Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
13–19 nō Tītema. Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei : « ’O te ’utuāfare te pū o te ’ōpuara’a nō te poietera’a »


« 13–19 nō Tītema. Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei : ‘’O te ’Utuāfare te pū o te ’ōpuara’a nō te poietera’a’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 13–19 nō Tītema. Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2021

Hōho’a
hō’ē ’utuāfare

13–19 nō Tītema

Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei

« ’O te ’utuāfare te pū o te ’ōpuara’a nō te poietera’a »

E aha te mau parau tumu tā ’outou e ’ite mai i roto i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei » ’o tei fa’auru ia ’outou ’ia fa’a’ite atu i te mau tamari’i ? ’A fa’aineine ai ’outou nō te ha’api’i, ’a pāpa’i i te mau muhumuhura’a ’o tā ’outou e fāri’i nā roto mai i te Vārua.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau tamari’i ’ia ’āfa’i mai ’aore rā, ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a nō tō rātou ’utuāfare nō te fa’a’ite i te piha ha’api’ira’a. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē ’ohipa tā rātou i here nō ni’a i tō rātou ’utuāfare ’aore rā, ’o tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te mau ’utuāfare i teie hepetoma.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

E mea faufa’a te mau ’utuāfare i roto i te ’ōpuara’a a te Metua i te Ao ra.

Nāhea ’outou i te fa’a’ohipa i te poro’i nō te ’utuāfare nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama e aha te faufa’a o te mau ’utuāfare i roto i te ’ōpuara’a a te Atua?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i ni’a i te mau mea faufa’a rahi mau ’o tā rātou e hina’aro e fa’a’ite i te mau ta’ata ato’a. ’A fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē hōho’a nō « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei », ’e e fa’ata’a ē, ’ua pāpa’i te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo i te reira nō te parau i te mau ta’ata ato’a ē e mea faufa’a rahi mau te mau ’utuāfare nā tō tātou Metua i te Ao ra. E ani i te mau tamari’i nō te aha rātou i mana’o ai ē e mea faufa’a roa te mau ’utuāfare nā te Metua i te Ao ra. ’A fa’a’ite i te hō’ē mea nō roto mai i te parau poro’i ’o tā ’outou i mana’o e ti’a i te mau ta’ata ato’a ’ia ’ite.

  • E fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē hōho’a o te hō’ē hiero ’e hō’ē hōho’a nō te hō’ē ’utuāfare. Vaiiho i te mau tamari’i ’ia tāpe’a i te mau hōho’a ’a tai’o ai ’outou i te mau parau hope’a o te paratarafa toru o te poro’i nō te ’utuāfare. E ani ia rātou ’ia fa’atoro i ni’a i te mau hōho’a tano ’ia tai’o ’outou i te mau ta’o « te mau hiero » ’e « te mau ’utuāfare ». ’A fa’a’ite pāpū ē, nā roto i te mau ’ōro’a o te hiero, e nehenehe tō tātou mau ’utuāfare ’e tāhō’ēhia e a muri noa atu. Hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te mau ’utuāfare mure ’ore, mai te « Oh, j’aime voir le temple » (Chants pour les enfants, 99), ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te mau ta’o mai te « hiero » ’e te « ’utuāfare ».

  • E ani i te mau tamari’i e aha tā tātou e ti’a e rave nō te fa’ariro i te mau mea rau ’ei mea pūai—mai tō tātou niho, tō tātou tino ’aore rā hō’ē fare patu. E aha te ti’a ia tātou ’ia rave nō te ha’apūai i tō tātou ’utuāfare ? Tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama i te mau parau tumu ’o te arata’i atu i te ’oa’oa i roto i te orara’a ’utuāfare, e ’itehia i roto i te paratarafa hitu nō te poro’i o te ’utuāfare (hi’o ato’a i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma). Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’anaho i te mau rāve’a nō te ha’apūai i tō rātou mau ’utuāfare.

    Hōho’a
    hō’ē ’utuāfare e tunu ra i te mā’a

    E ti’a i te mau metua ’ia aupuru i tā rātou mau tamari’i i roto i te here ’e te parauti’a.

« E tamaiti ’aore rā, e tamāhine vārua herehia vau nā te mau metua i te ao ra ».

