Promisiunea lui Porter
Din „Avem un motiv mare să ne bucurăm”, Liahona, nov. 2013, p. 115–116.
Când socrul meu a decedat, membrii familiei noastre s-au adunat pentru a-i saluta pe cei care au venit să-şi exprime condoleanţele. De-a lungul serii respective, în timp ce discutam cu membri ai familiei şi cu prieteni, l-am observat adesea pe Porter, nepotul nostru în vârstă de 10 ani, stând în preajma soacrei mele – „bunicuţa” lui. Uneori stătea în spatele ei, veghind-o. Odată, am remarcat că o ţinea de braţ. L-am văzut mângâind-o pe mâini, îmbrăţişând-o şi fiindu-i alături.
Timp de multe zile după acea experienţă, nu mi-am putut scoate această imagine din minte. Am simţit îndemnul de a-i trimite lui Porter un e-mail. I-am spus ce văzusem şi ce simţisem. I-am amintit, de asemenea, de legămintele pe care le-a făcut când a fost botezat citându-i cuvintele lui Alma din Mosia, capitolul 18:
„Şi acum, după cum sunteţi dornici să vă alăturaţi turmei lui Dumnezeu şi să vă numiţi poporul Lui şi sunteţi dornici să purtaţi greutăţile unul altuia, pentru ca ele să fie uşoare;
Da, şi sunteţi dornici să jeliţi împreună cu cei care jelesc; da, şi să-i mângâiaţi pe aceia care au nevoie să fie mângâiaţi şi să fiţi martorii lui Dumnezeu în toate timpurile şi în toate lucrurile şi în toate locurile în care se întâmplă să vă aflaţi, chiar până la moarte… pentru ca să puteţi avea viaţă veşnică –
Dacă aceasta e dorinţa inimilor voastre, ce aveţi împotrivă să fiţi botezaţi în numele Domnului, ca o mărturie în faţa Lui, că aţi intrat într-un legământ cu El, că Îl veţi sluji şi [că] veţi ţine poruncile Lui, pentru ca El să-Şi poată revărsa Spiritul Său mai din plin asupra voastră?” (versetele 8–10).
I-am explicat lui Porter că Alma ne-a învăţat că cei care doresc să fie botezaţi trebuie să fie dornici să-I slujească Domnului slujindu-le altora toată viaţa! I-am spus: „Nu ştiu dacă ţi-ai dat seama, dar modul în care i-ai arătat bunicuţei că o iubeşti şi că îţi pasă de ea, a fost o dovadă că îţi ţii legămintele. Ne ţinem legămintele, în fiecare zi, când suntem buni, când dăm dovadă de dragoste şi când avem grijă unul de celălalt. Vreau să ştii că sunt mândră de tine, pentru că îţi ţii legământul! Atât timp cât îţi ţii legământul pe care l-ai făcut când ai fost botezat, vei fi pregătit să fii rânduit la preoţie. Acest legământ suplimentar îţi va oferi şi mai multe ocazii de a-i binecuvânta şi de a le sluji altora şi te va ajuta să te pregăteşti pentru legămintele pe care le vei face în templu. Îţi mulţumesc pentru că eşti un exemplu atât de bun pentru mine! Îţi mulţumesc pentru că îmi arăţi ce înseamnă să îţi ţii legămintele!”.
Porter mi-a răspuns: „Bunico, îţi mulţumesc pentru mesaj! Când o îmbrăţişam continuu pe bunicuţa, nu ştiam că îmi ţineam legămintele, însă am simţit căldură în inimă şi acesta era un sentiment foarte plăcut. Ştiu că Îl simţeam pe Duhul Sfânt în inimă”.
Şi eu am simţit căldură în inimă când mi-am dat seama că Porter făcuse legătura între faptul de a-şi ţine legămintele cu promisiunea de „avea totdeauna Spiritul [Tatălui Ceresc] cu [el]” [D&L 20:77]. Această promisiune este posibilă prin primirea darului Duhului Sfânt.