Te mana o te heheura’a a te ta’ata iho
Ha’apurorora’a a te fa’anahora’a ha’api’ira’ a te ’Ēkālesia • 12 nō Tiunu, 2019 • Pū fa’aterera’a a te ’Ēkālesia Tahua rahi i te piha putuputura’a
Nā mua vau e hōro’a atu ai i tō’u mana’o i teie mahana, tē hina’aro nei au e fa’atae atu i tō’u māuruuru ’e tō’u here. ’Auē te ’oa’oa ē i te ’āmuira’a mai ia ’outou i roto i teie ’ohipa fa’ahiahia nō te tauturura’a i te u’i ’āpī i roto i te ’apora’a mai i te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ua here au ia ’outou ’e tē pure nei au ’ia ha’amaita’i mai te Fatu ia ’outou ’e tō ’outou mau ’utuāfare.
Tē hina’aro nei e paraparau atu nō ni’a i nā hi’ora’a e toru o te heheura’a a te ta’ata iho i roto i te Buka a Moromona :
A tahi, tē fa’a’ite pāpū nei te mau pāpa’ira’a mo’a nō ni’a ia Iesu Mesia ’e tē fa’anahora’a a te Metua. Te piti, ’o te ’itera’a pāpū ïa a te Vārua maita’i, ’o tē ha’apūai nei i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’o te fa’ahōhonu atu ā i te fa’afāriura’a iāna. Te toru, ’o te mau peropheta ora ïa ’o tē fa’a’ite pāpu nei nō Iesu Mesia ’e te pāto’ira’a i te ’ino.
’Ua vauvauhia mai teie mau hi’ora’a ma te ora ’e te pūai i roto i te Buka a Moromona, nō te mea e mea faufa’a te reira---’oia ato’a e mea tītauhia---nō te fa’arahi i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e nō te hō’ē fa’afāriura’a hōhonu atu ā nōna i tō tātou nei ’anotau.1
Tē ora nei tātou i te hō’ē tau i reira te mau tāne ’e te mau vahine ha’api’o e rave ai i te mau mea ’o tā rātou e nehenehe nō te fa’a’amu’amu i te ui ’āpī ē te maita’i e mea ’ino ’e te ’ino e mea maita’i. E fa’a’ohipa rātou i te mau rāve’a mai tā Serema, Nehora ’e Korihora i roto i te Buka a Moromona---mau parau tāviri, te mana’o fa’atietiera’a, te mau hāmanira’a ’aravihi i te mau tāpa’o ’e te mau hōho’a---nō te hāmani i te mau parau ha’api’ira’a hape nō ni’a i tō tātou aura’a ’e te Atua, te here, te fa’a’oroma’i, te fa’aipoipora’a, te ihota’ata mure ’ore, te ’utuafare, ’e e rave rahi atu ā mau mea. Rave rahi o teie huru mana’o ’e mau parau ha’api’ira’a a te ta’ata i te ravehia « ma te hō’ē huru paieti, tē huna nei rā rātou i te mana nō te reira ».2
Tē fa’a’īhia nei tā tātou mau pīahi i te mau minuti ato’a o te mahana ato’a i te mau parau poro’i mai teie te huru, ’e tē hina’aro nei rātou i te hō’ē heheura’a o te ta’ata iho nō te ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’ia fa’ahōhonu i tō rātou fa’afāriura’a iāna. Tē ti’aturi nei ’e tē pure nei au ’ia rave ’outou mai tā outou e nehenehe nō te tauturu i tā tātou mau pīahi ’ia fa’ahōhonu i te ’apora’a mai i teie mau hi’ora’a nō te heheura’a a te ta’ata iho.
