Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
19–25 nō Tiurai. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 81–83 : « ’O tei tu’uhia atu te mea rahi ra, e mea rahi ato’a ïa te tītauhia atu iāna ra »


« 19–25 nō Tiurai. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81–83 : ‘’O tei tu’uhia atu te mea rahi ra, e mea rahi ato’a ïa te tītauhia atu iāna ra », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 19–25 nō Tiurai. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81–83 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Te Mesia ’e te taure’are’a ha’apa’o ture tao’a rahi

Te Mesia ’e te taure’are’a ha’apa’o ture tao’a rahi, nā Heinrich Hoffman

19–25 nō Tiurai

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81–83

« ’O tei tu’uhia atu te mea rahi ra, e mea rahi ato’a ïa te tītauhia atu iāna ra »

’Ia tuatāpapa ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 81–83, ’a tāpa’o i te mau parau tumu ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia rave i te maita’i i rotopū i tō ’outou ’utuāfare, tō ’outou mau hoa, ’e ia vetahi ’ē.

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

I te ’āva’e Māti 1832, ’ua pi’i te Fatu ia Jesse Gause ’ia riro ’ei tauturu nō Iosepha Semita i roto i te peresidenira’a o te autahu’ara’a teitei (tei parauhia i teie nei, te Peresidenira’a Mātāmua). ’Ua riro Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 81 ’ei heheura’a nō te taea’e Gause, tē ha’api’i ra iāna i tōna pi’ira’a ’āpī ma te fafau iāna i te mau ha’amaita’ira’a nō te tāvinira’a ma te ha’apa’o maita’i. ’Aita rā ’o Jesse Gause i tāvini ma te ha’apa’o maita’i. Nō reira, ’ua pi’ihia ’o Frederick G. Williams nō te mono iāna, ’e ’ua monohia te i’oa o te taea’e Gause i te i’oa o te taea’e Williams i roto i te heheura’a.

E au ē, e ’ere i te ’ohipa fifi roa, terā rā, tē fa’a’ite ra te reira i te hō’ē parau mau faufa’a : te rahira’a o te mau heheura’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, ’ua fa’ataehia ïa i te mau ta’ata pāpū maita’i, terā rā, e nehenehe tātou e ’imi, i te mau taime ato’a, ’ia fa’a’ohipa i te reira i ni’a ia tātou iho (hi’o 1 Nephi 19:23). Te parau a’o a te Fatu ia Frederick G. Williams ’ia « fa’aitoito i te turi ’āvae paruparu ra », e nehenehe te reira e fa’afāriu i tō tātou ferurira’a i ni’a i te mau ta’ata e ti’a ia tātou ’ia ha’apūai (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 81:5). Te parau a’o a te Fatu nō te mau melo o te United Firm [Tāiete ’Āmui] ’ia « ru’uru’u atu ia ’outou iho i teie nei fafaura’a » nō te pāhono i te mau hina’aro pae tino o te ’Ēkālesia, e nehenehe te reira e fa’afāriu i tō tātou ferurira’a i ni’a i tā tātou iho mau fafaura’a. ’E te fafaura’a a te Fatu ē, « ’ua ru’uru’uhia [’oia] ’ia rave ’outou i te mea tā’u i parau ra », e nehenehe te reira e fa’aha’amana’o ia tātou i tāna mau fafaura’a ia tātou ’ia ha’apa’o ana’e tātou (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 82:10, 15). Mai te reira te terera’a, inaha, ’ua parau ato’a te Fatu ē, « ’o tā’u e parau atu nei i te hō’ē ra ’o tā’u ato’a ïa e parau atu nei i te tā’āto’ara’a »(’īrava 5).

Hi’o « Newel K. Whitney and the United Firm », « Jesse Gause : Tauturu nō te peropheta », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 142–47, 155–57.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81

E nehenehe au e ha’apa’o maita’i i roto i te ravera’a i te mea tā te Fatu e ani mai iā’u.

