Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
5–11 nō Tiurai. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 76 : « E rahi roa tō rātou utu’a ’e tō rātou hanahana e vai ā te reira e a muri noa atu »


« 5–11 nō Tiurai. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 76: ’E rahi roa tō rātou utu’a ’e tō rātou hanahana e vai te reira ’e a muri noa atu’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 5–11 nō Tiurai. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
te rāve’a pe’e’utari Galaxy i roto i te ra’i

Vāhi ha’apūra’a, nā Shaelynn Abel

5–11 nō Tiurai

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76

« E rahi roa tō rātou utu’a ’e tō rātou hanahana e vai te reira ’e a muri noa atu »

I roto i te tuha’a 76, ’ua fa’a’ite te Fatu i tōna hina’aro rahi ’ia heheu mai i te parau mau ia tātou (hi’o te mau ’īrava 7–10). ’A tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a ma te ti’aturi ē, e nehenehe, ’e e heheu mai ’oia ia ’outou « i te mau mea nō te Atua ra » (’īrava 12) e ti’a ia ’outou ’ia ’ite. I muri iho ’a pāpa’i i te mau mana’o tā ’outou i fāri’i « ’a vai noa ai [’outou] i roto i te Vārua ra » mau ’īrava 28, 80, 113).

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

« E aha te tupu i ni’a iā’u ’ia pohe au ? Fātata te mau ha’apa’ora’a ato’a i te ao nei e pāhono nei i teie uira’a i terā ’e terā huru pāhonora’a. I te roara’a o te mau tenetere, e rave rahi mau peu keretetiano, ha’amauhia i ni’a i te mau ha’api’ira’a o te Bibilia, tei ha’api’i i te parau nō te ra’i ’e nō hāte, nō te parasaido nō te feiā parau-ti’a ’e te mamae nō te feiā ’ī’ino. Terā rā, e nehenehe ānei te ’utuāfare ta’ata ’ia fa’ata’a-pāpū-hia i roto i te maita’i ’e te ’ino ? ’E e aha te aura’a nō te parau ra te ra’i ? I te ’āva’e Fepuare 1832, ’ua uiui Iosepha Semita ’e ’o Sidney Rigdon ē, ’aita ānei e vai ra te tahi atu mau mea nō ni’a i te reira tumu parau (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76, tuha’a upo’o parau).

’Oia, tē vai mau ra. ’A feruri noa ai rāua i teie mau mea, « ’ua fa’atia’ia mai te Fatu i te nā mata o tō [rāua] ’ite e ’ua ’ara’ara a’e ra » (’īrava 19). ’Ua fāri’i ’o Iosepha ’e ’o Sidney i te hō’ē heheura’a māere, ’e te rahi ’e te māramarama, i parau ai te feiā mo’a i te reira ē, te ’ōrama ». ’Ua ’īriti te reira i te mau ha’amāramarama o te ra’i ’e ’ua hōro’a mai i te mau tamari’i a te Atua i te hō’ē hi’ora’a ’ā’ano o te ao mure ’ore. ’Ua fa’a’ite mai te ’ōrama ē, e mea rahi a’e, ’e e mea ’ā’ano a’e, ’e e mea ha’apa’o a’e, te ra’i, i tā te ta’ata i mana’o noa na. E aroha rahi atu ’e te parau-ti’a tō te Atua i tō tātou hāro’aro’ara’a. ’E e hope’a mure ’ore hanahana atu ā tō te mau tamari’i a te Atua i tā tātou e nehenehe e feruri.

Hi’o te Feiā Mo’a, 1:147–50; « Te ’ōrama », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 148–54.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76

E tae mai te fa’aorara’a nā roto ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua.

’A tai’o ai ’o Wilford Woodruff i te ’ōrama i tātarahia i roto i te tuha’a 76, ’ua parau ’oia, « tē mana’o nei au ē, e here au i te Fatu, hau roa atu i tō tei mua a’e nei i roto i tō’u orara’a » (hi’o « Te reo o te fa’aho’ira’a mai » i te pae hope’a o teie arata’i). ’Ua vai ato’a paha teie mau huru mana’o i roto ia ’outou ’a tai’o ai ’outou i teie heheura’a. Inaha ho’i, e’ita roa hō’ē o te mau ha’amaita’ira’a hanahana i tātarahia i roto i te tuha’a 76 e tupu mai te mea ē ’aita te Fa’aora. E nehenehe paha ’outou e ’ite i te ’īrava tāta’itahi i roto i te tuha’a 76 e fa’ahiti nei i te Fatu ra ia Iesu Mesia. E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei ia ’outou nō ni’a iāna ’e tāna ’ohipa i roto i te fa’anahora’a a te Atua ? Nāhea te reira i te fa’auru i tō ’outou mana’o nō ni’a iāna ? ’A tai’o ai ’outou ’e ’a feruri ai, e nehenehe ’outou e fāri’i i te mau mana’o nō ni’a i te huru e nehenehe ai ’outou e « [fāri’i] i te fa’a’itera’a i te parau nō lesu » ’e ’ia rahi atu te « itoito » i roto i te reira (’īrava 51, 79).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:39–44, 50–112

