O chemare deosebit de nobilă

Joy D. Jones

președinta generală a Societății Primare

În calitate de femei credincioase, putem învăța principii ale adevărului din experiențele profetului Joseph, care oferă cunoștințe despre primirea propriei revelații.

Sunt recunoscătoare să mă concentrez, în cuvântarea mea de astăzi, asupra rolurilor pe care continuă să le aibă femeile în restaurare. Este clar că, de-a lungul istoriei, femeile au avut un loc remarcabil în planul Tatălui nostru Ceresc. Președintele Russell M. Nelson ne-a învățat: „Ar fi imposibil de măsurat influența pe care… [femeile] o au, nu doar în cadrul familiilor, dar, de asemenea, în Biserica Domnului, în calitate de soții, mame și bunici, surori și mătuși, învățătoare și conducătoare și, în mod deosebit, în calitate de exemple minunate și apărătoare devotate ale credinței” ¹ .

În urmă cu 178 de ani, în perioada de început a Bisericii, profetul Joseph Smith a sfătuit surorile din cadrul Societății de Alinare din Nauvoo să „trăiască potrivit privilegiilor [lor]” ² . Astăzi, învățăm din exemplul lor. Ele au urmat unite glasul profetului și au trăit având credință fermă în Isus Hristos, în timp ce au ajutat la clădirea temeliei pe care stăm noi acum. Dragi surori, este rândul nostru. Avem o misiune divină de la Domnul iar contribuțiile noastre unice, pline de credință sunt vitale.

Președintele Spencer W. Kimball a explicat: „Să fii o femeie neprihănită în zilele din urmă, înainte de cea de-a Doua Venire a Salvatorului nostru, este o chemare deosebit de nobilă. Tăria și influența femeilor neprihănite din zilele noastre pot fi de zece ori mai mari decât ar fi în perioade mai pașnice” ³ .

De asemenea, președintele Nelson ne-a implorat: „Le rog pe surorile mele din [Biserică]… să ia atitudine! Ocupați-vă locul de drept, necesar, în căminul dumneavoastră, în cadrul comunității din care faceți parte și în împărăția lui Dumnezeu – mai mult decât ați făcut aceasta oricând altcândva” ⁴ .

Recent, am avut privilegiul ca, împreună cu un grup de copii de la Societatea Primară, să ne întâlnim cu președintele Russell M. Nelson în casa reconstruită, din Palmyra, New York, a familiei Smith. Ascultați cum îi învață profetul nostru preaiubit pe copii ce pot face ei pentru a lua atitudine.

1:55

Sora Jones: „Sunt curioasă să știu dacă aveți vreo întrebare pe care doriți să o adresați președintelui Nelson. Sunteți aici alături de profet. Există ceva ce ați dorit întotdeauna să întrebați un profet? Da, Pearl”.

Pearl: „Este greu să fiți profet? Sunteți, cu adevărat, ocupat?”

Președintele Nelson: „Desigur, este greu. Tot ceea ce înseamnă a deveni mai asemănători Salvatorului este greu. De exemplu, când Dumnezeu a vrut să-i dea cele zece porunci lui Moise, unde i-a spus lui Moise să meargă? Pe vârful unui munte, pe vârful Muntelui Sinai. Așadar, Moise a trebuit să urce până pe vârful acelui munte pentru a primi cele zece porunci. Acum, Tatăl Ceresc ar fi putut spune: «Moise, tu pornești de acolo și Eu voi porni de aici și ne vom întâlni la jumătatea drumului». Nu, Domnul iubește acțiunea, deoarece acțiunea oferă recompense care nu pot fi oferite altfel. De exemplu, ați avut vreodată lecții de pian?”

Copiii: „Da.”

Pearl: „Eu fac lecții de vioară.”

Președintele Nelson: „Și exersați?”

Copiii: „Da.”

Președintele Nelson: „Ce se întâmplă dacă nu exersați?”

Pearl: „Uităm.”

Președintele Nelson: „Da, nu progresați, nu-i așa? Deci, răspunsul este da, Pearl. Este nevoie de efort, de multă muncă asiduă, de mult studiu și nu se termină niciodată. Aceasta este bine! Este bine, deoarece progresăm mereu. Chiar și în viața următoare vom progresa.”

Răspunsul președintelui Nelson oferit acestor copii prețioși este valabil pentru fiecare dintre noi. Domnul iubește acțiunea iar acțiunea oferă recompense. Continuăm să exersăm. Progresăm mereu pe măsură ce ne străduim să-L urmăm pe Domnul. ⁵ El nu așteaptă să fim perfecți astăzi. Continuăm să urcăm pe al nostru Munte Sinai. La fel ca în vremurile trecute, călătoria noastră necesită, cu adevărat, efort, muncă asiduă și studiu, dar devotamentul nostru privind progresul oferă recompense eterne. ⁶

Ce mai învățăm despre efort, muncă asiduă și studiu de la profetul Joseph Smith și din Prima Viziune? Prima Viziune ne oferă îndrumare în rolurile noastre unice și continue. În calitate de femei credincioase, putem folosi principii ale adevărului din experiențele profetului Joseph, care oferă cunoștințe despre primirea propriei revelații. Iată câteva exemple.

Muncim având parte de dificultăți.
Căutăm în scripturi pentru a primi înțelepciune să acționăm.
Dăm dovadă de credință și încredere în Dumnezeu.
Ne exercităm puterea de a-L ruga pe Dumnezeu să ne ajute să zădărnicim influența dușmanului.
Oferim lui Dumnezeu dorințele inimii noastre.
Ne concentrăm asupra luminii Sale care ne îndrumă alegerile vieții și care rămâne cu noi atunci când ne întoarcem către El.
Ne dăm seama că El ne cunoaște pe fiecare dintre noi după nume și are roluri pe care să le îndeplinim individual ⁷ .

