Ha’apurorora’a matahiti
Nā roto i te māramarama o tōna here


Nā roto i te māramarama o tōna here

Ha’apurorora’a a te fa’anahora’a ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia • 12 nō Tiunu 2019 • Church Office Building Main Floor Auditorium

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e fana’ora’a mau te taera’a mai i rotopū ia ’outou i’ō nei i teie mahana.

’Ua ha’amaita’ihia tātou i te fa’aro’ora’a i te mau parau a te Taea’e Chadd Webb. E mea maere ’ia ’ite ’ua here mau te Fatu ia tātou. ’Ua nana’ohia teie parau tumu nō te here i roto i te ’ā’au o te Taea’e o Chadd Webb, oia ato’a i roto i tō’u. E mea fa’ahiahia ’ia ’ite nāhea tātou ’ia paraparau i te reira ma te tu’ati. Tē ti’aturi nei au ē e rave ’outou hō’ē minuti ’e ’ia haru mai i te tahi o tei mau mana’o ’o tā ’outou e fāri’i i teie mahana nō ni’a i te tumu parau o te here. ’Ua hina’aro ato’a vau e fa’a’ite i te hō’ē māuruuru rahi ia Elder Kim B. Clark ’e i te Taea’e Chad Webb nō te pe’era’a i te muhumuhu o te Vārua i roto i tā rāua tāparura’a tu’utu’u ’ore ’e ma te pure nō te ha’apūai i te feiā ’āpī. I tō mātou fāri’ira’a i te ha’apāpūra’a a te peropheta nō ni’a i te ha’api’ira’a i te ’evanelia fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, ’ua ui teie mau taea’e ha’apa’o maita’i, « nāhea teie feiā ’āpī ’ia riro mai ’ei hō’ē mauiha’a rahi mau nō te ha’apūai i te nohora’a ? » ’Ua ’ite ’outou e aha tei tupu mai i muri iho. ’Ua ’ohipa rātou i ni’a ’ahuru ma hō’ē fa’anahora’a ha’api’ira’a ta’a ’ē nā te ao nei nō te ’āna’i i te mau ha’api’ira’a séminaire ’e i te buka o te mau pāpa’ira’a mo’a e fa’a’ohipahia i te matahiti tāta’itahi nō te fa’anahora’a ha’api’ira’a Mai, pe’e mai Teie tauira’a fa’auruhia o te hō’ē noa ïa temeio !

’Ua ’oa’oa vau ’ia feruri ana’e au e ’āfa’i te feiā ’āpī ’e te feiā ʼāpī pa’ari i te parau mau o te ’evanelia o tā rātou piha i tō rātou ’utuāfare. E roa’a ia rātou i te ti’aturi i tō rātou iho hāro’aro’ara’a ’e i tō rātou ’aravihi nō te fa’a’ite atu i te ’evanelia. Te fa’aro’ora’a i tā rātou iho mau parau, e fa’ahiti ra i te parau mau o te Fa’aora e tāmau noa ïa i te riro ’ei ’itera’a tao’a rahi o te ’itera’a pāpū.

E māuruuru rahi tō’u nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te ’evanelia ’e nō teie tau hanahana nō te tupura’a rahi.

’Ua hina’aro ato’a vau e fa’a’ite i tō’u māuruuru i te mau hoa fa’aipoipo ’e vetahi tei pāturu ia ’outou te mau orometua fa’ahiahia ; ’outou e fa’aro’o nei i te mau mana’o o te mau ha’api’ira’a, ’o tō ’outou iho mau ’ā’amu ’o tē fa’a’itehia nei (’e ma tā ’outou parau fa’ati’a) ’e ’o tā ’outou mau vāhi tunura’a mā’a ’e te vaira’a pere’o’o tei ravehia nō te mā’imi i te mau ha’api’ira’a tao’a. Tē ti’aturi nei au ē ’aita roa ’outou e ha’afaufa’a ’ore nei i tō ’outou fa’aurura’a.