Tē fa’a’ite pāpū nei te mau pāpa’ira’a mo’a nō Iesu Mesia
E ha’amata vau nā ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē fa’a’ite pāpū nei nō Iesu Mesia. ’O te hō’ē parau tumu tei ’ite-pinepine-hia i te roara’a o te Buka a Moromona. ’Ua ha’amata te reira ma te mau pāpa’a parau veo.3
’Ua riro te ’itera’a a Nephi ’e o Labana ’ei ’ōro’a faufa’a rahi o te orara’a nei. ’Ua ha’api’i mai Nephi i te faufa’a rahi o teie mau papa’a parau nona ’e nō tona ’utuafare: « e mea pa’ari i te Atua ia noa’a teie nei mau papa’a parau ia tatou nei, ia ti’a ia tatou i te fa’a’ite atu i te reo o tō tatou hui tupuna [… ] te mau parau i parauhia maira e te vaha o te mau peropheta mo’a. » 4
E fa’aurura’a hōhonu te mau pāpa’a parau veo i ni’a i te fa’ananeara’a i te pae vārua, te pae fa’aro’o, ’e te pae tōtiare o te ’āti Nephi. ’Ua riro teie mau pāpa’a parau ’ei puna nō te heheura’a a te ta’ata iho ’e e mau parau tohu nō te haerera’a mai o te Tamaiti a te Atua, tei Mo’a i Iseraela nei. ’Ua fa’a’ite ato’a te reira i te hō’ē ’itera’a pāpū pūai nō te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a fa’ahiahia a te Metua. Te mau peropheta mo’a tei fa’ahitihia i roto i te mau pāpa’a parau veo tē fa’a’ite papū nei ē e tara te Mesia i te mau hara a tō te ao nei, e māuiui ’e e pohe, ’e e ti’afa’ahou mai ma te upo’oti’a i ni’a i te hara ’e i te pohe. 5
Tei roto ato’a i te mau pāpa’a parau veo te mau fafaura’a a te Metua ia Aberahama ’e i te ’utuāfare ato’a o Iseraela. ’Ua ’itehia mai ia Lehi ē e hua’ai oia nō Iosepha, ’e tōna hua’ai e mau tamari’i ïa nō te fafaura’a, ’ei mau fatu ’āi’a ratou nō te mau parau fafau ato’a tā te Atua i rave nō Aberahama, tei roto ato’a te ha’aputuputura’a o Iseraela i te mau mahana hope’a nei.
’Ua fa’a’ohipa o Lehi i te mau pāpa’a parau veo nō te ha’api’i i tāna mau tamari’i nō ni’a i te Fa’aora ’e te mau fafaura’a tā te Metua i rave ’e te ’utuāfare o Iseraela. ’Ua tāmau noa Nephi ’e tōna taea’e o Iakoba i te fa’a’ohipa i te reira ’e i muri iho ’ua tu’u atu i tā rāua iho mau pāpa’a parau mai tei fa’auehia mai e te Fatu.6 ’Ua ti’aturi mau o Nephi i te faufa’a rahi ’ia tāpe’a tāmau noa i te mau pāpa’a parau, i te mau mea mo’a ihoā ra.7
Mai te ha’amatara’a o tō rātou pu’e mahana i te fenua i parauhia ra, ’ua fa’atupu te mau ’āti Nephi i te hō’ē ta’ere nō te tāpe’ara’a i te mau parau tuatāpapara’a mo’a, te tai’ora’a, ’e te ha’api’ira’a ’ei hopoi’a teitei ’e te mo’a ho’i. Ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e te hō’ē fafaura’a ’ia poihere ’e ’ia tāpe’a māite i tāna mau parau, ’ua riro mai te ’āti Nephi ’ei tōtaiete ta’ata ha’apa’o i te mau parau tuatāpapara’a parau mo’a, mau ta’ata tai’o, ’e ’ei mau ta’ata ha’api’i.8 ’Ua fa’ahereherehia te mau parau mana i ni’a iho i te mau pāpa’a parau, tera rā i te roara’a o te tau ’ua fa’atupu te ’āti Nephi i te hō’ē fa’anahora’a nene’ira’a ’ia nehenehe te mau pāpa’a parau ’ia pāpa’i-fa’ahou-hia ’e ’ia pāpa’ihia i ni’a iho i te mau māteria teimaha ’ore ’e ’ia ha’aparare-ātea-hia.9
