Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
6–12 nō Tetepa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98–101 : « ’A fa’aea noa ma te hau ’e ’a ’ite mai ē ’o vau nei te Atua »


« 6–12 nō Tetepa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98–101 : ‘’A fa’aea noa ma te hau ’e ’a ’ite mai ē ’o vau nei te Atua’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 6–12 nō Tetepa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98–101 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Te feiā mo’a e horo ra i mua i te feiā hāmani ’ino

C. C. A. Christensen (1831–1912), Saints Driven from Jackson County Missouri, c. 1878, tempera on muslin, 77 ¼ × 113 inches. Brigham Young University Museum of Art, gift of the grandchildren of C. C. A. Christensen, 1970

6–12 nō Tetepa

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98–101

« ’A fa’aea noa ma te hau ’e ’a ’ite mai ē ’o vau nei te Atua »

’A tai’o ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98–101, ’a hi’o maita’i i te mau mana’o e tae mai i te ferurira’a ’e i te ’ā’au. Nāhea te pe’era’a i te reira e tauturu ai ia ’outou ’ia riro ’ei ta’ata tā te Atua e hina’aro nei ’ia riro ’outou ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Nō te feiā mo’a i te mau matahiti 1830, ’ua riro Independence i Missouri ’ei fenua i parauhia. ’Ua riro ho’i ’ei « vāhi pū » nō Ziona (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 57:3)—te ’oire o te Atua i ni’a i te fenua nei—’o tā rātou e fa’atusia roa nei nō te patu. Nō rātou, ’ua riro te ha’aputuputura’a o te feiā mo’a i reira ’ei ’ōmuara’a ’ana’anatae ’e te hanahana nō te Tae-piti-ra’a mai. ’Aita rā te mau ta’ata nō reira i hi’o i te mau mea mai te reira. ’Ua ha’ape’ape’a rātou i terā parau ē, ’ua hōro’a te Atua i te fenua i te feiā mo’a, ’e ’aita rātou i au maita’i i te mau fa’ahope’ara’a politita, i te pae faufa’a ’e i te pae sōtiare nō te tae-vitiviti-ra’a mai teie mau ta’ata e rave rahi ’e te peu ’ē i tō rātou vāhi. ’Āria, taui mai nei te ha’ape’ape’ara’a ’ei ha’amata’uta’ura’a ’e ’ei hāmani-’ino-ra’a ’e te riri rahi. I te ’āva’e nō Tiurai 1833, ’ua vāvāhihia te piha tōro’a nene’ira’a a te ’Ēkālesia, ’e i te ’āva’e nō Novema, ’ua fa’ahepohia te feiā mo’a ’ia fa’aru’e i tō rātou fare i Jackson County, i Missouri.

Tei te hō’ē vāhi ātea ïa Iosepha Semita, 800 maile te ātea ia Kirtland, e ma’a hepetoma te maoro te taera’a atu te parau ’āpī. ’Ua ’ite rā te Fatu e aha te ’ohipa e tupu ra, ’e ’ua heheu ’oia i tōna peropheta i te tahi mau parau tumu nō te hau ’e te fa’aitoitora’a tei tāmāhanahana i te feiā mo’a—e mau parau tumu ’o tē nehenehe ato’a e tauturu ia tātou i mua i te hāmani-’ino-ra’a ’aore rā i te taime ’aita tō tātou mau hina’aro parauti’a i fa’atupuhia, ’aore rā i te taime e tītauhia tātou e ha’amana’o ē, tō tātou mau ’ati tāmahana e hope iho ā te reira, « e fa’ariro-’āmui-hia ïa ’ei maita’i nō [tātou] » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98:3).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98:1–3, 11–14 ; 101:1–16

E nehenehe tō’u mau ’ati e fa’ariro-’āmui-hia ’ei maita’i nō’u.