Tē parauhia nei ē « E mea pāpū ’ua riro te fa’aipoipora’a ’ei rāve’a hau atu… e’ita e ti’a e aro atu nō te mau huru ha’api’ira’a ato’a… ’Ia fa’aipoipo ana’e te mau ta’ata, e fāri’i rātou mai tē huru ra te ’apora’a mai te tahi nā roto mai i te tahi ».1 ’Ua riro tō’u hoa fa’aipoipo, ’o Derek ’ei turu pāpū nō’u ’e tō’u fa’auru—noa atu ’aita ’oia i’ōnei teie mahana—noa atu ’aita ’oia e ti’a pinepine nei i pīha’i iho iā’u i te mau taime ha’api’ira’a, mai te peu rā tē a’o nei ’e tē ’apo ’āmui mai nei ’outou, e ha’amaita’ihia te feiā ’āpī pa’ari, te feiā ’āpī, ’e tō rātou ’utuāfare nā roto i tō ’outou fa’aurura’a. ’Ua riro ’outou ’ei hō’ē tuha’a faufa’a rahi nō teie ’ohipa rahi mau.

[tu’u i te hōho’a o nā ta’ata fa’aipoipo e tuatāpapa ’āmui nei i te fare]

E ha’amata tā’u pōro’i i teie mahana ma te hō’ē pereota tei ’īritihia mai nā roto mai i te hō’ē hīmeme mātauhia a te Paraimere. I teienei, e ha’amata vau ’e e fa’aoti mai ’outou. Teie, « Ha’api’i iā’u ’ia haere… » [ Ha’api’i iā’u ’ia ’ite te maita’i]

« ... nā roto i te māramarama o tōna here ».2

« Ha’api’i iā’u ’ia haere nā roto i te māramarama o tōna here ». Teie nā parau tumu, te māramarama ’e te here, ’ua riro ’ei mau hoa rātera nō’u nō te pae manava, ’a feruri ai au i tō tātou ’āmuira’a mai i teie mahana. Teie ’āna’ira’a o te mau ta’o e ’ite-ato’a-hia i roto i te rēni mātāmua o te a’ora’a a te peresideni Henry B. Eyring ’a parau ai ’oia, « tā’u ti’aturira’a nō tātou i teie mahana ’ia fāri’i tātou pā’ātoa i te here ’e i te māramarama nō ō mai i te Atua ra ».3 ’Auē ïa hina’aro ’ōhie ’e tē pūai rā nō te ha’amata i ha’api’ira’a tāta’itahi. Tō’u ti‘aturira’a ’oia ho’i ’ia fāri’i te pīahi tāta’itahi i te here ’e te māramarama o te Atua. ’Ua fa’ahereherehia te mau fafaura’a rarahi mure ’ore nō rātou, ’oia ato’a nō tō rātou mau ’utuāfare, ’a tāmau noa ai rātou i te ’apo mai nō te fāri’i i tōna māramarama ’e te here.

’Ua ui au i tā’u tamaiti, ia Dallin, « e aha te mea tei tāpe’a ’āueue ’ore ia ’oe i te seminaire ? » ’E ’ua mana’o vau ē te pāhonora’a o te tuatāpapara’a i te ha’api’ira’a tumu ’aore rā te fa’aotira’a i te Buka a Moromona. ’Ua māere au i te fa’aro’ora’a i tāna pāhonora’a ferurihia.

« Te mau ’orometua ».

« Te mau ’orometua ? » ’Ua ui atu vau.

’Ua fa’ata’a mai ’oia, « tē vai nei vetahi mau ’orometua ’o tē parau ti’a mau mai nei ’ia mātou ’ua here rātou ia mātou ».

’Ua ha’apāpū teie ’itera’a iā’u i te harura’a mure ’ore o te here e tupu i roto i te ’ā’au o te ta’ata.

E ’oa’oa tō ’outou i te ha’api’ira’a i teie mau feiā ’āpī ’e mau feiā ʼāpī paʼari o te ’Ēkālesia ’e i te fa’a’ite-pāpū-ra’a atu i te here o te Atua nō rātou. ’Ua here au ia rātou ’e ʼua ʼite au ’ua here ato’a ’outou ia rātou. Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i parau, ’ua riro mau rātou ’ei « mau vārua hananaha…tāna pupu fa’ahiahia roa—(tei fa’ahereherehia) nō teie taime hope’a ».4