Tē ha’api’i nei Te poro’i nō te ’utuāfare ē e mau tamari’i ato’a tātou nā te mau Metua i te Ao ra ’e tei ’ō nei tātou i ni’a i te fenua nei ’ia riro hau atu ā mai ia rāua te huru.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Hīmene ʼāmui « Je suis enfant de Dieu » (Chants pour les enfants, 2). I muri iho e tāora i te hō’ē pōpō ’aore rā, i te hō’ē tao’a marū i te hō’ē tamari’i ma te parau ē : « ’Ua mātau vau i te hō’ē tamari’i a te Atua o [te i’oa o te tamari’i] te i’oa ». E ani i te tamari’i ’ia tāora i te tao’a i te tahi atu tamari’i, ma te parau i te hō’ē ā mau parau ’e ma te fa’ahiti i te i’oa o taua tamari’i ra. ’A tāpiti fa’ahou i te ’ohipara’a e tae noa atu ’ua hope te ta’ata ato’a. ’A fa’a’ite pāpū i te mau tamari’i tāta’itahi ē ’e « tamaiti ’aore rā, e tamāhine vārua herehia rātou nā te mau metua i te ao ra ».

  • ’A feruri i te mau rāve’a nō te fa’ahōho’a ē, nō te mea e mau tamari’i tātou nā te mau Metua i te Ao ra, e nehenehe tātou e riro mai ia rāua te huru. ’Ei hi’ora’a, e fa’a’ite i te mau hōho’a o te mau ’ānimara ’e tā rātou mau fanau’a, ’aore rā, nō ’outou iho ’e tō ’outou mau metua ’aore rā te mau tamari’i, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite i te mau tū’atira’a. E fa’a’ite pāpū ē, mai te mau ’aiū e pa’ari mai nō te riro mai mai tō rātou mau metua, e nehenehe tātou i te hō’ē mahana e riro mai tō tātou mau Metua i te Ao ra.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

’O te mau ’utuāfare te pū nō te ’ōpuara’a a te Metua i te Ao ra.

’Ua piahia te poro’i nō te ’utuāfare nō te ha’apāpū fa’ahou i te mau parau mau mure ’ore nō ni’a i te ’utuāfare. ’A feruri e nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’ahōhonu i tō rātou ’itera’a pāpū nō teie mau parau mau.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ani i te mau tamari’i, ’ua ’ite ānei rātou nā vai i pāpa’i i te poro’i nō te ’utuāfare. (I roto i tāna a’ora’a « Te fa’anahora’a ’e te parau poro’i » [Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2017, 28–31], ’ua fa’ata’a mai te peresideni Dallin H. Oaks e mea nāhea te pāpa’ira’ahia te reira.) E tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a e aha te aura’a o te mau ta’o « fa’a’ite pāpū » i roto i te paratarafa ’īritira’a. E ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o, nō te aha te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo i hina’aro ai e « fa’a’ite pāpū » i te mau parau mau nō ni’a i te ’utuāfare i tō tātou nei ’anotau.

  • E fa’a’ite i te tahi mau fa’ahitira’a parau nō roto mai i te poro’i nō te ’utuāfare tei riro ’ei aura’a ta’a ’ē mau nō ’outou. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o nō ni’a i teie mau parau mau. Nāhea tō tātou orara’a e ta’a ’ē ai mai te mea ’aita tātou i ’ite i teie mau mea ? Hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene e tū’ati ai i te mau parau mau e ’itehia i roto i te parau poro’i, mai te « Je veux suivre le plan de Dieu » ’aore rā « Ensemble à tout jamais » (Chants pour les enfants, 86, 98).

  • ’A fa’a’ite i te mau hōho’a i te mau tamari’i (’aore rā, e ani ia rātou ’ia pāpa’i hōho’a i te tahi) ’o te fa’ahōho’a ra i te mau parau mau e ’itehia i roto i te poro’i nō te ’utuāfare. E nehenehe te reira mau hōho’a ’ei hō’ē hiero, hō’ē ’utuāfare e pure ra ’aore rā, e ha’uti ’āmui ra, ’aore rā nā ta’ata e fa’aipoipo ra. E ani i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau parau i roto i te poro’i nō te ’utuāfare o tē fa’a’ite nei i te mau hōho’a. E aha tā teie mau parau e ha’api’i nei ia tātou ?