Tē uiui ra ānei ’outou i te tahi taime ē, nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’aoti i te mau hōpoi’a faufa’a i roto i tō ’outou orara’a ? ’Ei tauturu nō te peropheta Iosepha Semita, e mea pāpū maita’i ē, e rave rahi mau hōpoi’a faufa’a tā Frederick G. Williams. I roto i te tuha’a 81, ’ua hōro’a te Fatu iāna i te a’ora’a nō ni’a i te fa’aotira’a i te reira. E aha tā ’outou e ’ite nei i roto i teie tuha’a o te nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia fa’aoti i te mau hōpoi’a tā te Fatu i hōro’a mai ia ’outou ?

Teie te tahi mau uira’a nō te tauturu ia ’outou ’ia feruri hōhonu ’īrava 5 :

  • E aha te tahi mau rāve’a e nehenehe ai te hō’e ta’ata e « paruparu » ? E aha te aura’a e « aupuru » i te feiā paruparu ?

  • E aha te mea e « fa’atautau » ai i te rima o te hō’ē ta’ata i te hi’ora’a ha’atāpa’ohia ? Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia « fa’ateitei » i te reira mau rima ?

  • E aha te aura’a nō te parau ra « e mau turi ’āvae paruparu » ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia « fa’a’eta’eta » i te reira mau turi ’āvae paruparu ?

Penei a’e nā roto i tō ’outou tuatāpapara’a i teie ’īrava, ’ua fa’aha’amana’o te reira ia ’outou i te hō’ē ta’ata tā ’outou e nehenehe « e aupuru », « e fa’ateitei », ’aore rā, « e fa’a’eta’eta. » E aha tā ’outou e rave nō te aupuru i te reira ta’ata ?

Hōho’a
’O Sidney Rigdon, Iosepha Semita, Frederick G. Williams

Te Peresidenira’a Mātāmua : ’O Sidney Rigdon, Iosepha Semita, Frederick G. Williams

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 82:1–7

Tē ani mai nei te Fatu iā’u ’ia tātarahapa ’e ’ia fa’aru’e i tā’u mau hara.

’A tai’o ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 82:1–7, a hāmani e piti tāpura nō te mau mea tā ’outou e ha’api’i mai : te mau fa’aarara’a nō ni’a i te hara ’e te mau parau mau nō ni’a i te fa’a’orera’a hara. Nāhea teie mau parau mau i te tauturu ia ’outou ’ia pāto’i i te mau fa’ahemara’a a te ’enemi ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 82:8–10

Nō tō’u fa’aorara’a ’e te pārurura’a te mau fa’auera’a.

Mai te mea ē, ’ua uiui a’ena ānei ’outou—’aore rā, hō’ē ta’ata tā ’outou i ’ite ē—nō te aha te Fatu e hōro’a mai ai e rave rahi mau fa’auera’a, e nehenehe Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 82:8–10 e tauturu. E aha te mau mana’o i roto i teie mau ’īrava e nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia fa’ata’a i te hō’ē ta’ata ē, nō te aha ’outou i mā’iti ai e pe’e i te mau fa’auera’a a te Fatu ? E nehenehe ato’a ’outou e feruri ē, e mea nāhea tāna mau fa’auera’a i te tauira’a i tō ’outou orara’a. E aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te Fatu ’a tai’o ai ’outou i te ’īrava 10 ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 130:20–21; Carole M. Stephens, « ’Ua hina’aro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u mau fa’auera’a », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2015, 118–20.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 83

« E ha’apa’ohia te mau vahine ’ivi ’e te mau tamari’i ’ōtare ho’i »

I te ’āva’e ’Ēperēra 1832, mai tei fa’auehia mai e te Fatu, ’ua rātere ’o Iosepha Semita fātata e 800 maire te ātea nō te fārerei i te feiā mo’a tei ha’aputuputu i Missouri (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 78:9). I roto i te hō’ē ’oire tāna i fārerei, tē vai ra te mau vahine ’ivi nā rātou iho e fa’a’amu i tā rātou mau tamari’i. I rotopū ia rātou, tē vai ra o Phebe Peck ’e o Anna Rogers tā te peropheta i mātau maita’i. I Missouri i te mau matahiti 1830, e mea iti roa te mau mana tā te ture nō te tuha’a fenua e hōro’a ra i te mau vahine ’ivi i ni’a i te faufa’a a tā rātou tāne i pohe. E aha tā ’outou i ha’api’i mai i roto i te tuha’a 83 nō ni’a i te mana’o o te Fatu nō ni’a i te mau vahine ’ivi ’e te mau ’ōtare ? ’Ua ’ite ānei ’outou i te hō’ē ta’ata mai te reira te huru ’o tei fāna’o i tō ’outou here ’e te utuutura’a ?