E rave rahi matahiti, ’ua haere au nō te hō’ē tau poto i rotopū i tā ’outou mau ’āna’ira’a ha’api’ira’a. Tē vai nei te hō’ē vāhi marū i roto i tō’u ’ā’au nō ’outou ’e te tahi mā’a hāro’aro’ara’a nō tā ’outou mau hōpoi’a. I te matahiti 2008, ’ua pi’ihia vau ’ei ’orometua nō te seminaire i te po’ipo’i roa i Utaha. I te pi’ira’a mai te peresideni titi iā’u, ’ua feruri au, « ’aita ānei e mau ta’ata i Utaha e ha’api’i tāmau nei ? » ’Auae, ’aita vau i parau atu i tō’u mana’o, ’e teie au ma te hō’ē ruru tāviri ’e te hōpoi’a i te tātarara’a i te mau ’ōpani o te fare nō te seminaire i te hora 5:45 i te mau po’ipo’i ato’a. E parau noa atu vau ē i te tau topara’a hiona i Utaha e mea to’eto’e mau i te hora 5:45 i te po’ipo’i.

I te roara’a o tō’u ’itera’a rau nō te ha’api’ira’a seminaire, ’ua ha’apāpūhia mai iā’u ē ’ua here mau te Fatu i tāna mau pīahi tāta’itahi. ’Ua ’ite au i te fa’ana’ora’a rahi o te tahi mau feiā ’āpī tei fāri’i i te mau metua ha’apa’o maita’i ’e te here. ’Ua feruri ato’a vau i teie mau feiā ’āpī ’aita e fāri’i nei i te here ’e te ara maita’i ’o tā rātou e hina’aro ’e ’o tā rātou e tīa’i māite nei. ’Ua ’itehia mai ia mātou i teie ā hina’aro i te here i tō tātou mau feiā ’āpī pa’ari.

’Ua ’ite na vau-tē ’ite nei au ē te hō’ē o te mau tumu faufa’a roa o te ha’api’ira’a ’o te ’aravahi ïa i te here—te here tā Ioane i parau : « E aroha tātou ia tātou iho : nō ō mai ho’i te aroha i te Atua ra ; e o tei aroha ra, ’ua fa’afānauhia ïa e te Atua, ’e ’ua ’ite ho’i ’oia i te Atua. O tei ’ore i aroha ra, ’aore ïa i ’ite i te Atua ; e aroha ho’i te Atua ».5

’Ei ’orometua, e ti’a ia tātou ’ia roa’a ’ei ’ōpuara’a i te ha’amara’ara’a i tō tātou here nō te Atua, ’e i muri iho i te hōro’ara’a atu i tōna here nō te feiā ’āpī ’e te feiā ʼāpī paʼari ’o tei pi’ihia ia tātou e ha’api’i.

Tē vai nei te hō’ē mana rahi i roto i te here o te Atua. Tē hina’aro nei au e fa’ata’a i teie here nā roto e toru tuha’a ta’a ’ē mau : te here i roto i tō tātou orara’a, te here i roto i tō tātou fare ’e te here i roto i tā tātou mau piha.

’A tahi, te mana nō te here i roto i tō tātou iho orara’a. E mea tītauhia ’ia ti’aturi tātou ’e ’ia ti’aturi ē ’ua here te Atua ia tātou. E’ita tā tātou mau pīahi e fāri’i i te here o te Atua nā roto ia tātou maori rā mai te mea e fāri’i tātou nā mua roa i te here o te Atua i roto ia tātou. ’Ua fa’ahiahia roa vau i teie pāpa’ira’a mo’a : « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi »6 Tē feruri ra ānei tātou ’e tē fāri’i ra ānei tātou i te rahi o taua here ra ? Tē uiui nei au i te tahi taime, tē ’imi ra ānei tātou ’ia fāri’i i teie here ma te nāva’i maita’i. ’Ua ’ite ānei tātou ’o vai tātou ’e ’o vai tā tātou e riro mai ?7 Tē ani manihini nei au ’ia ’outou ’ia ani atu iāna, ma te pure ha’eha’a ’e te hina’aro mau, ’ia tauturu mai ’ia fāri’i i tōna here hanahana nō ’outou.

Hōho’a
vahine e pure ra

Nō te mea ho’i ē tē ’ārepurepu nei te ao nei, te ta’a ’ore ’e tē tītau nei, e nehenehe e riro e mea ’ōhie roa i te fa’aru’era’a ’e ’ia tu’u atu i ni’a i te fa’ahorora’a uira. E mea tītauhia ē ’ia rave pinepine tātou i tōna tuto i ni’a ia tātou8 ’e ’ia ’imi ’ia fāri’i i tōna here. ’A rave ai tātou i teie tauto’ora’a, e ha’aparare ’oia i tōna here ma te ’auhune rahi.