Pe lângă acestea, Joseph Smith a restaurat cunoașterea că avem potențial divin și valoare eternă. Datorită acestei relații cu Tatăl nostru Ceresc, cred că El Se așteaptă ca noi să primim revelație de la El.

Domnul a instruit-o pe Emma Smith să „[primească] Duhul Sfânt”, să învețe mult, „să [lase] la o parte lucrurile acestei lumi… să [caute] lucrurile unei lumi mai bune” și să se „[lipească] de legămintele” pe care le-a făcut cu Dumnezeu ⁸ . Învățarea face parte din progres, mai ales că însoțirea constantă a Duhului Sfânt ne învață ce este necesar ca fiecare dintre noi să lăsăm la o parte – însemnând ceea ce ne poate distrage atenția sau amâna progresul.

Președintele Nelson a spus: „Vă implor să vă dezvoltați capacitatea spirituală de a primi revelație” ⁹ . Îmi amintesc întotdeauna cuvintele profetului nostru când mă gândesc la capacitatea femeilor de a lua atitudine. El ne imploră, ceea ce indică o prioritate. El ne învață cum să supraviețuim spiritual într-o lume plină de păcat, primind revelație și punând-o în practică ¹⁰ . Pe măsură ce facem aceasta, onorând și trăind în acord cu poruncile Domnului, ni se promite, asemenea Emmei Smith, „o cunună a neprihănirii” ¹¹ . Profetul Joseph ne-a învățat despre importanța de a ști că drumul pe care-l urmăm în această viață este aprobat de Dumnezeu. Fără această cunoaștere „vom începe să obosim și vom cădea” ¹² .

În cadrul acestei conferințe, vom auzi adevăruri care ne inspiră să ne schimbăm, să ne îmbunătățim și să ne purificăm viața. Prin revelație personală, putem evita să avem ceea ce unii numesc „un sentiment copleșitor cauzat de conferința generală” – când plecăm hotărâți să facem totul acum. Femeile poartă multe pălării, dar este imposibil și inutil să le poarte pe toate deodată. Spiritul ne ajută să stabilim asupra cărei lucrări ne vom concentra astăzi. ¹³

Influența iubitoare pe care Domnul o are asupra noastră prin Duhul Sfânt ne ajută să cunoaștem prioritatea Sa privind progresul nostru. Faptul de a ține cont de revelația personală duce la progres personal. ¹⁴ Ascultăm și acționăm. ¹⁵ Domnul a spus: „Cereți Tatălui în numele Meu, crezând cu credință că veți primi și veți avea Duhul Sfânt, care arată tot ceea ce este necesar pentru copiii oamenilor” ¹⁶ . Rolul nostru continuu este să primim revelație continuă.

Pe măsură ce dobândim mai multă experiență în acest sens, putem primi mai multă putere în rolurile noastre individuale de a sluji și de a îndeplini lucrarea de salvare și exaltare – pentru a „[lăsa cu adevărat] la o parte lucrurile acestei lumi și [a căuta] lucrurile unei lumi mai bune” ¹⁷ . Apoi, putem să fim mai eficiente în a inspira generația care se ridică să facă același lucru.

Dragi frați și surori, cu toții căutăm puterea lui Dumnezeu în viața noastră. ¹⁸ Astăzi, există o frumoasă unitate între femei și bărbați în îndeplinirea lucrării lui Dumnezeu. Accesăm puterea preoției prin legăminte, făcute mai întâi în apele botezului și, apoi, în templele sfinte. ¹⁹ Președintele Nelson ne-a învățat: „Fiecare femeie și fiecare bărbat care fac legăminte cu Dumnezeu și care țin aceste legăminte și care iau parte, fiind demni, la rânduieli ale preoției au acces direct la puterea lui Dumnezeu” ²⁰ .

Recunosc astăzi că, în calitate de femeie, nu mi-am dat seama în viața mea că eu am avut acces la puterea preoției prin intermediul legămintelor pe care le-am făcut. ²¹ Dragi surori, mă rog să recunoaștem și să prețuim puterea preoției pe măsură ce „[ne lipim] de legămintele pe care [le-am] făcut” ²² , acceptăm adevărurile din scripturi și ascultăm cuvintele profeților în viață.

Să declarăm cu îndrăzneală devotamentul nostru față de Tatăl nostru Ceresc „cu credință nestrămutată în El, [bazându-ne] cu totul pe meritele Lui care are puterea de a salva” ²³ . Să continuăm cu bucurie această călătorie către cel mai înalt nivel al potențialului nostru spiritual și să-i ajutăm pe cei din jurul nostru să facă același lucru prin capacitatea de a conduce, prin dragoste, slujire și compasiune.

Vârstnicul James E. Talmage ne-a amintit: „Cel mai mare susținător al femeilor și feminității este Isus Hristosul” ²⁴ . În analiza finală a rolurilor continue ale femeilor în restaurare, și pentru noi toți, care este rolul cel mai important? Depun mărturie că cel mai important rol este să-L ascultăm ²⁵ , să-L urmăm ²⁶ , să avem încredere în El ²⁷ și să iubim așa cum El iubește ²⁸ . Știu că El trăiește. ²⁹ În numele sacru al lui Isus Hristos, amin.