Tē hina’aro nei te Atua ’ia fa’aora i « te mau ’ohipa ato’a a tōna nā rima. »

’Ua pāto’i te tahi mau ta’ata, e tae noa atu i te tahi mau melo mātāmua o te ’Ēkālesia, i te ’ōrama i roto i te tuha’a 76 nō te mea tē ha’api’i nei te reira ē, fātata pauroa te ta’ata e fa’aorahia ’e e fāri’i i te tahi tuha’a o te hanahana. Te tahi tumu o tā rātou mau pāto’ira’a nō roto mai ïa i te ta’a ’ore nō ni’a i te Atua ’e i tōna aura’a ’e o tātou. ’Ia tai’o ana’e ’outou i teie heheura’a, e aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te huru o te Atua ’e tāna fa’anahora’a nō tāna mau tamari’i ?

’A feruri nā i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te fa’aorara’ahia (i te pohe tino ’e te pohe vārua; hi’o te mau ’īrava 39, 43–44.) ’e te fa’ateiteira’ahia (te orara’a i pīha’i iho i te Atua ’e te rirora’a mai iāna te huru; hi’o te mau ’īrava 50–70).

Hi’o ato’a Ioane 3:16–17; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:20–25.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:50–70, 92–95

Tē hinaʼaro nei tō’u Metua i te Ao ra ’ia fāri’i au i te ora mure ’ore i roto i te bāsileia tīrētiēra.

’Ua uiui a’ena ānei ’outou—’aore rā, ’ua ha’ape’ape’a—nō te ’itera’a ē, e fāri’i ānei ’outou i te bāsileia tīrētiēra ’aore rā, ’aita ? ’Ia tai’o ana’e ’outou i te tātarara’a nō te feiā e fāri’i i teie hanahana (hi’o te mau ’īrava 50–70, 92–95), ’eiaha e ’imi noa i te hō’ē tāpura nō te mau mea tā ’outou e rave, ’a ’imi ato’a e aha tā te Atua i rave—’e e rave nei—nō te tauturu ia ’outou ’ia riro mai iāna te huru. Te tai’ora’a i teie ’ōrama mai teie te huru, e fa’atupu ānei te reira i roto ia ’outou i te mana’o nō ni’a i tā ’outou iho mau tauto’ora’a ?

E nehenehe ato’a ’outou e feruri i te ha’amaita’ira’a rahi nō te ’itera’a i teie mau tātarara’a nō ni’a i te bāsileia tīrētiēra. E aha te mana’o tā teie ’ōrama nō te hanahana tīrētiēra e fa’atupu i roto ia ’outou nō ni’a i te huru o tā ’outou hi’ora’a ’e tō ’outou hina’aro ’ia ora i te mau mahana ato’a o tō ’outou orara’a ?

Hi’o ato’a Mose 1:39; Joy D. Jones, « E faufa’a fāito ’ore », Ensign ’aore rā, Liahona, Novema 2017, 13–15; J. Devn Cornish, « ’Ua nava’i ānei tō’u maita’i ? E manuia ānei au ? » Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2016, 32–34.

Hōho’a
te piha i roto i te fare nō te tenetere ’ahuru ma iva

’Ua ’ite Iosepha Semita i te ’ōrama o te mau bāsileia hanahana i roto i teie piha.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 76:22–24, 50–52, 78–79, 81–82.E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai i teie mau ’īrava nō ni’a i te faufa’a o tō tātou ’itera’a pāpū ? E aha te ’ohipa a tō tātou ’itera’a pāpū i roto i tō tātou haere’a mure ’ore ? E mea maita’i ’ia hi’o i te mau tātarara’a o te ta’o ra itoito nō te ’āparau e nāhea ’ia « itoito i te fa’a’itera’a i te parau nō lesu » (’īrava 79). E nehenehe ato’a ’outou e hīmene « Je serai vaillant » (Chants pour les enfants,162).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:24.E nehenehe tō ’outou ’utuāfare e tāpa’o i te mau tū’atira’a i rotopū i te mau parau mau i roto i te tuha’a 76 ’e i tei ha’api’ihia i roto i te « E tamari’i au nā te Atua ra » (Chants pour les enfants, 2–3); e ’itehia hō’ē o teie mau parau mau i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 76:24. Nāhea te ao e nehenehe ai e ta’a ’ē ahiri ē, e hāro’aro’a te ta’ata tāta’itahi ē, e mau tamari’i pā’āto’a tātou nā te Atua ? Nāhea teie parau mau i te fa’auru i tō tātou huru i ni’a ia vetahi ’ē ? Penei a’e nā roto i te hi’ora’a i te mau hōho’a o te mau tamaiti ’e te mau tamāhine rau a te Atua i ni’a i teie fenua, e nehenehe paha te reira e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia feruri i teie uira’a. (Hi’o ato’a « fa’a’ite’itera’a video : E tamari’i au nā te Atua ra », ChurchofJesusChrist.org.)