Te piti, e ti’a i te here o te Atua ’ia pārahi i’ō tātou. Tē hina’aro nei au e fa’ahōho’a i teie parau tumu ma te hō’ē ’ā’amu. I te hō’ē pō, Derek tō’u hoa fa’aipoipo ’e ’o vau ’aita māua i ’āparau nō ni’a i te hō’ē fifi. ’Ua haere māua e ta’oto ma te fa’a’āfaro ’ore ; teie ra, ’ua ’ite au ē ’ua ti’a vau.

[tu’u i te hōho’a o te nā ta’ata fa’aipoipo e tuatāpapa ’āmui ra i te fare]

’Ia po’ipo’i a’e, ’ua tūturi au nō te pure, ma te ani ’ia ’auhune te Vārua ’a fa’aineine ai au nō te ha’api’i i tā’u piha seminaire. ’Ua tāparu vau ē ’ia fāri’i te feiā ’āpī i te here o te Atua nā roto iā’u. ’A fa’aineine ai au nō te reira mahana, ’ua ho’i pinepine mai tō’u vārua i ni’a i te ’āfaro ’ore o te pō nā mua atu. I te tomora’a atu i roto i te pere’o’o uira ma te’ote’o i roto i tō’u ’ā’au, ma te ’ite ’ua ti’a vau, ’ua fa’ata’a a’era vau ē e nehenehe fa’ahou vau e ha’api’i ’e ’ia here ma te Vārua. ’Ua tāmau noa vau i te ani i te arata’ira’a hanahana ’a tere noa ai au nō te seminaire. I ni’a i te roara’a o te tere, ma te hō’ē fa’a’itera’a pāpū maita’i ’e te ti’a, ’ua tāmau noa vau i te tāpo’ipo’i i te reo tu’utu’u ’ore o te Vārua. Teie rā, noa atu te pāpu-maita’i-ra’a o tō’u mau fa’ata’ara’a, ’ua muhumuhu mai te Vārua, « ’a ho’i. ’A parau ʼua hape ’oe. Noa atu ’o vai tei tano ; ’a tātarahapa ’e ’a rāve i te mea tano ».

« Maita’i roa ! » I muri iho, ’ua tu’u vau i tō’u ’ā’au i raro ’e ’ua tāviri i te pere’o’o. I te tomora’a atu i roto i piha, ’ua hi’o vau ’ua hora 5:20 i te po’ipo’i ’e ’ua ’ite atu i tā’u Derek here tē ta’oto ra. ’Ua ha’amata tō’u ’ā’au i te marū ’a ha’afātata atu ai au. « Derek, ’ua hape au nō te pō i mā’iri nei ». Teienei, ’o te huru ihoā o Derek, ’ua parau ’oia ma te hau : « ’Ua fa’a’ore a’ena vau ’e ’ua mo’e te reira ». ’Ua fa’arahi-fa’ahou-hia tō’u ’ā’au i te here ’e ’ua fāri’i au i te aroha rahi o te Fatu.

’Ua vai mai te hō’ē ’auhunera’a o te here ’e te Vārua i roto i te piha i taua mahana ra. E fa’auru te here i’ō ’outou i te ātea ’ē i tō ’outou mau papa’i fare.

Te toru, e taime ta’a ’ē mau nō te mau ’orometua o te seminaire ’e te institut i te ’ōperera’a i te here o te Atua. E fana’ora’a tā ’outou piha nō te here i te tahi ’Aita vau i ha’api’i i te hō’ē piha e 34 ; ’ua ha’api’i au e 34 ’o rātou Tē mana’o nei au ’o te here tā tā’u tamaiti i fāri’i—e ’ere i te hō’ē tāpo’i o te here nō te piha i tōna tā’ato’ara’a, ’o te ’itera’a rā ’ua mātauhia ’e ’ua herehia te ta’ata tāta’itahi. Mai te reira ho’i tō te Metua i te Ao ra here. Nō te here mau i tā tātou mau pīahi, e mea ti’a ia tātou ’ia hi’o ia rātou mai tā te Fa’aora e hi’o ia rātou. E aha te mea tāna i here nō ni’a ia rātou tāta’itahi ? E aha te mau hōro’a tāna i hōro’a nō rātou ? E aha te mau maita’i tāna e ’ite ra nō rātou ? Nā roto i te here-mau-ra’a ia rātou, e tauturu tātou i te ’āfa’ira’a ia rātou i te Fa’aora

