Transmisiuni anuale
Discuție la masa rotundă


Discuție la masa rotundă

Transmisiunea adunării anuale de instruire pentru S&I cu președintele Ballard, 2022

vineri, 21 ianuarie 2022

Sora Becky Scott: Bun venit la adunarea noastră din cadrul Seminarelor și Institutelor. După cum puteți vedea, astăzi respectăm toți distanțarea socială, așa că ne vom scoate măștile. Este minunat să vă vedem pe toți astăzi și apreciem participarea fiecăruia. Doresc să menționez că, prin intermediul tehnicii, ne întâlnim astăzi cu participanți din fiecare zonă a S&I din întreaga lume. Vă urăm bun venit tuturor și vă mulțumim pentru că participați alături de noi astăzi. Adam, ne poți oferi puțin mai multe detalii despre discuția noastră de astăzi?

Fratele Adam Smith: Mi-ar face plăcere. În primul rând, permiteți-mi să vă spun cât de recunoscători suntem să fim cu fiecare dintre dumneavoastră astăzi. Iubim și apreciem fiecare învățător, coordonator, asistent administrativ, misionar și administrator de la seminar și institut din întreaga lume. Faceți atât de mult bine și binecuvântați atât de mulți oameni. Vă mulțumesc! Știm că, în inima fiecăruia dintre dumneavoastră, există o dragoste profundă pentru obiectivul seminarelor și institutelor – că doriți să ajutați fiecare tânăr și tânăr adult să înțeleagă și să se bizuie pe Tatăl lor Ceresc și Isus Hristos, să ajungă să-I cunoască și să-I iubească mai mult și să-I urmeze într-un mod mai profund. Îndrăgiți obiectivul deoarece vă iubiți cursanții și, mai ales, pentru că Îl iubiți pe Salvatorul dumneavoastră. Timp de mulți, mulți ani, S&I a reușit să ajute fiecare cursant să ajungă să-L cunoască mai bine pe Isus Hristos. Dar vedem în lumea noastră de astăzi nevoia urgentă să adunăm și mai mulți tineri și tineri adulți la Isus Hristos și dorim să facem acest lucru creând experiențe de învățare privind convertirea, relevanța și apartenența. Știm că aceste experiențe de învățare vor avea loc pe măsură ce ne concentrăm puternic asupra nevoilor cursanților noștri, la fel cum, în fiecare experiență de învățare, ne concentrăm asupra lui Isus Hristos, Evangheliei Sale restaurate și misiunii Sale ispășitoare – și pe măsură ce ne concentrăm învățătura asupra scripturilor sfinte și asupra cuvintelor profeților în viață când predăm doctrina lui Hristos. Știm că, pe măsură ce facem aceste lucruri, vom invita Spiritul Sfânt să îndeplinească rolul pe care numai El îl poate îndeplini, de a-i ajuta pe acești tineri să devină convertiți la Domnul, să rămână pe cărarea legămintelor Sale, să discearnă adevărul de eroare și să fie adunați în siguranță la Salvatorul lor, Isus Hristos, și să se întoarcă la Tatăl lor din Cer.

Scopul resurselor pe care vi le vom prezenta astăzi este de a defini ce înseamnă să-i ajutăm pe cursanți să aibă experiențe legate de convertire, relevanță și apartenență – pentru a descrie într-un mod bazat pe principii, unele îndemânări și practici pe care un învățător le poate folosi pentru a ajuta cursanții. Am creat, de asemenea, câteva resurse pentru instruire cu modele și invitații de a exersa și folosi. De asemenea, dorim să măsurăm mai bine impactul pe care îl avem în viața cursanților, astfel încât să putem vedea unde ne descurcăm foarte bine, astfel încât să putem continua să clădim pe aceasta și, de asemenea, să identificăm ocazii de a răspunde nevoilor cursanților și mai bine. Sperăm că, până la sfârșitul timpului petrecut împreună astăzi, veți înțelege aceste resurse și veți simți entuziasm și o speranță strălucitoare de a merge înainte în a le folosi și a le pune în practică din nou cu obiectivul nostru unic, de a ajuta fiecare cursant să ajungă să-L cunoască pe Isus Hristos. Așadar, de aceea suntem împreună astăzi aici. Mulțumesc, soră Scott.

Sora Scott: Vă mulțumim. Apreciem faptul că sunteți toți astăzi aici. Să începem cu prima noastră întrebare. Sora Jessica Brandon, din Zona Vest, America de Nord, are o întrebare pentru noi astăzi. Soră Brandon, vă rog, spuneți.

Sora Jessica Brandon: Vă mulțumesc. Așadar, în timp ce parcurgeam aceste documente pentru instruire, m-am gândit la această întrebare: Există o anumită ordine în care trebuie să ne concentrăm asupra acestor îndemânări și aspecte pe care le dezvoltăm? Există vreo ordine?

Sora Lori Newbold: Jessica, îți mulțumim foarte mult pentru această întrebare. Cred că răspunsul scurt este nu. Dar, pentru că trebuie să hotărâm o ordine pe care s-o urmăm, aș spune că primul lucru, și cred că este întotdeauna primul, este să începeți cu credința în Salvatorul Isus Hristos, să știți că El vă poate ajuta să predați orice principiu sau practică ajungeți să alegeți. Și că veți alege ca instrumentele pentru evaluare pe care le-am oferit să fie un punct minunat pentru a vă ajuta să identificați ce experiență au cursanții dumneavoastră.

Sora Brandon: Perfect! Vă mulțumesc!