’A feruri ’ia hīmene ’āmui « E tamari’i au nā te Atua ra » ’e ’a hi’o i te tahi atu mau tū’atira’a i te mau parau tumu i roto i te tuha’a 76 (’ei hi’ora’a, hi’o te mau ’īrava 12, 62, 96).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:40–41.Mai te mea ’ua tītauhia ia tātou ’ia ha’apoto i « te parau ’oa’oa » (’īrava 40), ’aore rā, te parau ’āpī maita’i, i roto i teie mau ’īrava i roto i te hō’ē upo’o parau poto o te ve’a ’aore rā, ’o te tweet, e aha tā tātou e parau ? E aha te tahi atu mau parau ’oa’oa tā tātou e ’ite nei i roto i te tuha’a 76 ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:50–70.Nāhea ’outou i te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia hi’o i mua ’e ’ia fa’aineine nō te ora mure ’ore i roto i te bāsileia tīrētiēra ? E nehenehe ’outou e ’ohipa ’āmui nō te ’imi i te mau hōho’a, te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te mau ha’api’ira’a tohu e tū’ati maita’i i ni’a i te mau pereota i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 76:50–70. E nehenehe ’outou e ’ite i teie mau mea i roto i te mau ve’a a te ’Ēkālesia, i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org, ’aore rā, i roto i te nota i raro i te ’api o te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ei reira ’outou e nehenehe ai e ha’aputuputu i teie mau hōho’a, mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te mau ha’api’ira’a, i ni’a i te hō’ē parau pia ’o tē nehenehe e fa’aha’amana’o i tō ’outou ’utuāfare i tā ’outou mau fā mure ’ore.

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « ’Ua ’ite au tē ora nei tā’u Fatu », Te mau hīmene, n°69.

Hōho’a
’ītona nō te mau reo o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau reo o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai : te mau ’itera’a pāpū nō « te ’ōrama »

Wilford Woodruff

’Ua tomo mai o Wilford Woodruff i roto i te ’Ēkalesia i te ’āva’e Tītema 1833, fātata e piti matahiti i muri a’e i tō Iosepha Semita ’e o Sidney Rigdon fāri’ira’a i te ’ōrama i pāpa’ihia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 76. Tē ora ra ’oia i New York i te reira taime ’e ’ua ha’api’i mai ’oia nō ni’a i « te ’ōrama » nā roto mai i te mau misiōnare e tāvini ra i te reira vāhi. E rave rahi matahiti i muri mai ’ua paraparau ’oia nō ni’a i tōna mau mana’o nō ni’a i teie heheura’a :

« ’Ua ha’api’ihia vau mai tō’u na’ina’ira’a ē, hō’ē ra’i ’e hō’ē hade, ’e ’ua parauhia mai iā’u ē, pauroa te feiā ’ī’ino hō’ē tā rātou fa’autu’ara’a ’e te feiā parau- ti’a hō’ē hanahana…

« … I tō’u tai’ora’a i te ’ōrama… ’ua ha’amāramarama te reira i tō’u ferurira’a ’e ’ua hōro’a mai i te ’oa’oa rahi i roto iā’u, ’ua ’ite a’era vau ē, te Atua ’o tei heheu mai i taua parau tumu ra i te ta’ata nei, e Atua pa’ari ïa, te ti’a ’e te parau mau, tei roto iāna te mau huru maita’i roa a’e, ’e te mana’o maita’i ’e te ’ite, ’ua ’ite a’era vau ē, ’ua tano tāna parau nō ni’a i te here, te aroha, te ’āfaro ’e te ha’avā, ’e ’ua tupu te mana’o i roto iā’u ’ia here i te Fatu hau atu i tei mua ra i roto i tō’u orara’a. » 1