Hōho’a
piha seminaire

’Ia ha’amana’o ana’e tātou ē ’ua riro te Mesia ’ei puna nō te here ato’a, e haere tātou iāna nō te fāri’i i te hō’ē here hope ’ore i roto i tō tātou iho orara’a, te here i roto i tō tātou fare ’e ’oia mau, te here i roto i tā tātou mau piha. E’ita tātou e nehenehe e poiete i te here—e tae mai te reira mai iāna ia tātou ’e nā roto atu ia tātou. I roto i te Moroni, tē ha’api’i mai nei tātou, « e pure atu i te Metua ma te pūai hope o te ’ā’au ’ia ’ī ’outou i teie nei aroha, o tāna i hō mai i te ta’ata ato’a e pe’e mau i tāna tamaiti ia Iesu Mesia ».9 Tē pure nei au ē e fāri’i tātou tāta’itahi i te anira’a manihini a Moroni.

Tē ani-manihini-ra’a a peresideni Eyring ’o te fāri’ira’a ïa nā mea e piti « te here ’e te māramarama o te Atua 10 E mea ’ōhie ’ia feruri e ’āmui i te here ’e te māramarama ’ia ha’amana’o ana’e tātou ē ’aita noa ’oia i riro ’ei punu nō te here ato’a, tera rā ’o ’oia te māramarama. ’Ua fa’a’ite pāpū Iesu Mesia iho « ’o vau te māramarama ’e te ora o teie nei ao ».11 Ma te ha’afātatara’a atu tātou iāna, e heheu rahi mai ’oia i te māramarama, te parau mau ’e te here.

[tu’u Arata’i ma te maita’i i te māramarama, nā Simon Dewey]

I teienei, e feruri poto ana’e i nā e toru tuha’a o te here ’o tā tātou i ’āparau ’e i feruri i te fa’aurura’a o te here ’e o te māramarama.

  • ’A fāri’i ai ’outou i te here o te Atua i roto i tō ’outou iho orara’a, e aha te māramarama tei tae mai ? E aha te ’ōrama ’e te hi’ora’a tā ’outou iho i fana’o mai ?

    [tu’u Arata’ihia e te Vārua, nā Simon Dewey]

  • E aha te haerera’a mua o tō ’outou fa’aipoipora’a ’e ’o tō ’outou ’utuāfare ’a fāri’i ai ’outou i te here o te Atua ’e i te tāmatara’a i te hō’ē māramarama hope ’ore ?

    [tu’u I roto i te hina’aro o te Atua, nā Simon Dewey]

  • I roto i tā ’outou piha, ’ia fāri’i ana’e tā ’outou mau pīahi i te here o te Atua nā roto ia ’outou, e aha te māramarama e tomo atu i roto i tō rātou orara’a ? Nāhea rātou i te fa’arahihia ’e ’ia taui ? E aha te mau pō’iri e fa’aāteateahia ’a tāmau noa ai rātou iho i te ’ite ’e i te ’imi i te māramarama ?

    [tu’u ’O ’outou te māramarama o te ao, nā Simon Dewey]

    [tu’u Nō reira, tē haere mai nei ’oia, nā Simon Dewey]

E mea māere ānei ē ’ua ani manihini mai tō tātou peropheta, te peresideni Russell M. Nelson, ia tātou ’ia « ha’amara’a [tō tātou] ’aravihi i te pae vārua nō te fāri’i i te heheura’a ».12 ’Ia ’ite ana’e tātou i te here o te Atua, ’ua ’ī tātou i tōna māramarama ’e i tōna ti’aturira’a. ’Ia ’imi ana’e tātou i te māramarama ’e te fa’aurura’a a te Atua, e fāri’i tātou i tōna here rahi. ’Auē ïa tu’atira’a pūai.

Tō’u ’itera’a nō te ha’api’ira’a i te po’ipo’i roa nō ō mai ïa i te hō’ē ta’tata ha’apa’o maita’i ’o John Lund te i’oa. ’Ua ha’api’i mai teie ta’ata rahi i te pae vārua (’e i te pae tino) iā’u i te tahi mau mea nō ni’a i te auhoara’a o te here ’e ’o te māramarama. Fa’ati’a mai iā’u, ’ia fa’ati’a atu e piti ’ā’amu ’aore rā e piti hi’ora’a ia ’outou i teie mahana.