Nā roto i te ha’apararera’a ātea i te mau papa’a parau ’ua ti’a i te mau metua ’ia ha’api’i atu i tā rātou mau tamari’i i te mau fa’auera’a a te Fatu, ’e ’ia nā reira ato’a te mau tamari’i i tā rātou iho mau tamari’i ’e tae noa atu i te mau tenetere a muri atu.10 Mai te mau tamaiti a Mosia, e nehenehe te mau misiōnare e rave i te mau pāpa’a parau ’e ’ia fa’a’ohipa i te reira nō te ha’api’i i te ’āti Lamana ma te mau fa’ahope’ara’a fa’ahiahia mau.11 Mai ia Alama i ha’api’i ia Helamana, e fa’atupu te mau pāpa’a parau i te hō’ē ’itera’a heheuhia tei (fa’ahiti) « fa’arahi ra te reira i te mana’o o teie feiā, ’oia ïa… i arata’ihia mai [ e rave rahi tauatini o te mau ’āti Lamana] i te ’ite i te Fatu tō rātou Atua, ’e i te ’oa’oa ho’i ia Iesu Mesia i tō rātou Fa’aora ra ».12
’Ua mara’a roa teie ’oa’oa i te fāra’a mai te Fa’aora tei ti’afa’ahou i te mau ta’ata i te hiero nō Bounetifula. 13 Te vai nei teie ’itera’a papu fa’ahiahia ’e te mea faufa’a nō te tusia tara’ehara ’e te ti’a fa’ahoura’a hanahana a te Mesia ora i roto i te Buka a Moromona teie mahana aua’ae mauti te aroha, te horo’a, ’e te mana o te Atua.14 Mai te mau ’āti Nephi, ’e nō rātou ho’i, tātou i fana’o ai i te mau pāpa’a parau ’o tē fa’a’ite pāpū nei nō Iesu Mesia ’e nō tē fa’anahora’a nō te fa’aora’a a te Metua. Mai ta Alama i tohu a’e nei i ta’na tamaiti Helamana i muta’a iho ra, « ua fa’aherehere te Fatu i teie mau mea nō te ’opuara’a pa’ari na’na ra, e ia tia ia’na ia faaite mai i to’na ra mana i te mau ui a muri atu. 15
Te reira tau a i muri atu ’o teienei ïa. Tē fa’a’ite nei te Fatu i tōna mana i te mau u’i ’āpī ma te hō’ē rāve’a fa’ahiahia. ’Ia poro ana’e tātou i te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i te Buka a Moromona, e nehenehe tā tātou mau pīahi e fāri’i i taua mana ra. ’A ’imi ai tā tātou mau pīahi i te heheura’a a te ta’ata iho nā roto i te ha’apoupoura’a i te Buka a Moromona, e riro mai te reira nō rātou mai te mau pāpa’a parau veo i riro nō te mau ta’ata o Nephi--- hō’ē ’ite pāpū nō Iesu Mesia ’e nō tōna mana fa’aora ’e hō’ē puna nō te heheura’a a te ta’ata iho ’e te ’oa’oa.
Te ’itera’a pāpū o te Vārua maita’i ’o te ha’apūai i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’o te fa’ahōhonu atu i te fa’afāriura’a iāna
I teienei, e fāriu tātou nō ni’a i te Vārua Maita’i. ’Ua riro te tere o Lehi i te fenua i parauhia ra ’ei tere o te mana pae vārua. ’O te hō’ē taime teie i reira te Fatu i te ha’api’ira’a, i te arata’ira’a, ’e i te tāmāhanahanara’a ia Lehi, Saria, ’e tā rāua mau tamari’i nā roto i te fa’aurura’a, te mau moemoeā, ’e te mau ’ōrama nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ; tōna iho reo ; ’e te fāra’a mai te mau ti’ati’ave’a nō te ra’i mai. ’Ua fa’a’ite Nephi e ua tae mai teie mau ha’amaita’ira’a o te mana pae varua « na roto i te mana o te Varua Maita’i o te horo’a hia mai e te Atua i te feia ato’a e ’imi papu iana ». 16
’Ua ’imi mau ’o Nephi i te Fatu ’e ’ua fāri’i ’oia i te mau heheura’a rarahi nā roto i te Vārua Maita’i. Tāna ’imira’a ’ia ’ite nōna iho ’ua ha’amau i te hō’ē hi’ora’a ’o tā tātou e ’ite pinepine i te roara’a o te Buka a Moromona. « E hina’aro rahi hoi [tō Nephi] i te ’ite i te mau parau aro a te Atua ».17 ’Ua ’ohipa teie hina’aro rahi i ni’a iāna, ’e « i pi’i hua atu ai au i te Fatu ra »18 nā roto i te pure ma te ’ā’au tae. Nō tōna ’imira’a, ’ua parau mai ra te Fatu iāna : « E ao tō ’oe e Nephi nō tō ’oe na fa’aro’o ’ua ’imi māite ho’i ’oe iā’u nei ma te ’ā’au ha’eha’a ».19