Te tahi o tō tātou mau ’ati i roto i te orara’a nei, nō tā tātou ïa mau mā’itira’a. Vetahi, nō te mā’itira’a a vetahi ’ē. ’E i te tahi mau taime, e ’ere nō te ta’ata te tumu—e tupu noa mai te mau mea au ’ore. Ta’a ’ē noa atu te tumu, e nehenehe te mau ’ati e fa’atupu i te mau ’ōpuara’a hanahana. ’A tai’o ai ’oe i te mea tā te Fatu i te parau nō ni’a i te mau fifi o te feiā mo’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98:1–3, 11–14 ’e te 101:1–16, e aha tā ’oe e ’ite mai, ’o tē tauturu ia ’oe i roto i tō ’oe mau ’ati ? Nāhea teie mau ’īrava i te tauturu i te huru ’oe e hi’o ai i te mau tāmatara’a tā ’oe e fa’aruru nei ? ’A feruri e nāhea tō ’oe mau ’ati i te fa’ariro-’āmui-hia ’ei maita’i nō ’oe ’e i te fa’atupura’a i te mau ’ōpuara’a a te Atua i roto i tō ’oe orara’a.

Hi’o ato’a 2 Nephi 2:2 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 90:24.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98:23–48

Tē hina’aro nei te Fatu ’ia ’imi au i te hau i roto i tōna mau haere’a.

Noa atu ā e ’ere te mau mea ato’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98:23–48 e tano i tā ’oe mau ’ohipa ’e vetahi ’ē, e aha te mau parau tumu tā ’oe e ’ite ra ’o tē nehenehe e arata’i ia ’oe i te taime e hāmani ’ino mai vetahi ia ’oe ? E mea maita’i paha ’ia tāpa’o i te mau ta’o ’e te mau pereota e fa’a’ite nei nāhea te Fatu i te hina’aro ’ia fa’aruru atu te feiā mo’a i terā fifi i Missouri.

Hi’o ato’a Jeffrey R. Holland, « Te tāvinira’a fa’afāitera’a », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2018, 77–79.

Hōho’a
Iesu Mesia

Tuha’a nō roto mai Te Mesia ’e te ha’apa’o ture tao’a rahi, nā Heinrich Hofmann

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 100

E ha’apa’o te Fatu i te feiā e tāvini iāna.

Tau hepetoma noa i muri iho i tō Iosepha fa’aro’ora’a nō ni’a i te hāmani-’ino-ra’a i Missouri, ’ua ani te hō’ē ta’ata fa’afāriu ’āpī iāna ’ia tere i te fenua Canada nō te poro i te ’evanelia i tāna nā tamaiti. ’Ua fāri’i ’o Iosepha noa atu ā ’ua pe’ape’a ri’i ’oia e vaiiho i tōna ’utuāfare, nō te hāmani-’ino-ra’a iho ā rā ’e te mau ha’amata’uta’ura’a i ni’a i tōna ’utuāfare ’e te ’Ēkālesia. I ni’a i tō rātou tere i Canada, ’ua pure ’o Iosepha ’e tōna hoa ’o Sidney Rigdon, ’ia tae mai te tāmāhanahanara’a, ’e ’o te tufa’a 100 ïa te pāhonora’a a te Fatu ia rāua. E aha tā ’oe e ’ite ra i roto i te pāhonora’a a te Fatu tei tāmarū ’e tei tauturu ia rāua ?

Penei a’e ’ua tupu ato’a te tahi ’ohipa mai te reira ’o tē tītauhia ia ’oe e fa’aau i te māna’ona’ora’a i te mau hōpoi’a a te ’Ēkālesia ’e te māna’ona’ora’a i tō ’oe ’utuāfare. I roto i terā huru ’ohipa, nāhea te mau parau a te Fatu, i roto i te tufa’a 100 i te tauturu ia ’oe ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:43–65

’Ia pe’e au i te parau a’o a te Atua, e vai-pāruru-hia vau.