Fratele Chad Wilkinson: Aș putea adăuga un lucru. Vă mulțumesc foarte mult, soră Brandon. Nu complicați prea mult, nu analizați prea mult. Acestea sunt instrumente pentru a ajuta, acestea sunt îndemânări care să vă ajute. Îmi vine în minte un gând în legătură cu întrebarea dumneavoastră; în Alma 48, avem un verset din scripturi cu care sunteți familiarizați cu toții. În versetul 17 este intervenția lui Mormon. El spune: „Da, adevărat, adevărat vă spun vouă, dacă toți oamenii ar fi fost și ar fi și vor fi în viitor la fel ca Moroni, iată, înseși puterile iadului ar fi zdruncinate pentru veșnicie; da, diavolul nu ar avea putere niciodată asupra inimilor copiilor oamenilor”.

Ce anume în legătură cu el l-ar fi făcut pe Mormon să intervină așa? Cred că un principiu printre multele despre care am putea vorbi este că el a petrecut ceva timp făcând orașele slabe să fie puternice. Așadar, el s-a concentrat asupra locurilor slabe și le-a întărit. Așadar, prin autoevaluarea dumneavoastră, prin observațiile supervizorilor sau ale celor cărora le-ați cerut ajutorul, colegi, precum și prin sondajele cursanților, puteți începe să identificați care ar putea fi unele dintre locurile slabe și să începeți de acolo.

Sora Brandon: Doar un gând pe care am vrut să-l adaug la ceea ce a spus sora Newbold. Cred că schimbarea poate fi înfricoșătoare și cred că este înfricoșător să înmânezi evaluări unui grup de tineri și tineri adulți și să te întrebi ce vei primi înapoi. Cred că unul dintre lucrurile care m-au ajutat cu adevărat de-a lungul anilor este acela de a recunoaște că fiecare dintre acești tineri și tineri adulți este unul dintre copiii prețioși ai Tatălui Ceresc. Dacă ne concentrăm asupra acestui lucru, în loc de teamă și partea din omul firesc care se întreabă „cum voi fi perceput?”, ne vom concentra asupra faptului că Tatăl nostru Ceresc îi iubește pe fiecare dintre ei atât de mult și că aceasta face parte din chemarea sau treaba noastră, de a-i ajuta să ajungă să-L cunoască pe Salvatorul lor ei înșiși. Îmi dau seama că acest lucru mă ajută foarte mult. Voiam doar să spun cât de mult apreciam accentul pus pe clădirea relațiilor noastre individuale cu cei cărora le predăm, astfel încât să-i putem ajuta să atingă acel obiectiv.

Fratele Smith: Mulțumim, Jessica. Cred că, în toate aceste resurse, am încercat cu adevărat să ne concentrăm, să simplificăm și să fim uniți și să clădim pe toate lucrurile pe care le-am învățat de-a lungul anilor. Cred că, în aceste resurse, veți vedea elemente de bază din manualul Predarea și învățarea din Evanghelie. Veți vedea elemente ale „Învățării temeinice”. Veți vedea influența celor care ne conduc să ne concentrăm asupra Salvatorului, să ascultăm, să observăm, să discernem, să aprindem o flacără în inima cursanților noștri. Am încercat cu adevărat să simplificăm acest lucru și să-l concentrăm. Așadar, chiar dacă aceste resurse sunt separate în documente diferite, sperăm că le vedeți ca pe un întreg. Sarcina noastră este să ajutăm cursantul să ajungă să-L cunoască mai bine pe Salvator. Nu putem face acest lucru fără ajutorul Duhului Sfânt.

Modalitatea numărul unu de a-L invita pe Duhul Sfânt este să ne iubim cursanții, să ne concentrăm asupra lui Isus Hristos și să ne bizuim pe virtutea cuvântului lui Dumnezeu. Știm că Tatăl Ceresc este nerăbdător și dornic să ne ajute pe măsură ce încercăm să-L ajutăm pe El să-i ajute pe tineri. Știm că, atunci când Îl căutăm pe Tatăl Ceresc în rugăciune prin autoevaluare, când îi întrebăm pe cursanții noștri de ce au nevoie prin intermediul acelei evaluări și când rugăm un supervizor sau un coleg să vină și să ne ofere mai multe informații, toate acestea sunt cu scopul de a invita revelația, astfel încât să putem ajuta o persoană tânără să ajungă să-L cunoască pe Isus Hristos.

Sora Scott: Soră Sara Bradley – care este cu noi astăzi din Zona Salt Lake, Utah – puteți vă rog să ne împărtășiți experiența dumneavoastră?

Sora Sara Bradley: Da, mi-ar face plăcere. Așadar, după ce am folosit aceste resurse eu însămi, chiar am fost impresionată de cât de simplu sunt concepute și cât de bine gândite sunt. Pentru mine, procesul a fost, cu adevărat, simplu. Am început cu instrumentele de evaluare. Am folosit autoevaluarea și evaluarea cursantului și supervizorul meu m-a ajutat. Am evaluat unde mă aflam. Apoi, am hotărât, împreună cu supervizorul meu și pe baza evaluării mele și evaluării cursanților mei privind punctul în care ne aflam, pe ce voiam să mă concentrez. Apoi, am mers înainte. Am folosit noul manual Predarea și învățarea din Evanghelie. Am mers la resursa „Îndemânările pentru dezvoltarea învățătorului”. M-a condus chiar la lucrurile pe care am vrut să mă concentrez. Am citit și am studiat acele lucruri și, apoi, m-am întors în sala mea de clasă și am încercat, pur și simplu, cu adevărat, să implementez practica în mai multe moduri, nu-i așa? Sper să măresc capacitatea cursanților mei de a avea parte de acea convertire, relevanță și apartenență. Și, apoi, lucrul minunat a fost că m-am întors și am folosit din nou evaluarea pentru a-mi evalua progresul, pentru a vedea dacă s-a schimbat ceva. Așadar, începi din nou să folosești acel instrument de evaluare pentru a ști încotro să mergi mai departe. Apoi, revii la resurse pentru a te ajuta să continui să te îmbunătățești și să progresezi.