Teie ïa te hi’ora’a : hō’ē hina’aro ’ia ’ite, hō’ē pure ’ū’ana o te ’ā’au, te ’imira’a tu’utu’u ’ore ma te ha’eha’a ’e te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’e te hōro’a o te Vārua Maita’i.20 E ’ite tātou i teie hi’ora’a i roto i te orara’a o Enosa, Alama, te mau tamaiti a Mosia, te ari’i Lamoni ’e tōna metua tāne, te ’āti Amona, Helamana ’e tana mau faehau ’āpī, ’e rave rahi atu ā.21 ’Oia mau, i te mau taime parau-ti’a o te ’āti Nephi ’e te ’āti Lamana, e parare te heheura’a a te ta’ata iho nā roto i te Vārua Maita’i i rotopū ia rātou.22
’A ha’a ai te ’āti Nephi ’e te ’āti Lamana ha’apa’o maita’i---’e ’a pāpa’i ai---i te mea tā te Vārua Maita’i e heheu ia rātou, e ha’amaita’i hau atu te Fatu ia rātou. Nō tō rātou fa’ahereherera’a23 i te mea tāna i hōro’a ia rātou, ’ua ha’amaita’i te Fatu ia rātou nā roto i te ha’amara’ara’a i te fa’aro’o iana, te fa’afāriura’a hōhonu ’e i te hō’ē vārua heheu. ’Ua tupu rātou i te rahi i roto i tō rātou ’aravihi ’ia fāri’i i te heheura’a nā roto i te mana o te Vārua Maita’i.
’Ua riro te ’itera’a o Alama ’ei hi’ora’a nehenehe nō teie huru ravera’a. Tē ha’amana’o ra ’outou, ’ua ’ite ’oia i te mau melahi ’e ’ua fāri’i i te mau ’ōrama fa’ahiahia mau, ’e teie rā, ’ua tāmau noa ’oia i te ’imi i te ’itera’a pāpū o te Vārua i pīha’i iho i te Fatu : « Inaha tē fa’a’ite pāpū nei au ia ’outou na ē, ’o te parau mau ana’e tā’u i parau iho nei ia ’outou na. ’E i tō ’outou mana’ora’a, nāhea vau i ’ite hua ai i te reira ?
« Tē parau atu nei au ia ’outou na ē, nā roto i te Vārua Maita’i o te Atua i ’ite ai au i te reira. Inaha ho’i, i ha’apae a’enei au i te mā’a, ’e i pure a’enei ho’i au i nā mahana e rave rahi, ’ia ’itea taua mau mea nei iā’u iho. ’E te ’ite māite nei au ē, ’o te parau mau ïa ; nā te Fatu te Atua iho ho’i i fa’a’ite mai iā’u i te reira i tōna ra Vārua Maita’i ; o te Vārua heheura’a parau teie tei roto iā’u nei »24
’Ua fa’atupu te ’itera’a o te Vārua Maita’i i te tauira’a rahi i ni’a i te mau ta’ata o Nephi ’e i te tōtaiete ’o tā rātou i ora na.25 ’Aita atu e hi’ora’a maita’i a’e maori rā te misiōni a te mau tamaiti a Mosia i te ’āti Lamana, 91 matahiti hou te fānaura’a o te Fa’aora. Na roto i te ’imi-tu’utu’u-’ore-ra’a i te mau pāpa’i mo’a, te ha’apaera’a mā’a, ’e te pure, teie mau misiōnare rahi ’ua « noa’a’i ia rātou te Vārua tohu, ’e te Vārua ho’i o te heheura’a parau ».26
Tā rātou ’ohipa rotopū i te ’āti Lamana ’ua fa’atupu i te hō’ē fa’aurura’a hōhonu i te roara’a o te ’ā’amu o te ’āti Nephi ’e te ’āti Lamana. Nō te taime mātāmua o nā 500 matahiti, « tauatini [o te ’āti Lamana] tei fa’afāriuhia mai i te ’ite i te Fatu ra… ’e ’ua ha’api’ihia rātou i te pāpa’a parau ’e i te mau tohu ».27 Ta Moromona i fa’a’ite nō ni’a i teie ’itera’a oia ho’i e parau tapura’a nō te ’ohipa e nehenehe e tupu mai i te mau tamari’i ato’a a te Atua ia pe’e ana’e ratou i te hi’ora’a o te heheura’a a te ta’ata iho na roto i te Varua Maita’i: « e o tei fa’afariuhia mai i te ’ite i te parau mau ra, na roto i te a’ora’a a Amona ’e tona ra mau tae’ae, mai te au i te varua tohu ’e te parau heheu, ’e te mana ho’i o te Atua tei rave i te semeio i roto ia ratou ra… i fariu ho’i i te Fatu ra, aita roatu ratou i taiva ».28
E au mau taea’e ’e mau tuahine, teie te ’itera’a pāpū ’e te mana o te Vārua Maita’i, ’o te ha’apūai i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’e ’o te fa’ahōhonu i te fa’afāriura’a iāna.