[tu’u i te hōho’a o te tuahine Cordon ’e ’o John Lund (hōho’a a te ta’ata iho)]

Hō’ē o tā māua pīahi nō te seminaire i te po’ipo’i e au ra ’ua riro ri’i ’ei hō’ē tāmatara’a. E riro tō’u huru i te tahi mau taime, ’o te fa’a’ohura’a ïa i tō’u nā mata. Teie ra, nō John, e mā’iti ’oia i te here ’e e ’imi i te māramarama. ’A fārerei ai māua nō te paraparau nō teie pīahi ta’a ’ē, e ha’amata John ma te parau : « ’Ua pure au nōna i tē pō mā’iri a’e nei ». I teie fa’ahitira’a, e tu’u te reira iā’u ’ia fa’aea ri’i. E ’āfa’i John i te i’oa o teie pīahi i’ō nā ra, tei reira te ’auhunera’a o te here ’e e ani i te Metua i te Ao ra e nāhea ’oia ’ia nehenehe maita’i e mātau ’e ’ia hāro’aro’a i teie pīahi. ’A here i tā tātou mau pīahi, ’ia here ihoā rā mai tā te Fatu, e tītau i te mā’imi ’e ’ia rave mai te au i te heheura’a.

E fa’ati’a atu vau i te piti o te ’ā’amu ma te mau parau a John :

« ’Ua ’ite mau te Fatu i tāna mau pīahi. Tē ha’amana’o nei au i te hō’ē pīahi ’o tē ’aro noa nei. E ’ua rave au i te reira ’ei ’ohipa hauti e rave rahi ’āva’e, te parau mau rā, e mea fiu roa ’oia.

« ’Ua fa’aineine au i te hō’ē ha’api’ira’a ’e e ’oa’oa iti rahi tō’u ’ia ’ite nāhea te mau mea ’ia tupu mai. ’Ua ’itehia mai iā’u i te hō’ē ha’api’ira’a tao’a ’o te nehenehe i te tupu maita’i. I tō’u taera’a atu i roto i te fare nō te seminaire, ’ua tūra’ihia mai au e te Vārua ma tē parau mai iā’u : « E John, e ti’a ia ’oe ’ia ha’api’i i ni’a i te pure’. Te pure ? ’Ua hina’aro roa vau e ha’api’i i tā’u ha’api’ira’a maita’i. ’Aita vau i fa’aineine i te hō’ē ha’api’ira’a nō ni’a i te pure.

« ’Ua ti’a noa vau i mua i te piha ’e ’ua parau : « ’Aita vau i ’ite ’o vai te hina’aro i te reira, e taui rā vau i te ha’api’ira’a. Tē hina’aro nei te hō’ē ta’ata i roto i teie piha e ’ia paraparau mātou pā’āto’a nō ni’a i te pure. ’Ua ha’amata teie ha’api’ira’a ’ōhie nā roto i te hō’ē uira’a : « Nō te aha tātou e hina’aro ai i te pure ? »

I te reira pō, ’ua pātotohia mai i te ’ōpani o John. ’E i te pae ’ōpani tē ti’a nei te toe’a o te ’ā’amu. Tē fa’ata’a nei teie ta’ata ia John ē ’oia—’o teie ta’ata ’āpī tē ’aro nei, tē ’aro mau nei ’oia nō te ’ite ē e parau mau ānei te ’Ēkālesia. Nō reira, ’ua ani manihini tōna hoa here tamāhine ’ia pure nō te ’ite ē ’o te ’ēkālesia mau ānei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a . I muri iho e fa’atū’ati atu ’outou ē te ’anira’a a John ’aore rā i te ha’api’ira’a fa’ata’a ’ore nō ni’a i te pure tei arata’i i teie taure’are’a ’ia rave. I te roara’a o te tau, ’ua riro John ’ei ’ite nō te tauira’a o tāna pīahi, ’a tītau ai ’oia ’ia fāri’i i te hō’ē ’itera’a pāpū ’āueue ’ore nō te ’Evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’e i te hope’a ’ua tā’atihia ’oia i tōna hoa tamāhine tei fa’aitoito iāna ’e te ha’apa’o maita’i i te hiero.