Fratele Gary Lowell: Ce i-ați sugera cuiva care ezită să folosească aceste instrumente, mai ales când identificarea și abordarea slăbiciunilor poate fi un lucru greu de înfruntat? Având în vedere acestea, va exista o responsabilitate profesională sau administrativă privind desfășurarea frecventă a acestor sondaje?

Sora Newbold: Pot să spun ceva legat de aceasta? Doresc să spun acest lucru cu delicatețe, dar și eu am avut experiența aceasta, că, uneori, simțim multă teamă când avem pe cineva în clasa noastră, cu gândul că facem greșeli. Așadar, uneori, avem această experiență a omului firesc de a ne fi teamă, de a fi criticați de cineva. Pentru că îmi ofer inima și sufletul acestor tineri băieți și tinere fete pe care îi iubesc atât de mult! Așadar, este greu să vii și să spui: „Lori, trebuie să-ți îmbunătățești inima”.

Nu cred că aceasta este ceea ce spunem adesea prin măsurare. Cred că ceea ce spunem cu adevărat este să avem și să continuăm să lucrăm la crearea unei culturi a credinței în Salvatorul Isus Hristos și că ne putem schimba și că putem crește. Aceasta este ceea ce i-aș spune oricui. Aceste instrumente sunt pentru progres. Creșterea are loc prin pocăință. Pocăința înseamnă schimbare. Și este posibilă doar datorită Salvatorului. Dacă am putea vedea ziua în care fiecare învățător să spună cuiva: „Poți veni să mă urmărești? Acești cursanți merită tot ce am mai bun de oferit și știu că nu ajung la unii dintre ei. Poți veni să mă ajuți?”.

Fratele Bert Whimpey: Pot adăuga și acest lucru? Pentru că, în aceste împrejurări – datorită minunaților noștri învățători din țăruș, cei care predau celor mai mulți dintre acești tineri minunați – aceste resurse de evaluare sunt un instrument. Și se așteaptă de la învățătorii noștri specializați cu timp deplin să le folosească. Vom învăța cum să le folosim mai bine și vom încerca să stabilim acea cultură. Pentru învățătorii noștri chemați la nivel de țăruș, este o resursă pe care o puteți folosi potrivit nevoilor și dorințelor dumneavoastră. Orice credeți că v-ar ajuta.

Fratele Wilkinson: Gary, aceasta este o întrebare minunată și apreciem tot ce faci în însărcinarea ta. Vă mulțumesc! Adresezi întrebarea pe care toată lumea dorește s-o adreseze. O parte a măsurării este prezentată în scripturi, unde sunt multe întrebări inspirate. Sunt trei care m-au binecuvântat foarte mult. Veți vedea acest element al măsurării. Tânărul conducător bogat a întrebat: „Ce-mi mai lipsește?” 1 . Acea întrebare, acea măsurare a adus revelație de la Salvator. El a putut alege dacă s-o urmeze sau nu. Pavel sau Saul, pe drumul către Damasc, a întrebat: „Doamne, ce vrei să fac?” 2 . Din nou, aceasta este o măsurare. Iar, apoi, al treilea exemplu este Joseph Smith înainte de prima vizită a lui Moroni, când căuta iertarea păcatelor sale. Dar, de asemenea, întrebarea sa era „Care este poziția mea înaintea Domnului?” 3 . Cred că acele tipuri de întrebări introspective cu ajutorul cărora măsurăm nu înseamnă atât de mult ca cineva să ne evalueze, cât să spunem „Să merg la Tatăl Ceresc și la Salvator și să Le permit să îmi spună unde sunt”. Pe măsură ce suntem deschiși la acest lucru, cred că revelația se revarsă și devenim mult mai buni decât am putea fi pe cont propriu.

Fratele Jack Menez: Am apreciat, așa cum am auzit din mai multe comentarii, ideea de a clădi o cultură a îmbunătățirii și de a ne bizui pe Salvator și chiar și unele dintre îngrijorările că, uneori, devenim copleșiți ca învățători. În prezent, în însărcinarea mea, îi ajut pe alți învățători să se îmbunătățească. Unul dintre lucrurile pe care am ajuns să le apreciez este puterea Salvatorului de a ne ajuta să ajutăm alți învățători și pe cei din jurul nostru, colegii noștri. În cele din urmă, acest lucru îi ajută pe cursanții noștri. Dacă învățătorii noștri se bizuie pe Isus Hristos, ei pot depune mărturie mai mult despre harul Său.

Așadar, așa cum s-a menționat, să vorbim despre tânărul conducător bogat Îmi place exemplul Salvatorului, Care a spus: „Iată câteva lucruri pe care trebuie să le faci și le faci deja. Este minunat”, și, apoi, El oferă încă un lucru la care poate lucra. Așadar, uneori, cred că unul dintre lucrurile pe care le putem face în calitate de administratori este acela de a spune „Foarte bine. Cred că sunteți pe placul Domnului. Cred că Domnul ar fi mulțumit de toate lucrurile bune pe care le faceți și putem să ne unim în credința noastră în Isus Hristos pentru a face încă un lucru?”. Uneori, acest lucru poate ajuta, pe măsură ce dezvoltăm acea nouă cultură a îmbunătățirii, poate ajuta la evitarea oricărui sentiment de imperfecțiune sau că nu facem suficient sau că nu vom fi niciodată suficient de buni. Mai degrabă, putem uni harul lui Isus Hristos cu acele eforturi într-un mod care va produce ceva mult mai eficient. Iar acest lucru se va revărsa apoi în sălile de clasă și vom putea depune o mărturie mai mare cursanților noștri despre puterea lui Isus Hristos de a ne întări să facem lucruri care sunt prea greu de făcut singuri.