Te mau peropheta ’o tē fa’a’ite pāpū nei nō Iesu Mesia ’e te ti’a pāpū nei i mau i te ’ino
Te toru o te hi’ora’a nō te heheura’a a te ta’ata iho ’oia ho’i, te mau peropheta ora tei fāri’i i te mana ’e te mana fa’atere nō te parau, « inaha tē parau nei te Fatu » i te tau mau ra i te mau ta’ata ato’a. Teie hi’ora’a parau tohu rahi tā tātou i ’ite i te roara’a o te Buka a Moromona : Te fa’a’ite pāpū nei te mau peropheta nō Iesu Mesia, tē ha’api’i nei i tāna ’evanelia, tē pi’i nei i te mau ta’ata i te tātarahapa, ’e tē fa’aara nei ’e tē ti’a nei i mua i te ’ino i tō rātou tau.29 Nā roto i te heheura’a, a te mau melahi ihoā ra, tē hōro’a mai nei te mau peropheta o te Buka a Moromona ia tātou i te hāro’aro’ara’a hōhonu, ’e te fa’ahiahia nō Iesu Mesia, tāna ha’api’ira’a tumu, ’e tana tara’ehara.30
E mea mata’u ’ore ’e te ’āfaro te mau peropheta ’ia pi’i i te mau ta’ata ’ia tātarahapa. Nō reira, tē vai ra i roto i te Buka a Moromona te mau ha’api’ira’a fa’ahiahia nō ni’a i te tātarahapara’a a Nephi, Iakoba, te ari’i Beniamina, Alama, te mau tamaiti a Mosia, te Tapena Moroni, Moromona, ’e Moroni.31 ’Ua ha’api’i teie mau peropheta ma te māramarama, te ’āfaro, te here, ’e te ti’aturi. Tē tavevo noa nei tā rātou mau ha’api’ira’a i tō tātou mau tari’a nā roto i te mana o te Vārua Maita’i :
-
« ’Ua fānau-vārua-hia ānei ’outou i te Atua ra ? »32
-
« ’E ’ua tupu te hina’aro i te hīmene i te reo ha’amaita’i o te aroha fa’aora, tē ui atu nei au ia ’outou e, ’ua ti’a ānei ia ’outou i te hina’aro i te reira i teienei ? »33
-
« Inaha, ’ua tātarahia ānei ;outou i te te’ote’o ? »34
-
« ’A tātarahapa, ’a tātarahapa, ’ua parau mai ho’i te Fatu te Atua i te reira !… tē hāpono mai ra ’oia i te parau i te mau ta’ata ato’a, tē fa’atorohia ra te rima o te aroha i te mau ta’ata ato’a, ’e tē nā ō mai ra ho’i ’oia ē, ’a tātarahapa, ’e e fāri’i au ia ’outou ».35
’Ua ti’a pāpū mau te mau peropheta o te Buka a Moromona i mua i te mau ta’ata ’ino tei tāmata i te fa’aātea ’ē atu i te mau ta’ata ia Iesu Mesia ’e i te ha’amou i tāna ’Ekālesia. Te mau ta’ata mai ia Serema, Nehora, Korihora, Amalikia, ’e tē vai atu ra tei arata’ihia e te ’enemi nō te ha’afifi te mana’o ’e te ha’avare ma te ’aravihi maita’i.36 Tē vai rā tō rātou ’ite hōhonu nō te reo, ’e ’ua fa’a’ohipa i te mau rāve’a ’aore rā te mau perēra’a tāviri nō te fa’ati’aturi ē te maita’i ’ei mea ’ino ’e te ’ino ’ei mea maita’i.