’Ua hōro’ahia te parabole i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:43–62 nō te fa’ata’a nō te aha te Fatu i fa’ati’a ai ’ia tīahihia te feiā mo’a i rāpae ia Ziona. ’Ia tai’o ’oe i teie mau ’īrava, tē ’ite ra ānei ’oe i te tahi tū’atira’a i roto ia ’oe ’e te mau tāvini o te parabole ? E nehenehe e ui ia ’oe iho ē : ’Ua fē’a’a ānei au i te mau fa’auera’a a te Atua ? Mea nāhea te ’erera’a i te fa’aro’o ’aore rā te ’orera’a e fafau iāna iho i te fa’ati’ara’a i « te ’enemi » ’ia ’ohipa i roto i tō’u orara’a ? Nāhea vau i te fa’a’ite i te Atua ē, ’ua ti’a iā’u « ’ia arata’ihia i roto i te ’ē’a au ’e te maita’i e ora [nō’u] » ? (hi’o mau ’īrava 63–65).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 98:16, 39–40.E aha te mau mea i roto i teie mau ’īrava ’o tē nehenehe e tauturu ’ia rahi atu ā te hau i roto i tō tātou ’utuāfare ? E nehenehe e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te hau ’aore rā te fa’aorera’a hapa, mai te hīmene : « E ’itehia te parau mau » (Te mau Hīmene, no°167). E au mai paha te mau tamari’i ’āpī ’ia ha’uti ta’ata ora i te fa’aorera’a hapa i te tahi ’e te tahi.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 99.I te pi’ira’ahia John Murdock ’ia fa’aru’e i tōna fare nō te « poro haere i [te] ’evanelia mure ’ore » (’īrava 1), nō ho’i noa mai nei ’oia mai te hō’ē misiōni fifi roa hō’ē matahiti i Missouri. E aha tā tātou e ’ite ra i roto i te tufa’a 99 ’o tei tauturu ’aore rā ’o tei fa’aitoito i te taea’e Murdock ? E aha te poro’i a te Fatu nō tātou i roto i teie heheura’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 100:16 ; 101:3–5, 18.I muri a’e i te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e nehenehe ’outou e paraparau nō ni’a i te faufa’a nō te ta’ata tūpa’i ’āuri ’ia ura maita’i te ’āuri nō te ’īriti i te mau vi’ivi’i ’ei reira e tūpa’i atu ai i te hāmara, fa’ahou ’e fa’ahou ā. E nehenehe ato’a ’outou e ha’api’i ’āmui mai nāhea te tahi atu mau mea i te tāmāhia, mai te pape ’aore rā te miti papa’ā. E nehenehe ’outou te ’utuāfare e tāmā roa i te hō’ē mea. Nō te aha tātou e hina’aro ai ’ia vi’ivi’i ’ore tātou ? E aha tā teie mau hi’ora’a e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a e nāhea tō tātou mau tāmatara’a i te tauturu ia tātou ’ia riro mai ’ei « feiā vi’ivi’i ’ore » ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:22–36.Mea nāhea teie mau ’īrava i te tauturura’a i te feiā mo’a tei fa’aruru i te hāmani-’ino-ra’a ? Mea nāhea te reira i te tauturu i te mau ta’ata e ri’ari’a nei i te vaira’a o tō tātou nei ao i teie mahana ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Aide moi, Père », Chants pour les enfants, 52

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

’Imi i te mau parau tumu. ’Ua ha’api’i Elder Richard G. Scott : « ’Ia ’imi ana’e ’outou i te ’ite pae vārua, ’a ’imi i te mau parau tumu… ’Ua riro te mau parau tumu ’ei fāito rahi nō te parau mau, tei pū’ohuhia nō te fa’a’ohipara’a i roto i te vaira’a huru rau » (« Acquiring Spiritual Knowledge », Ensign, Nov. 1993, 86).

Hōho’a
te feiā hāmani ’ino e hāmani ’ino ra i te feiā mo’a

Tē pa’apa’a ra Missouri, nā Glen S. Hopkinson

Nene’i