Sora Scott: Soră Sorenson, ne puteți împărtăși întrebarea dumneavoastră?

Sora Jamie Sorenson: Sigur. Avem țelurile; cele 3 obiective pentru cei care învață legate de relevanță, apartenență, convertire; 5 moduri de a mă ajuta în calitate de învățător să îndeplinesc acele obiective și 25 de practici care mă pot ajuta să-mi îndeplinesc rolul de învățător. În plus, trebuie să mă concentrez asupra lui Hristos, să mă bazez pe scripturi și să mă concentrez asupra celor care învață. Și folosesc trei evaluări diferite pentru a mă ajuta să-mi stabilesc un obiectiv de dezvoltare profesională. Pare puțin copleșitor. Este mult. Așadar, asupra a ce trebuie să ne concentrăm?

Fratele Whimpey: Scopul nostru este de a ajuta tinerii și tinerii adulți să înțeleagă și să se bizuie pe învățăturile și pe ispășirea lui Isus Hristos, să fie demni de binecuvântările din templu și să se pregătească pentru viața eternă. Aceasta este ceea ce încercăm să facem. Și, în acest obiectiv, rolul nostru este de a ajuta. Așadar, cum pot ajuta eu? Am putut vedea, în special, printre învățătorii noștri din țăruș, că ei văd toate aceste resurse și spun: „Ei bine, pare atât de mult”. Un învățător poate să spună „Acesta este obiectivul. Cum îl îndeplinesc?”. Ei bine, mă bucur că ați întrebat. Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a vă ajuta cursanții să aibă experiențe privind convertirea, relevanța și apartenența. „Bine, mulțumesc pentru aceasta, dar cum creez acele experiențe?” Ei bine, mă bucur că ați întrebat. Modul în care faceți aceasta este iubindu-i pe cei cărora le predați, predându-le prin Spirit, concentrându-vă asupra lui Isus Hristos, predând doctrina și invitându-i să învețe cu sârguință. „Bine, dar cum fac acest lucru?” Mă bucur că ați întrebat. Pentru că acum avem aceste practici, aceste îndemânări care vă vor ajuta. Dar totul ne îndreaptă spre obiectiv.

Așadar, când un învățător se așază și își deschide scripturile și se gândește la cursanții lui, sper că nu se gândește la toate aceste lucruri care sunt copleșitoare, ci gândește: „Cum îi pot ajuta pe acești cursanți pe care îi iubesc. Cum îi pot ajuta să înțeleagă și să se bizuie pe învățăturile și ispășirea lui Isus Hristos și să fie demni de binecuvântările templului și să se pregătească pentru viața eternă?”. De fapt, când vă gândiți la aceasta, vorbim despre cărarea legămintelor pe care președintele Nelson ne-a rugat să fim implicați în această adunare a lui Israel. Așadar, dacă pare copleșitor, dacă vă gândiți: „Nu știu dacă pot face toate acestea”, concentrați-vă pur și simplu asupra obiectivului.

Fratele Jason Willard: Jamie, aș putea adăuga un verset de la învățătorul meu preferat din Cartea lui Mormon, adică fratele Nefi. El spune astfel în 1 Nefi 6:4: „Căci deplina mea intenție este să pot să-i conving pe [cursanții mei] să vină la Dumnezeul lui Avraam, și la Dumnezeul lui Isaac, și la Dumnezeul lui Iacov, și să fie salvați”. Tot ce a făcut Nefi a fost pentru a-și ajuta frații și surorile să fie salvați, să se încreadă în Isus Hristos într-un mod care i-a ajutat, în cele din urmă, să primească viață eternă.

Jamie, mulțumesc că ai adresat întrebarea potrivită. Pentru că, de fapt, ai uitat cele 7 elemente de bază, cele 16 instruiri de la sfârșit și toate experiențele privind cunoașterea doctrinei pe care ar trebui să le aibă de-a lungul drumului. Așadar, data viitoare când vom adresa această întrebare, vei include tot ceea ce ai fost întrebată. Sunt multe lucruri pe care se cere să le faceți, dar, sincer să fiu, totul se rezumă la un lucru. Îmi place când Salvatorul vorbește cu Maria și Marta și pare că gândești ca Maria, Jamie, când Isus a spus: „Un singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună” 4 . Jamie, suntem recunoscători că ai ales acea parte bună și că fiecare dintre dumneavoastră, învățători din întreaga lume, ați ales acea parte bună, să stați la picioarele Salvatorului și să-L puneți în centrul tuturor lucrurilor pe care le faceți. Așadar, binecuvântați să fiți în acest efort.

Fratele Smith: Jamie, aș dori să-ți adresez o întrebare suplimentară dacă se poate. Fratele Whimpey și fratele Willard tocmai ne-au învățat frumos despre faptul de a ne concentra asupra celui mai necesar lucru, anume obiectivul Seminarelor și Institutelor. Dar Jamie, în calitate de învățătoare, cum știi dacă obiectivul este îndeplinit în viața cursanților tăi?

Sora Sorenson: Bine. Nu știu dacă acesta este răspunsul care va fi benefic, dar mi-a venit în minte în timp ce oamenii explicau. Prin experiențele privind relevanța, apartenența și convertirea pe care le văd în viața lor, nu-i așa? Acele trei lucruri chiar ne îndrumă spre obiectiv. Așadar, văd acest lucru în conversațiile pe care le au. O văd în afara seminarului. O văd când iau notițe la seminar și își scriu experiențele. Sunt acele trei lucruri. Ne îndrumă, cu adevărat, către obiectiv.