’Ua ha’apa’i’a rātou te mau ta’ata, nā roto i te hautira’a atu i tō rātou te’ote’o, ’e tō rātou ā’au fa’ateitei, tō rātou hina’aro ’ū’ana i te mana, ’e te hina’aro e ha’amaha i tō rātou mau hia’ai. Te parau nei te papa’ira’a mo’a « e mana rahi ho’i tei roto i tana parau, mai te au i te mana o te diabolo ra »37e « ua fa’atupu atura oia i te parau arero ’ino rahi ».38 Noa atu teie mau ha’api’ira’a, mau perēra’a, ’e te mau parau fafau hape ana’e, ’ua riro ’ei mea ’ana’anatae nō te ta’ata tino nei, ’e e rave rahi mau ta’ata tei fa’aru’e i te ’Ēkālesia ’e ’aere haere e tae noa atu i te taime ’a ti’a pāpū mai ai te mau peropheta nō te fa’ahapa ’e nō te ’aro i te ’ino. 39
I teienei, ’aita ana’e te mau parau e nava’i, e fa’a’ohipa te mau ta’ata ’ī’ino i te fa’ari’ari’a, te tāparahi-pohe-ra’a, ’e te ’eiā, ’e e fa’atupu i te fa’anahora’a huna nō te huna i tā rātou mau ’ohipa ’ī’ino.40
’Ua pāto’i te mau peropheta i teie mau huru ’ino ma te parau māramarama ’e te pāpū a te Atua, mā tō rātou mau ’itera’a pāpū tei fā mai nā roto i te mana o te Vārua Maita’i, ’e nā roto i te mau temeio i fa’atupuhia e te rima o te Fatu. Mai ta Iakoba i fa’a’ite i tona farereira’a ia Serema, « ua ni’ini’i mai te Fatu te Atua… i tona varua i roto i to’u ra ’a’au, ’e ua fa’aha’ama ihora vau iana i tana mau parau ato’a ra ».41
Tē parau nei te mau peropheta ora nō te Fatu i tō tātou nei tau. ’Ia fa’aro’o ana’e tātou i tā rātou mau parau ma te Vārua, e fāri’i ’āfaro tātou i te heheura’a a te ta’ata iho, tae noa atu i te heheura’a ha’apāpū i te mea tā te peropheta i parau, e mea mau ïa.42 ’Ia ha’api’i ana’e tātou i tā tātou mau pīahi ’ia ’imi i te mau parau a te mau peropheta ora nō te fāri’i i te pāhonora’a i tā rātou mau uira’a, tē arata’i nei tātou ia rātou i te hō’ē puna pūai mau o te parau mau i heheuhia. E ’apo mai tā tātou mau pīahi ē e tae mai te heheura’a a te ta’ata iho i roto i tō rātou orara’a ’ia pe’e ana’e rātou i te mau peropheta ora ’o tē fa’a’ite pāpū nei nō Iesu Mesia, ’e ’o tē ti’a pāpū mau nei i mua i te ’ino.43
’Apo fa’ahohonu mai i te parau tumu o te heheura’a a te ta’ata iho
Te mau taea’e, te mau tuahine, ’ua hi’o mai nei tātou pā’āto’a i te heheura’a a te ta’ata iho nā roto i te pāpa’a parau mo’a, te ’itera’a pāpū o te Vārua Maita’i, ’e te mau peropheta ora pūai mau tei vauvauhia i roto i te Buka a Moromona.44 ’Ua hi’o mai tātou ia rātou tāta’itahi, tera ra e tu’atira’a hōhonu tō rātou. ’Oia mau, e tuha’a rātou nō te « ha’aputuputura’a rahi ’ei hō’ē i roto i te Mesia »45 nō teie tau tu’ura’a ’Evanelia.