  • Fa’aineine i te tahi mau uira’a ’o te nehenehe e pāhonohia i roto i te poro’i nō te ’utuāfare, mai teie te huru, « E aha te mana’o o te Atua nō ni’a i te fa’aipoipora’a ? » ’e « E aha te mea e fa’atupu i te hō’ē ’utuāfare ’oa’oa ? » Vaiiho i te tamari’i tāta’itahi ’ia mā’iti mai i te hō’ē uira’a ’e e tauturu ia rātou ’ia ’ite mai i te mau pāhonora’a i roto i te poro’i.

  • E ani i te hō’ē metua vahine ’e te hō’ē metua tāne nō te hō’ē o te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te piha, nāhea rāua i te « tauturu te tahi i te tahi ’ei nā ’āpiti ’aifāito » i roto i tā rāua « mau hōpoi’a mo’a » i roto i tō rāua ’utuāfare. E ani i te mau tamari’i ’ia ’āparau e aha tā rātou e nehenehe e rave i teienei nō te fa’aineine ’ia riro ’ei mau vahine ’e ’ei mau tāne, ’ei mau metua vahine ’e ’ei mau metua tāne parauti’a.

E ’oa’oa rahi a’e te mau ’utuāfare ’ia pe’e ana’e rātou ia Iesu Mesia.

’Ua here te Metua i te Ao ra i tāna mau tamari’i tāta’itahi, ’e tē hina’aro nei ’oia ’ia ’oa’oa rātou. Nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia māramarama ē, e tae mai te ’oa’oa mau nā roto i te pe’era’a i te mau ha’api’ira’a ’e te hi’ora’a o tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • ’A pāpa’i hōho’a i te hō’ē māfatu rarahi i ni’a i te tāpura ’ere’ere, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te paratarafa hitu o te parau poro’i. E ani ia rātou ’ia ’imi mai i te mau mea tā rātou e nehenehe e rave nō te tauturu i tō rātou ’utuāfare ’ia ’oa’oa ’e e pāpa’i i tā rātou mau pāhonora’a i roto i te māfatu. E ani i te mau tamari’i ’ia mā’iti i te hō’ē mea ’o tā rātou e nehenehe e rave nō te fa’a’oa’oa i tō rātou fare.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau ’itera’a, ’a ’ite ai rātou ē ’ua herehia rātou e te hō’ē melo nō te ’utuāfare. Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau parau tumu nō te paratarafa hitu o te parau poro’i ’o te nehenehe e tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’ite ē ’ua herehia rātou. Nāhea tō tātou ’itera’a i te ’evanelia a Iesu Mesia i te ha’aputapū i tā tātou huru ravera’a i tō tātou ’utuāfare ?

  • E ani i te mau tamari’i e aha tā rātou e parau mai te peu e ani mai te hō’ē hoa ia rātou nō te aha e mea faufa’a te fa’aipoipora’a ’aore rā te roa’ara’a i te mau tamari’i. Nāhea tātou i te tauturu i teie hoa ’ia māramarama i te faufa’a rahi o te mau ’utuāfare nō te Metua i te Ao ra ? Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite mai i te mau fa’ahitira’a parau i roto i te poro’i nō te ’utuāfare ’o te nehenehe e tauturu ; hi’o ato’a te video « What Is the Purpose of Family ? » (ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

E ani i te mau tamariʼi e fa’anaho nō te rave i te tahi mea nō te ha’apūai i tō rātou ʼutuāfare. E fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ite atu i tā rātou fa’anahora’a i te mau melo o te ’utuāfare i te fare.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’Ia ara maita’i. ’Ia ha’api’i ’outou i te mau parau mau i ha’api’ihia i roto i te poro’i nō te ’utuāfare, ’ia ’ite ’outou ē, e rave rahi mau tamari’i tei aupuruhia i roto i te mau ’utuāfare ’aita e tū’ati ra i te mau mana’o i fa’a’itehia i roto i te poro’i. ’Ia ha’apa’o maita’i, ’eiaha e parau i te mau mea ’o te fa’atarapape ia rātou ’aore rā ’o te fa’aha’iha’i ia rātou.

Nene’i