’i, ’a ’oa’oa na

Ma tō ’outou ’ā’au, te vārua, ’e te reo ;

I teienei, ’eiaha e mata’u fa’ahou i te mēnema :

Te hau ! Te hau !

’Ua fānauhia Iesu Mesia nō te fa’aora !

Tē pi’i nei hō’ē o ’outou, ’e tē pi’i nei ia ’outou pā’āto’a,

’Ia roa’a ia ’outou tōna piha mure :

’Ua fānauhia te Mesia nō te fa’aora !

’Ua fānauhia te Mesia nō te fa’aora ! »17

’Ua fānauhia ’oia nō te fa’aora. Nō te fa’aora ia ’oe ’e nō te fa’aora iā’u. ’Auē ïa hōro’a fāito ’ore tāna ana’e e nehenehe e hōro’a. Noa atu tō tātou huru orara’a i teie taime, e ti’a anei ia tātou ’ia ’ite hope roa atu ā i tāna mau hōro’a i roto i tō tātou orara’a i teie pu’e tau noera.

I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i