Tē fa’a’ite pāpū nei te tā’āto’ara’a o teie mau hi’ora’a nō te heheura’a a te ta’ata iho, i te ha’apūaira’a i te fa’aro’o, ’e i te fa’ahōhonu-atu-ā-ra’a i te fa’afāriura’a, ia Iesu Mesia. Tītauhia i tā tātou mau pīahi ’ia ’apo hōhonu mai i te parau tumu nō te heheura’a a te ta’ata iho nō te ’ite ’e nō te hāro’aro’a i te reira i roto i tō rātou ’ā’au. Tītauhia ’ia ’ite rātou nāhea ’ia rave i mau ’ohipa pāpū pāpū ti’a ’ia roa’a te reira, ’e tītau-ato’a-hia ’ia ’ite mata’i rātou i te parau tumu nō te heheura’a ’e ’ia riro hau atu mai tō rātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia.
Teienei, fa’ati’a mai iā’u ’ia hōro’a atu i te tahi mana’o tauturu, tē ti’aturi nei au e ha’api’i ’outou i tā ’outou mau pīahi ’a ’imi hōhonu ai rātou i te parau tumu mure ’ore nō te heheura’a a te ta’ata iho ?
A tahi, nō te ta’ata iho tāna heheura’a.
Mai te peu e tūtonu tā tātou mau pīahi i tō rātou mau ’ā’au ’e tō rātou ferurira’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna ’Evanelia i fa’aho’ihia mai, e putapū rātou i tōna here, e ’oa’oa i roto i tāna ’Evanelia, ’e e ha’afātata piri atu iana. E tupu rahi te hō’ē hina’aro mau ’ia fa’aro’o i tōna reo, ’e ’ia fāri’i i tōna māramarama. Pe heheura’a a te ta’ata iho, nā te ta’ata iho noa. ’Ua mātau tātaʼitahi te Fatu i tā tātou mau pīahi. E paraparau ’oia ia rātou tāta’itahi ma te here fe’a’a-’ore, te aumauiui, ma te ’ite i tō ratou hina’aro. E tae mai te heheura’a nā roto i te Vārua Maitai, ’are’a rā ’o te parau ho’i te reira nā te Fatu. ’Ua here ’oia. Tē paraparau nei ’oia. Tē arata’i nei ’oia. Tē pāruru nei ’oia. Nā te ta’ata tātaʼitahi te reira.
Te piti, e ’aravihi tō tā tatou mau pīahi pā’āto’a nō te fāri’i i te heheura’a a te ta’ata iho.
E tupu te heheura’a e te ta’ata iho ma te Vārua i te vārua ; ’o te’āparaura’a hanahana ïa nā roto mai i te Vārua Maita’i i te mau vārua mure ’ore o tā tātou mau pīahi.46 E ’aravihi nō roto mai rātou iho tō tā tātou mau pīahi tata’itahi nō te fāri’i i te hō’ē heheura’a a te ta’ata iho nō ’ō mai i te Atua ra. E tupu te reira mai te au i te ture hanahana. E ’ani te reira i te ’ohipa---te ’imira’a tu’utu’u ’ore i te heheura’a nā roto i te pure, te ha’apaera’a mā’a, te tuātapapara’a, te fa’aro’ora’a, te pāpa’ira’a, ’e ’ia ha’a nā roto i te fa’aro’o ia Iesu Mesia. Nā teie ’ohipa—’e te parau-ti’a o te ta’ata iho—e tātara i te ’ūputa o te heheura’a a te ta’ata iho, tā rātou e vai ra.
Te toru, e nehenehe ’e e ti’a i te ’aravihi o tā tātou mau pīahi nō te fāri’i i te heheura’a a te ta’ata iho ’ia mara’a.