Fratele Smith: Vă mulțumesc mult. Crezi că ar fi util, Jamie, să-i întrebi pe cursanții tăi chiar și direct dacă experiența lor în cadrul seminarului sau institutului duce la convertire, relevanță și apartenență?

Sora Sorenson: O, cu siguranță. Cu ajutorul evaluărilor pe care le fac ei sau poate doar informal întrebându-i: „Cum merg lucrurile? Cum funcționează acest lucru? Cred că ar fi un mare indicator pentru a vedea cum merge îndeplinirea obiectivului.

Fratele Smith: Vă mulțumim. Acum, vreau să îți imaginezi că le-ai adresat cursanților această întrebare și că ei identifică ceva ce simt că ar putea face ca seminarul să fie puțin mai bun, în privința apartenenței de exemplu, încât să spună: „Sora Sorenson este grozavă, ne place foarte mult clasa ei, este atât de minunată”. Dar vezi acest mic detaliu în răspunsurile lor și identifici o ocazie de a îmbunătăți experiențele de apartenență. Ce ți-ar fi de ajutor atunci în calitate de învățător, pentru a putea îmbunătăți experiențele de apartenență din clasa ta?

Sora Sorenson: Cred că, pentru mine, în calitate de învățător, este foarte util să vorbesc despre aceasta, să mă duc la supervizorul meu și să spun: „Iată câteva sugestii pe care le primesc. Ajută-mă să le implementez”. Și chiar să vorbesc cu alți colegi de muncă: „Ajutați-mă să implementez aceasta. Cum este posibil? Cum pot face acest lucru mai bine?”. Așadar, cred că acestea ar fi de ajutor.

Fratele Smith: Minunat! Motivul pentru care am dorit să-ți adresez aceste întrebări este că exact aceasta este ideea din spatele nu numai al evaluării, ci și al manualului actualizat Predarea și învățarea din Evanghelie și, apoi, a resurselor pentru instruire, ca un învățător să poată spune: „Doresc ca ai mei cursanți să îndeplinească obiectivul în viața lor. Am observat că ei spun că au nevoie de acest lucru. Cum îl pot îmbunătăți?”. Apoi, când vă sfătuiți cu ceilalți învățători și cu supervizorul dumneavoastră și discutați cu membrii clasei, puteți identifica un lucru pe care îl puteți îmbunătăți. Manualul oferă o descriere a acestuia, resursa pentru instruire oferă un model pentru acesta. Acum aveți o îndemânare pe care o puteți exersa și implementa și spera s-o îmbunătățiți, astfel încât, tocmai pentru scopul pe care fratele Willard și fratele Whimpey tocmai l-au spus, în viața acelui cursant, obiectivul să fie îndeplinit, anume de a-l ajuta să vină la Salvator.

Sora Wendy Parker: Cred că, pentru mine, totul revine la obiectiv. Obiectivul nostru începe cu Isus Hristos. Și Isus Hristos este calea care ne va duce la templu – și la cursanții noștri – și ne va duce, în cele din urmă, la viață alături de Tatăl nostru din Cer. Fiecare parte a acestui nou program pe care l-am citit, m-a ajutat să mă concentrez asupra lui Hristos. Fiecare îndemânare se concentrează asupra lui Hristos. Acest lucru pentru mine personal a fost foarte puternic. Pe măsură ce coordonez alți învățători și îi ajut să dezvolte aceleași lucruri, acest instrument va… schimba așa mult programul nostru într-un mod pozitiv și pe cursanți. Sunt foarte recunoscătoare. Și doresc să vă mulțumesc foarte mult.

Fratele Whimpey: Îl știu pe Shadrack din Zona Vest, Africa. El a avut o experiență legată de faptul de a ajuta un cursant să aibă acel fel de experiență în clasă. Shadrack, ai dori să ne împărtășești aceasta nouă, tuturor?

Fratele Shadrack Bentum: Da, frate Bert, mulțumesc. O cursantă din clasa mea era foarte timidă și, de obicei, nu citea în clasă, nu adresa sau răspundea la întrebări. Acest lucru a durat ceva timp până când am pus în practică unele dintre principiile din „Să cunoașteți numele, circumstanțele și nevoile de învățare ale fiecăruia dintre cei care învață”, punând accent pe îndemânarea „Observă și întreabă despre interesele cursanților” din cadrul „Îndemânările pentru dezvoltarea învățătorului”. Am observat că, de obicei, o cursantă venea la institut pentru a studia pentru teste și examene de la școală. Așadar, m-am interesat de cursul pe care îl studia și, uneori, vorbeam cu ea despre temele de la școală. Apoi, am ajuns să știu că ea avea o prietenă foarte bună în clasa mea. Așadar, o puneam, de obicei, în același grup cu prietena ei în timpul activităților de grup, pe care le foloseam deseori datorită ei. Treptat, ea a început să citească în clasă, să răspundă la întrebări și să împărtășească experiențe. Într-unul dintre comentariile ei, a împărtășit că obișnuia să fie foarte timidă în clasă, dar acum se simte mai încrezătoare. Acum, ea prezintă însărcinările grupului în numele grupului ei din clasă și este întotdeauna printre primii care vin la lecție. Experiența de învățare a devenit mai bună pentru ea.

Sora Scott: Cred că acest lucru ne conduce foarte frumos la o întrebare pe care o are fratele Douglas Franco. Dânsul este din regiunea noastră Nord-Vest, America de Sud, și îl invităm pe fratele Franco să-și adreseze întrebarea acum.