Hi’o ato’a Isaia 1:17; Iakobo 1:27.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81:3.E nehenehe ’outou e hōro’a i te mau māfatu papie i te mau melo o te ’utuāfare ’e e ani ia rātou ’ia pāpa’i hōho’a ’aore rā, ’ia pāpa’i i te hō’ē mea tā rātou e hina’aro e pure nō ni’a iho i te reira. ’A paraparau nō ni’a i te aura’a ’ia pure « noa i te mau taime ato’a, nā roto i te parau vaha ’e i roto i te ’ā’au ato’a ».

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81:5.Nō te ha’api’i mai nō ni’a i te mau parau tumu i roto i teie ’īrava, e nehenehe paha te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te mau hi’ora’a nō te mau taime ’a ’ite ai rātou i te « paruparu » ’e ’ua tauturu mai ’aore rā, ’ua ha’apūai mai te hō’ē ta’ata ia rātou. E nehenehe ato’a ’outou e māta’ita’i i te mau video nō ni’a i te tāvinira’a ia vetahi ’ē, mai « Works of God » ’aore rā, « The Miracle of the Roof » (ChurchofJesusChrist.org). ’A ’āparau nāhea e nehenehe ai i tō ’outou ’utuāfare ’ia tāvini tāmau noa i te tahi ’e te tahi nā roto i te mau ravera’a ’ōhie.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 82:8–10.E nehenehe paha te hō’ē ha’uti ’ōhie e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite i te māuruuru nō te mau fa’auera’a a te Atua. E nehenehe te hō’ē melo o te ’utuāfare e hōro’a i te mau arata’ira’a nō te tauturu i te hō’ē melo o te ’utuāfare tei tā’amuhia te mata ’ia hāmani i te hō’ē mā’a ’amu’amu ’aore rā, ’ia haere nā te hō’ē vāhi fifi. ’A feruri i te hō’ē ’ohipa ’ārearea ’e te māramarama ! I muri iho ’a ’āparau e mea nāhea te mau fa’auera’a a te Atua e riro ai mai te mau arata’ira’a i roto i teie ha’uti.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 82:18–19E aha te nehenehe i te melo tāta’itahi o te ’utuāfare ’ia rave nō te « fa’arahi i tōna tāreni » ’e « ’ia noa’a te tahi atu ā mau tāreni » ? E mea ’ārearea paha ’ia fa’atupu i te hō’ē ha’utira’a fa’a’ite’itera’a tāreni. ’A feruri i te mau rāve’a nō te fa’a’ite i te mau tāreni e ’ere i te mea ’ōhie ’ia fa’a’ite (mai te mau hōro’a pae vārua; ’a hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 46:11–26). Nāhea tātou e nehenehe ai e fa’a’ohipa i tō tātou mau tāreni ’e e fa’a’ite i te mau mea e vai ra ia tātou nō te ha’amaita’i i tō tātou ’utuāfare ’e te mau ta’ata tupu ? E aha te aura’a e fa’a’ohipa i tō tātou tāreni « ma te mata rōtahi i ni’a i te hanahana o te Atua » ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : Hi’o « Have I Done Any Good ? » Hymns no. 223; hi’o ato’a « Te mau mana’o nō te ha’amaita’i i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a tō ’outou ’utuāfare »

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A ani i te mau uira’a e arata’i i te ’ohipa. ’A feruri i te mau uira’a e ’ume i te mau melo o te ’utuāfare ’ia feruri i ni’a i te huru e nehenehe tā rātou e ora hope atu ā i te ’evanelia. « E ’ere teie i te mau uira’a nō te ’āparaura’a; nō te ha’aferurira’a te reira i te ta’ata hō’ē » (Te ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,31

Hōho’a
Iesu e fa’aora ra i te hō’ē ta’ata

Fa’ahōho’ara’a ’o Iesu e fa’aora ra i te hō’ē ta’ata nā Dan Burr

Nene’i