E nehenehe te ’aravihi o tā tātou mau pīahi nō te fāri’i i te heheura’a a te ta’ata iho ’ia mara’a. ’Oia mau, e ti’a ’ia mara’a te reira nō te ora i te pae vārua, ’e ’ia fāri’i i te ora mure ’ore. E parau mau te reira nō tātou ato’a. Nō reira, te peresideni Nelson i tītau ai ia rātou ’e i tāparu ’e ’o rātou (’e tātou) ’ia « fa’arahi atu ā i tō rātou ’aravihi pae vārua nō te fāri’i i te heheura’a ».47 ’Ua ha’api’i mai te peropheta Iosepha, « nā roto i te ’apora’a mai i te Vārua o te Atua ’e i te ha’amataura’a iāna, e nehenehe [tā tātou mau pīahi] e tupu rahi i roto i te parau tumu o te heheura’a e tae noa atu e maita’i roa ai [ratou] i roto i te Mesia ia Iesu ».48
Te hope’a, ’eiaha, ’eiaha roa atu e ha’afaufa’a ’ore i te mana heheu ’ia pe’e nō te peropheta.
Tē ora nei tā tātou mau pīahi i te hō’ē tau fa’ahiahia ’e e tau fifi roa. E pāruruhia rātou ’e e ha’amaita’ihia ’e e tere maita’i te heheura’a i roto i tō rātou orara’a mai te peu e pe’e rātou i te a’ora’a ’e te mau tītaura’a a te peropheta o te Fatu. Tē paraparau nei te peropheta nō te Fatu. Teie te hō’ē hi’ora’a mau : ’Ua papa’i te Peresideni Russell M. Nelson i ta tatou mau pīahi, « Ua patu ta’ato’ahia tō outou ’aravihi, nō te taui i te ao nei hau atu i te u’i i na mua mai, i ni’a i te faito o tō outou itoito i te pe’era’a ia Iesu. E hōpoi’a tā ’outou tāta’itahi nō te tauturu ’ia ha’api’i te ’Evanelia i te ’utuāfare i te mau ta’ata e ora nei ’e ’outou. E tauturu te seminaire ’e te institut ia ’outou ’ia fa’a’āpī i tō ’outou ’utuāfare ’ia riro mai ’ei vāhi mo’a nō te fa’aro’o---’ei vāhi tei reira te ’Evanelia a Iesu Mesia e ha’api’ihia ai, e ’apohia ai, e orahia ai, ’e e herehia ai ».49
Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’a tauturu i tā tātou mau pīahi ’ia pe’e i te peropheta. ’A ha’api’i ia rātou iia turu i tō rātou mau metua ma te fa’arirora’a i tō rātou ’utuāfare ’ei ha’apūra’a nō te ’apora’a mai i te ’evanelia. ’A ha’api’i ia rātou i te ’ōpere i tō rātou here nō te Fatu ’e tāna ’Evanelia i tō rātou ’utuāfare ’e tō rātou mau hoa. ’Ia nā reira rātou, e fāri’i rātou i « te heheura’a nā ni’a i te heheura’a… o te hōpoi mai i te ’oa’oa ’e te ora mure ore ».50 E riro rātou mai te nu’u fa’ehau a Helamana, ’ei fa’aurura’a rahi nō te tā’āto’ara’a tei matau ia rātou, te feiā ihoā ra nō tō rātou iho mau ’utuafare.
’Itera’a
Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē fa’a’ite pāpū nei au nō tō tātou Metua here i te ao ra. Tē ora nei ’oia. ʼO Iesu te Mesia, tō tātou Faʼaora ʼe tō tātou Tāraʼehara. ’Ua ’ite au tē ora nei ʼoia. Tē rohi nei te Vārua Maita’i i roto i tō tātou orara’a. ’Ua vetea te mau ra’i. E mahana teie nō te mau temeio, hō’ē mahana nō te heheura’a nā roto i te mana o « te Vārua… tei tonohia e te hina’aro o te Metua nā roto ia Iesu Mesia, tāna Tamaiti ».51 ’Ua ’ite au e parau mau te reira. ’A ’imi ana’e tātou tāta’itahi i te heheura’a nā ’ō mai i te Fatu ra nō te tauturu i te pīahi tāta’itahi, te tā’āto’ara’a, ’ia ’apo hōhonu mai ā i teie parau tumu hanahana ’e ’ia fāri’i i te heheura’a a te ta’ata iho i roto i tā rātou orara’a i teienei ’e a muri noa atu.
Nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.
© 2019 nā Intellectual Reserve, Inc. Fatura’a pāruruhia. Hurira’a : 5/19. ’Īritira’a nō « The Power of Personal Revelation ». Tahitian PD60009021 895