Fratele Douglas Franco: Vă mulțumesc. Salutări tuturor! Da, ei bine, întrebarea mea are legătură cu rolul învățătorului și experiența celui care învață. Cum putem să știm mai bine și să fim siguri că ceea ce facem în clasă îl ajută pe cursant să aibă parte de experiențe privind convertirea, relevanța și apartenența? De exemplu, o lecție concentrată asupra lui Hristos pe care o predăm poate ajuta la convertire, dar și predarea cu ajutorul Spiritului poate ajuta procesul de convertire. Așadar, cum putem fi siguri de acest lucru pentru a-i ajuta pe învățătorii noștri, când au aceste întrebări sau doresc să îmbunătățească unele dintre aceste principii?

Fratele Willard: Frate Franco, spuneți-ne unde predați. Unde vă aflați?

Fratele Franco: Mulțumesc. Predau la institutul din Bolivia, Cochabamba, Bolivia.

Fratele Willard: Foarte bine, frate Franco. Este bine să vă avem cu noi astăzi. Frate Franco, cred că ați avut ceva succes în a ști că acele experiențe de convertire au loc în clasa dumneavoastră. Vă puteți gândi la un moment în care ați simțit Duhul Sfânt învățându-vă că acele experiențe de convertire aveau loc în clasa dumneavoastră?

Fratele Franco: Da. Uneori, cursanții menționează aceasta – uneori, în timpul lecției sau după lecție. Uneori, îmi scriu prin WhatsApp, de exemplu: „Frate Franco, vă mulțumesc pentru lecție. M-am simțit inspirat să fac aceasta”. Pe alții din clasă, îi văd scriind, chiar și atunci când nu le dau instrucțiuni să scrie ceva în jurnalul de studiu. Ei tot scriu. Iar atitudinea lor arată că simt aceasta. Cred că acestea sunt exemplele pe care le-aș putea menționa.

Fratele Willard: Este atât de bine! Îmi aduce aminte de acele trei cuvinte despre care ne-a învățat vârstnicul Bednar cu ani în urmă despre faptul de a discerne, a observa și a asculta în timp ce predăm. 5 Pentru mine, aceasta este esența a ceea ce tocmai ne-ați împărtășit. Ați remarcat unele lucruri sau observat unele lucruri care s-au întâmplat fie în timpul lecției, fie după lecție. Datorită acelor observații, este ca și cum Duhul Sfânt vă învață că s-a întâmplat ceva astăzi care a fost important. Frate Franco, ce puteți face pentru a continua să dezvoltați acest lucru? Ce ați putea face pentru a – Îmi pare rău, nu cunosc cuvântul. Ce ați face pentru a multiplica ocaziile ca acest lucru să se întâmple mai des în clasa dumneavoastră?

Fratele Franco: M-am gândit la atât de multe lucruri. M-am gândit la instrumentele de evaluare. Cred că acelea ajută, să fiu observat de altcineva, de un coleg sau de cineva, supervizorul meu, astfel încât să pot simți și găsi lucrurile la care trebuie să lucrez. Dar, în același timp, acest instrument de evaluare oferit cursanților ajută, de asemenea. L-am folosit. Este uimitor să vedem ce simt, ce spun în clasă, ce simt față de învățător, clasă și rolul pe care îl avem noi. Este minunat. Vedem rezultatele și spunem: „O, nu, trebuie să lucrez la aceasta”. Sau aceasta este ceea ce fac foarte bine. Cred că folosirea acestuia poate ajuta, dar, în același timp, și mă refer la mine, mă poate ajuta să fac tot ce pot și, după cum ați menționat cu toții, să fiu îndrumat de Spirit. Acordați atenție lucrurilor de care au nevoie și faptului că, dacă fac ceea ce fac, îi ajută pe ei să obțină ce au nevoie.

Fratele Willard: Frate Franco, vă mulțumim atât de mult! Când ați împărtășit acea mărturie, acea dorință de a fi mai bun, am simțit Duhul Sfânt depunându-mi mărturie cât de mult vă iubește Tatăl Ceresc pe dumneavoastră și învățătorii ca dumneavoastră din întreaga lume. Pe măsură ce facem tot ce putem să-L iubim pe Dumnezeu și să-i iubim pe copiii Săi, El ne va binecuvânta și ne va arăta dacă au loc acele experiențe de convertire, relevanță și apartenență, pentru a-i ajuta pe toți acești tineri și tineri adulți să se apropie mai mult de Isus Hristos. Așadar, frate Franco și dumneavoastră, tuturor, vă mulțumesc atât de mult pentru toți tinerii pe care îi binecuvântați. Apreciez că ați împărtășit experiența dumneavoastră.

Fratele Franco: Mulțumesc.

Sora Newbold: Frate Willard, mi-a plăcut – Vă mulțumim – Acea interacțiune cu dumneavoastră și cu fratele Franco, și, alături de ceilalți, îmi exprima recunoștința și dragostea pentru dumneavoastră și toți învățătorii noștri. Mă gândeam, de asemenea, la câteva lucruri legate de convertire, relevanță și apartenență. Cred că este cu adevărat important! Am avut mulți oameni care ne-au cerut să fie instruiți cu privire la acele lucruri și să ne amintim că atât convertirea la Salvatorul Isus Hristos și la Tatăl nostru din Cer, cât și relevanța și apartenența sunt rezultatele a ceea ce facem cu predarea. Dar, dacă ei nu văd cum poate fi pus în practică în viața lor, atunci le va fi mai greu să aibă experiența de care au nevoie. Și Duhul Sfânt este Cel care face acest lucru.