Mea varavara roa, ’ia ’apo mai tātou nā te aha teie mau mana’o e tae mai ai, mai te peu e ti’aturi tātou i te here ’o te Fatu nā tāna mau pīahi, e nehenehe tātou e rave ma te hō’ē heheura’a pūai ’e e hōro’a i tōna māramarama i tāna mau tamari’i here.

’Ia ’imi ana’e tātou i te heheura’a ’ia here mai tā te Atua e rave nei, e arata’ihia tātou nō ha’aputapu ’e nō te ha’api’i i te pīahi tāta’itahi. Te hope’ara’a nō te ta’ata iho ïa ’Ua fa’ata’a mai te Fatu i teie ha’afātatara’a o te ta’ata ’e o Nephi ’a ’imi ai ’oia ’ia roa’a i te mau ’api veo. ’Ua fa’a’ite pāpū o Nephi « ’ua arata’ihia vau e te Vārua, e ’aore au i ’ite na i te mau mea tā’u e rave ra. Haere atu ra rā vau ».13

[hōho’a o Nephi w/ mau ’api veo]

Tē ti’a nei Labana i roto ia Nephi ’e te mau ’api veo. ’Ua fa’auehia Nephi e te Fatu e tāparahi pohe ia Labana. Ma te hō’ē ha’ape’ape’ara’a rahi, ’ua ha’apa’o ’oia. I te reira iho pō, tei reira ato’a Zorama i roto ia Nephi ’e te mau ’api veo. Nō te aha ’aita o Nephi i rave nō Zorama i te hō’ē ā heheura’a mai tāna i fāri’i nō Labana ? Nō te aha ’aita o Nephi i rave ato’a i te ’o’e ?

’Ua mātau te Fatu ia Zorama ’e ’ua mātau Nephi i te Fatu ’e ’ua ti’aturi i te arata’ira’a a te Vārua. ’Ua ’ite te Fatu ē e riro Zorama ’ei « taua ati nō… Nephi » 14 ’Aita ānei tātou e māuruuru nei i te ha’amatara’a, ’ua ’imi Nephi i te heheura’a o te ta’ata iho ’e ’ua « arata’ihia e te Vārua ? »15

’Ei ’orometua, e nehenehe e riro ’ei tārapape i te amora’a i te hōpoi’a nō te fāri’i i te here o te Atua nō te mau pīahi tāta’itahi ’e ’ia fāri’i i te heheura’a nō te ni’a e nāhea ’ia tauturu i te ta’ata tāta’itahi. E mea māhanahana ’ia feruri i tō tātou pi’ira’a ’e i tā tātou hōpoi’a ’ei ’āpiti ’e te Mesia.

’Ua ani manihini mai Elder Jeffrey R. Holland ia tātou ’ai « ha’a i pīha’i iho i te Fatu o te ’ō vine, ma te hōro’a i tō tātou pā’āto’a nei i te Atua ’e i te Metua i te rima tauturu i roto i teie ’ohipa māere rahi tāna, i te pāhonora’a i te mau pure, te fa’ataera’a i te tāmāhanahanara’a, te tāmarōra’a i te roimata ’e te ha’apūaira’a i te turi ’āvae paruparu ra. ’Ia rave mau tātou i te reira, e rahi atu ā tātou i te rirora’a ’ei mau pipi mau [’e mau ’orometua] nā te Mesia tei tītauhia ia tātou ’ia riro ».16

Tē hina’aro nei tā tātou feiā ’āpī ’e te feiā ʼāpī paʼari ’ia fāri’i, ’ia ’ite ’e ’ia ti’aturi i te here ’e i te māramarama o te Fatu. ’A fa’ati’a ai ’outou i te reira, e nehenehe te here o te Fa’aora e tauturu mai i te mau pīahi nā roto mai ia ’outou. ’E ’ia fāri’i ana’e tā ’outou mau pīahi i tōna here, e ’ite rātou i te hope’a ’e e fāri’i i te heheura’a o te ta’ata iho. E ’ite rātou i te aura’a ’ia « haere nā roto i te māramarama o tōna here ».17 Tē fa’a’ite pāpū nei au ē e tauturu teie here ’e teie māramarama ’ia rātou ’ia riro mai tō tātou Metua i te Ao ra ’e mai tō tātou Fa’aora here ’e ’ia pe’e i te ’ē’a nō te fafaura’a ’o te fa’aho’i ia rātou ia rāua ra. Tē fa’a’ite pāpū nei au nō te reira i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i