O iniţiativă având ca scop crearea de surse de apă potabilă ajută milioane de persoane în Africa

Timp de mai mult de două decenii, Biserica a fost implicată în proiecte legate de apă potabilă în mai mult de 100 de ţări. Numai în Africa, aceste proiecte au binecuvântat viaţa a mai mult de patru milioane de oameni, punându-li-se la dispoziţiei fântâni, depozite de apă şi sisteme de livrare şi de purificare a apei.

Un astfel de proiect a fost realizat pe Insula Idugo, aflată lângă coasta Mozambicului. Majoritatea celor 15.000 de oameni care trăiesc pe insulă muncesc, în familie, la ferme, pescuiesc în apele Oceanului Indian sau muncesc la bălţile de evaporare pentru a aduna sare din apa de mare. Pe insulă nu există apă curentă, electricitate, drumuri sau vehicule. Accesul pe insulă se face cu ajutorul bărcilor sau canoelor făcute manual.

Timp de secole, singurele surse de apă potabilă din Idugo au fost fântânile nu foarte adânci, săpate cu mâna. Fântânile se umplu mereu cu mâl şi grohotiş. Ele oferă apă noroioasă la care se ajunge cu greu. În timpul anotimpului ploios, apa devine poluată, provocând holeră, diaree şi alte boli.

Când misionarii umanitari ai Bisericii au auzit despre condiţiile din Idugo, ei s-au întâlnit cu conducătorii comunităţii de acolo. Împreună, ei au conceput un plan pentru ca serviciile umanitare ale Bisericii să ofere materiale, unelte şi instrucţiuni pentru a construi 10 fântâni cu pereţi din ciment şi cu capace de oţel, fiecare putând deservi 1.000 de persoane. Misionarii aveau să asigure instruire privind igiena şi salubrizarea, iar sătenii aveau să ofere mâna de lucru necesară pentru construirea şi întreţinerea fântânilor.

De la o bază temporară de pe continent, patru încărcături de camion cu pietriş, 300 de saci de ciment, două încărcături de nisip, bare de oţel şi forme din ciment şi oţel făcute manual au fost aduse cu feribotul pe insulă. Apoi, au fost cărate provizii pe insulă, cu braţele sau cu o roabă. Câţiva membri ai Bisericii din Quelimane, Mozambic, au stat într-o tabără pe insulă timp de trei luni pentru a ajuta cu instruirea şi construcţia.

Fântânile au fost proiectate astfel, încât apa de ploaie să poată să se scurgă pentru a se exclude contaminarea. În unele comunităţi, localnicii au construit garduri de lemn şi drumuri pavate în jurul fântânilor, folosind cărămizi pe care au învăţat să le facă singuri din materialele donate de Biserică.

În cadrul ceremoniilor oficiale de inaugurare, drepturile de proprietate ale fântânilor au fost cedate oamenilor din fiecare sat. Câţiva localnici care au lucrat la construcţia fântânilor şi-au exprimat recunoştinţa că abilităţile recent învăţate – producerea cărămizilor, lucratul cu cimentul şi întărirea acestuia cu bare de oţel şi folosirea uneltelor – le va permite să îşi găsească noi locuri de muncă. Alţii şi-au exprimat aprecierea pentru ocazia de a-şi dezvolta abilităţi de conducere.

În urma anotimpului ploios ce a urmat, în satele cu fântâni nu au mai fost raportate boli transmise prin intermediul apei.

Conform Organizaţiei mondiale a sănătăţii, peste un miliard de oameni nu au acces la apă potabilă. Datorită iniţiativei Bisericii pentru apă potabilă, acel număr se reduce printr-un proces care implică membrii comunităţii în planificarea şi implementarea proiectelor, în asigurarea forţei de muncă pentru construirea instalaţiilor necesare, în participarea la instruire şi în întreţinerea instalaţiilor finalizate.

În plus faţă de proiectele legate de apa potabilă din întreaga Africă, Biserica mai sponsorizează iniţiativele pentru apă potabilă în Asia, America Centrală, Europa de Est, India, Indonezia, Insulele din Pacific, America de Sud, sud-estul Asiei şi alte locuri din întreaga lume.