Sora Scott: Jamie Scott a împărtășit o poveste frumoasă. Soră Scott, puteți să ne-o împărtășiți și nouă astăzi?

Sora Jamie Scott: Mi-ar face plăcere. Așadar, m-am concentrat asupra învățătorilor asemănători lui Hristos, dar nu m-am dedicat unui anumit stil ori unei anumite metode și clădirii credinței în Isus Hristos și dorinței de a deveni mai asemănători Lui. Dar, într-o zi, în timp ce predam, am avut dorința să-i întreb pe cursanții mei: „Ce fel de lecție v-ar ajuta să vă apropiați mai mult de Salvator?”. Apoi, în toate cele patru clase ale mele s-a menționat muzica. Am hotărât să avem o zi în care să învățăm despre Salvator prin muzică. Cursanții au putut împărtăși un imn sau un cântec, care i-a ajutat să se apropie mai mult de Isus Hristos. Iar unii dintre ei cântau la un instrument. Unii dintre ei m-au rugat să pun o melodie la boxe. Unii dintre ei au cântat. Așadar, a fost o varietate de imnuri și cântece. Fie înainte, fie după ce au împărtășit muzica, au vorbit și au depus mărturie despre Domnul și Salvatorul nostru. A fost cu adevărat o zi în care Spiritul a putut fi simțit de toți. Alții au împărtășit experiențe pe care le trăiau chiar acolo și atunci. Spiritul le-a adus aminte de adevărul pe care îl cunoscuseră în trecut. Și Spiritul le-a depus din nou mărturie despre acest adevăr.

Era un tânăr băiat care participa la seminar, dar care prefera să nu fie acolo. El a ridicat mâna și a spus: „Nu am mai simțit Spiritul de mai bine de patru ani. Când Ben a cântat acel imn”, anume „Trăiește-al meu Mântuitor”, la violă, el a spus: „Am simțit Spiritul și a fost bine”. Așadar, sunt cu adevărat recunoscătoare că Domnul știe exact de ce au nevoie aleșii Săi. Sunt recunoscătoare pentru că am ascultat și am întrebat ce doreau, astfel încât acest băiat a putut simți dragostea Salvatorului și a putut ști cine este și că este iubit.

Sora Scott: Vă mulțumesc că ați împărtășit. Frate James, ați ridicat mâna.

Fratele James: O, vă mulțumesc. Doresc să adaug la ceea ce s-a spus până acum. Aceste experiențe au fost minunate pentru mine personal. Am încercat să pun în practică instrumentele de măsurare, materialele de observare, care au fost oferite ultima dată tuturor cursanților. Pun aceasta în practică în clasa mea și a fost un lucru revelator pentru mine – așa cum am fost învățat astăzi aici, esența acestei măsurări este să ne ajute să primim mai multă revelație în aspectele pe care le putem îmbunătăți.

Aș dori să citesc unul dintre lucrurile pe care unul dintre cursanții mei din clasa mea le-a spus în timpul acestui sondaj despre relevanța experiențelor de învățare din clasă. După sondaj, am evaluat folosind materialele adunate. Am găsit această declarație la una dintre întrebările la care a răspuns cursantul. Iar cursantul a spus: „Clasa a fost foarte relevantă pentru mine, deoarece învățătorul mă ajută să găsesc legătura cu principiile din subiectele din Evanghelie, pe care le-am învățat, care sunt pentru viața mea”. Următoarea persoană a vorbit despre ce pot face pentru a o ajuta să se îmbunătățească. El a spus: „Aș dori ca învățătorul meu să mă implice în discuțiile din clasă și, de asemenea, să-mi adreseze întrebări”.

Așadar, acestea sunt lucrurile pe care, în mod normal, nu aș fi putut să le descopăr și să le evaluez folosind aceste materiale pe măsură ce mă observă cursanții mei, supervizorul meu și eu însumi, lucruri care mi-au deschis ochii către aspectele în care trebuie să mă îmbunătățesc. Pot spune că aceste 25 de îndemânări și practici sunt minunate, foarte ușor de pus în practică chiar și în timpul prezentării lecției. Vă mulțumesc!

Fratele Wilkins: Voiam doar să împărtășesc rapid o experiență care m-a învățat despre puterea faptului de a ne concentra atât asupra obiectivului, cât și asupra îndemânării. Într-o zi, în clasă, purtam o conversație concentrată asupra lui Hristos despre pocăință. Nu doar pocăindu-ne de comportament, ci acest principiu potrivit căruia putem să mergem la Hristos și să-L rugăm să ne întărească în privința slăbiciunilor. M-am gândit, de asemenea, la unele dintre aceste îndemânări din materialele de instruire. Așadar, în timp ce priveam cursanții discutând, am văzut o tânără fată. M-am concentrat doar asupra ei datorită acestei îndemânări. Încercam să privesc oamenii în ochi și să adresez întrebări de urmărire a progresului. Am văzut-o ștergându-și cumva ochiul. Am simțit îndemnul de a adresa o întrebare de urmărire a progresului și am spus: „Nikki, dorești să împărtășești ce te-a învățat Spiritul?”. Această tânără fată și-a deschis inima și a plâns și a spus că primise un răspuns la o rugăciune spusă cinci ani, că încercase să se pocăiască, dar nu-L rugase niciodată pe Domnul să-i schimbe inima.

Faptul că m-am concentrat asupra obiectivului de-a lungul întregii clase, în care a avut loc o conversație concentrată asupra lui Hristos, a fost bine. Datorită faptului că m-am concentrat asupra unei îndemânări, am fost atât de bucuros că am acordat atenție îndemânărilor de a adresa doar o întrebare de urmărire a progresului și de a privi oamenii în ochi. Pentru că a fost nevoie de o experiență cu adevărat bună, pentru o experiență care sper că a schimbat o viață. Aceasta, pentru mine, contează foarte mult în ceea ce privește faptul că obiectivul este punctul de plecare, dar faptul de a ne concentra pe îndemânări ne permite să susținem, apoi, acel obiectiv de a înainta.