« Te ’ōrama’ e heheura’a ïa ’o tē hōro’a mai i te māramarama hau atu, te parau mau hau atu ’e te parau tumu hau atu i te tahi atu heheura’a i pāpa’ihia i roto i te mau huru buka ato’a tei tai’ohia e tātou. Tē fa’a’ite pāpū mai ra te reira ia tātou i tō tātou huru i teie taime, nō hea mai tātou, nō te aha tei i’ō nei tātou, ’e tē haere nei tātou i hea. E ’ite te huru ta’ata ato’a nā roto i teie heheura’a e aha tāna tuha’a ’e tōna huru ».2

« Hou ’a ’ite ai au ia Iosepha ’ua parau vau ē, ’aita vau i tāu’a e aha tōna pa’ari, ’aore rā, e aha tōna ’āpī; ’aita vau i tāu’a e aha tōna hōho’a—e rouru roroa ānei tōna ’aore rā, e rouru poto ānei; te ta’ata tei fa’a’ite i teie heheura’a e peropheta ïa nā te Atua. ’Ua ’ite au i te reira nā roto iā’u iho ».3

Phebe Crosby Peck

I te fa’aro’ora’a Phebe Peck ia Iosepha ’e ia Sidney i te ha’api’ira’a nō ni’a i te « ’ōrama », tē ora ra ’oia i Missouri ’e tē ha’apa’o ra e pae tamari’i ’ei metua vahine ’ōtahi. ’Ua fa’ahiahia roa ’oia i te ’ōrama ’e ’ua fa’auru iāna, nō reira ’ua pāpa’i ’oia i teie mau mea i raro nei nō te fa’a’ite i te mau mea tāna i ha’api’i mai i tōna fēti’i :

« Tē heheu mai nei te Fatu i te mau parau ’aro o te bāsileia i te ao ra i tāna mau tamari’i… ’Ua haere mai o Iosepha Semita ’e ’o Sidney Rigdon e fārerei ia mātou i te tau fa’atupura’a rā’au i ma’iri a’e nei, ’e ’ua fa’atupu mātou e rave rahi mau putuputura’a ’oa’oa i tō rāua pārahira’a i’ō nei, ’e ’ua fāri’i mātou e rave rahi mau parau ’aro tei hōhorahia mai i mua ia mātou, tei hōro’a mai iā’u i te tāmāhanahana rahi. E nehenehe tātou e hi’o i te aroha o te Atua i te fa’aineinera’a i te mau fare nō te hau nō tāna mau tamari’i. E ’o ’oia ’o tei ’ore e fāri’i i te ’īra’a o te ’evanelia ’e ’ia ti’a noa ’ei mau fa’ehau itoito i roto i te ’ohipa a te Mesia, e ’ore ïa e ti’a ’ia pārahi i pīha’i iho i te Metua ’e te Tamaiti. Terā rā, tē vai ra hō’ē vāhi i fa’aineinehia nō rātou ato’a ’aita e fāri’i, terā rā, e vāhi hanahana iti roa a’e ïa i te pārahira’a i roto i te bāsileia tīrētiēra. E’ita vau e tāmata i te parau i te tahi atu mau parau nō ni’a i teie mau mea i te mea ē, te nene’ihia ra te reira i teienei ’e e fa’ataehia te reira i tō te ao ato’a nei. ’E e fāri’i paha ’outou i te hō’ē rāve’a nō te tai’ora’a nō ’outou iho, ’e mai te mea e nā reira ’outou, tē ti’aturi nei au ē, e tai’o ’outou ma te ha’apa’o maita’i ’e ma te ’ā’au pure, nō te mea, e mea faufa’a roa teie mau mea. ’E tē hina’aro nei au ’ia ’imi ’outou i te reira, nō te mea, nā te reira e hōro’a mai i tō tātou ’oa’oa i roto i teie ao ’e i roto i te ao a muri a’e ». 4

Mau fa’ata’ara’a

  1. « Remarks » Deseret News, 27 nō Mē 1857, 91.

  2. Deseret News, 3 nō ’Ātete 1881, 481; hi’o ato’a Te mau ha’api’ira’a a te mau peresideni o te ’Ēkālesia : Wilford Woodruff (2004), 120–21.

  3. « Parau fa’a’ite », Deseret Weekly, 5 nō Tetepa 1891, 322.

  4. Rata nā Phebe Crosby Peck ia Anna Jones Pratt, 10 nō ’Ātete 1832, fare vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Roto Miti; pāpa’ira’a fa’a’āpīhia.

Hōho’a
Fa’ahōho’ara’a nā bāsileia hanahana e toru

Hanahana ’ia au i te fāito, nā Annie Henrie Nader

Nene’i