Sora Scott: Mulțumesc, frate Wilkins. Simpla legătură umană de a face contact vizual cu cineva îi invită să ia legătura cu dumneavoastră și să aibă o experiență personală. Ce ilustrare minunată! Frate Mark Espidita.

Fratele Mark Espidita: Ei bine, am început să folosesc materialele care ne-au fost oferite în urmă cu aproximativ două luni pentru noile mele instruiri model pentru coordonatori în Canvas. Comparam cu modul în care au reacționat învățătorii la lucrurile pe care le-am afișat în instruirile mele din trecut, folosind vechiul manual Predarea și învățarea din Evanghelie. Nu existau prea multe interacțiuni în zona noastră de discuții. Recent, când am început să folosesc aceste subiecte din noul manual, mi-am dat seama că învățătorii erau mai implicați, erau cu adevărat deschiși în ceea ce privește împărtășirea experiențelor lor.

Doresc doar să împărtășesc unul dintre comentarii, ei bine, ale unuia dintre învățătorii mei. Aceasta a fost o instruire pe care am făcut-o cu câteva săptămâni în urmă. Se referă la a ne ruga pe nume pentru cei cărora le predăm. Am primit comentarii minunate. Unul dintre lucrurile care au fost spuse de unul dintre învățători este: „Acesta a fost un memento minunat. În calitate de învățători, sunt momente în care suntem atât de nerăbdători să-i învățăm pe cursanți și să-i lăsăm să simtă Spiritul în clasă prin intermediul pregătirilor noastre. Totuși, lucrul esențial care contează cu adevărat este modul în care mesajul lecției poate fi modificat în funcție de nevoile lor. Cursanții au nevoie de un mesaj care este relevant pentru ei. De aceea, faptul de a ne ruga pentru ei în mod individual poate aduce cu adevărat o schimbare când vine vorba de pregătirea lecțiilor pentru ei. Ne oferă un fel de cale prin care Spiritul ne poate îndruma să vorbim și să predăm”. Chiar nu mi-am dat seama că avea să aibă un impact atât de mare asupra lor. Așadar, cred că materialele care sunt aici sunt foarte utile învățătorilor noștri. Aceasta este totul.

Sora Scott: Frate Kevin Brown, ți-ar plăcea să ne împărtășești?

Fratele Kevin Brown: Am avut sentimente puternice și apreciez atât de mult procesul revelator care este inclus în toată această instruire și în toate aceste instrumente care ne-au fost oferite. Știți, am scris în notițele mele că, dacă găsesc ceva, să sperăm că prin Duhul Sfânt, în special ceea ce am învățat prin Duhul Sfânt și din acea sursă, cât de urgent și deliberat acționez și schimb sau pun în practică? Cineva a spus că Duhul Sfânt este Cel Care aduce relevanța pentru cursanții noștri. Dar, astăzi, mi-am dat seama că Duhul Sfânt este Cel Care aduce relevanța și pentru învățător. Așadar, ceea ce învăț prin Spirit că trebuie să fac sau să pun în practică, trebuie să fac repede. Am simțit cu tărie că, pe măsură ce vom face acest lucru, vor avea loc miracole în clasă. Iar învățătorii vor putea să depună mărturie despre acest lucru.

Sora Scott: Vă mulțumim foarte mult pentru că ne-ați împărtășit acel mesaj. Mai avem o mână ridicată. Frate Castro, ați dori să ne împărtășiți ceva?

Fratele Castro: Da, soră Scott. Vă mulțumesc. Mi-a venit în minte un gând sau o învățătură a vârstnicului David A. Bednar. Dânsul a spus: „Este un lucru să știm că Isus Hristos a venit pe pământ pentru a muri pentru noi. Aceasta este o parte esențială a doctrinei lui Hristos. Dar trebuie, de asemenea, să luăm în considerare că Domnul dorește, prin ispășirea Sa și prin puterea Duhului Sfânt, să trăiască în noi, nu doar pentru a ne îndruma, dar și pentru a ne da putere” 6 . Aceasta este ceea ce am simțit astăzi, că Domnul dorește cu adevărat să ne ajute în această lucrare măreață. Și îi putem ajuta pe tinerii noștri, îi putem ajuta pe învățătorii noștri chemați să simtă la fel.

Sora Scott: Vă mulțumesc atât de mult frate Castro. Vă mulțumim tuturor celor care ați participat astăzi. Am auzit mărturii atât de minunate despre cum să punem în practică lucrurile pe care le-am discutat astăzi într-un mod foarte personal. Aș dori doar să adaug mărturia mea solemnă. Știu că aceasta este lucrarea Domnului și știu că El este interesat de dezvoltarea noastră personală și de capacitatea noastră de a ne conecta cu tinerii și tinerii adulți cărora le predăm. Știu că El vă va ajuta pe fiecare dintre dumneavoastră pe măsură ce puneți în practică toate aceste instrumente diferite despre care am vorbit, într-un mod care este personal pentru dumneavoastră; că Hristos, prin Duhul Sfânt, vă va spune la ce să lucrați; și că lucrul la care trebuie să lucrați, așa cum este ilustrat de toate poveștile noastre de astăzi, este exact lucrul pe care acea persoană are nevoie să-l audă. Și că, prin dumneavoastră, ei vor putea veni la Hristos. Îmi depun mărturia despre aceste lucruri, în numele lui Isus Hristos, amin.

Tipărește