Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
20–26 nō Tītema. Noela : Te hōro’a fāito ’ore a te Tamaiti hanahana a te Atua


« 20–26 nō Tītema. Noela : Te hōro’a fāito ’ore a te Tamaiti hanahana a te Atua », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 20–26 nō Tītema. Noela », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2021

Hōho’a
hōho’a o Maria ’e te ’aiū Iesu

Te fānaura’a i roto i te veo ’e te pōiri, nā J. Kirk Richards

20–26 nō Tītema

Noela

Te hōro’a fāito ’ore a te Tamaiti hanahana a te Atua

Noela, e tau fa’ahiahia nō te mau tamari’i e rave rahi. ’A feruri e nāhea ’outou i te tauturu ia rātou ’ia tū’ati i te ’oa’oa o te noela i te ’oa’oa o te ’evanelia a te Fa’aora.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i rave i te hepetoma i mā’iri a’enei nō te fa’ahanahana i te fānaura’a o te Fa’aora.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

E nehenehe au e « pupu i [tō’u] ’itera’a pāpū » nō te fa’ahanahana i te fānaura’a o Iesu.

I roto i « Te Mesia ora » (ChurchofJesusChrist.org), ’ua hōro’a mai te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia nō te « fa’ahanahana i te fānaura’a o Iesu Mesia ». ’A feruri e nāhea ’outou i te fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū ia vetahi ’ē.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē hōho’a nō « Te Mesia Ora » (hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare). E fa’atoro i te ta’o Mesia i roto i te upo’o parau, ’e e vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’atoro ato’a i te ta’o. E fa’a’ite ato’a i te mau tu’urimara’a i raro i te ’api, ’e e parau i te mau tamari’i ē, i te matahiti 2000, ’ua pāpa’i te Peresidenira’a Mātāmua ’e te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, ’ua tu’urima i te reira, ’e ’ua fa’a’ite i te ao nei.

  • Fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō Iesu Mesia, ’e e ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia ti’a mai ’e ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea ’o tāna i ’ite nō ni’a iāna. Mai te mea e hina’aro rātou i te tauturu, e fa’a’ite atu i te mau parau mau nō roto mai i « Te Mesia Ora ». ’A fa’aha’amana’o i te mau tamari’i ē, ’ia ’āparau ana’e rātou ia vetahi ’ē nō ni’a ia Iesu, tē fa’a’ite rā ïa rātou i tō rātou ’itera’a pāpū.

  • E parau i te mau tamari’i nāhea te roa’ara’a tō ’outou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’e e aha tā ’outou i rave ra nō te tāpe’a ’ia vai pūai noa tō ’outou ’itera’a pāpū. Tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e ha’apūai i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, ’e e ani ia rātou ’ia mā’iti i te hō’ē mea tā rātou e rave.

’Ua tono mai te Metua i te Ao ra i tāna Tamaiti ’ei hō’ē hōro’a nō tātou.

Te hōro’ara’a ’e te fāri’ira’a i te mau ō ’ua riro ’ei tuha’a mātauhia nō te Noela nō te mau ta’ata e rave rahi. E nehenehe teie peu mātauhia e tauturu ia tātou ’ia ha’amana’o i « te hōro’a fāito ’ore a tāna tamaiti hanahana » (« Te Mesia Ora »).

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ani i te mau tamarii ’ia paraparau mai nō ni’a i te mau ō tā rātou i hōro’a ’aore rā, i fāri’i. Tai’o ia rātou i te mau parau hope’a o « Te Mesia Ora », ’e e ani ia rātou ’ia fa’aro’o i te ō tā te Atua i hōro’a mai ia tātou. (’Ia hina’arohia, e tauturu ia rātou ’ia māramarama ē te aura’a o te « fāito ’ore » ’o te « maita’i a’e i te tahi atu ».) Nō te aha te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, i riro ai ’ei hōro’a maita’i a’e ?

  • Hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a ia Iesu Mesia, mai te « Il envoya son fils aimé » (Chants pour les enfants, 20–21). Tauturu i te mau tamari’i ’ia mā’iti mai i te hō’ē pereota nō roto mai i te hīmene ’o tā rātou e hina’aro e pāpa’i hōho’a (mai « te ’aiū fānau ’āpī » ’aore rā, « haere nā muri te ma ta’ata »). ’A pāpa’i hōho’a noa ai rātou, e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tō rātou mana’o nō ’ohipa tā Iesu i rave nō rātou. ’A fa’a’ite ato’a i tō ’outou iho ’āehuehu.

Tē ani mai nei Iesu Mesia iā’u ’ia pe’e i tōna hi’ora’a.

Te tuha’a « ha’aputapū hōhonu » o te Fa’aora i ni’a i te ao nei ’o tōna ïa hi’ora’a maita’i. Nāhea ’outou i te fa’auru i te mau tamari’i ’ia pe’e iāna ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Nā roto mai i te piti o te paratarafa o « Te Mesia Ora », e tai’o i te mau tamari’i te tahi o te mau mea tā Iesu i rave. E fa’a’ite i te mau hōho’a nō roto mai i tōna orara’a (hi’o te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma), ’e e ani i te mau tamari’i ’ia parau mai e aha tā te Fa’aora e rave nei i roto i te mau hōho’a. Tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e pe’e i tōna hi’ora’a.

  • Māi’ti mai i te video « Light the World » (ComeuntoChrist.org) nō te fa’a’ite i te mau tamari’i, ’aore rā, ’a fa’ati’a i te hō’ē taime ’ua ha’amaita’ihia ’outou nā roto i te tāvinira’a mai tā te Mesia i te hō’ē ta’ata. E ani i te hō’ē tamari’i ’ia ha’uti mai i te hō’ē ravera’a ha’iha’i roa nō te tāvinira’a ’e e ani i te tahi atu mau tamari’i ’ia ’imi e aha tāna e rave ra. E vaiiho i te tamariʼi tātaʼitahi ’ia hauti te tahi i muri mai i te tahi. Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē mea tā rātou e nehenehe e rave nō te tāvini i te hō’ē ta’ata i roto i tō rātou ’utuāfare.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

« E pūpū tātou i tō tātou ’itera’a pāpū ».

E nehenehe te hi’ora’a o te mau peropheta ’e o te mau ’āpōsetolo tei pāpa’i i « Te Mesia Ora » e fa’auru i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’Ua ’ite au e, o Iesu Mesia… ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau rāve’a e nehenehe rātou e fa’aoti i te pereota. ’A parau ia rātou ’ia hi’o i roto i « Te Mesia Ora » nō te mau mana’o. E aha tā tātou e rave nō te ha’apūai i tō tātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ? Nāhea vetahi i te ha’amaita’ihia ’ia fa’a’ite ana’e tātou i tō tātou ’itera’a pāpū ?

  • E ha’apāpū ē, ’ua tuurimahia « Te Mesia Ora » e te Peresidenira’a Mātāmua ’e te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo. Tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 107:23. E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te mau ’āpōsetolo ’e « te tahi atu mau ti’a fa’atere i roto i te ’Ēkālesia » ? ’A mā’iti i te hō’ē o te mau video « Special Witnesses of Christ » nō te fa’a’ite i te mau tamari’i (ChurchofJesusChrist.org). Nō te aha tātou e māuruuru ai tē vai nei te mau ’ite ta’a ’ē o te Mesia i tō tātou nei ’anotau ?

« ’Aita atu e mana tei ha’aputapū hōhonu ».

I roto i « Te Mesia Ora », ’ua fa’ahiti te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo ē, ’aita atu e mana tei ha’aputapū hōhonu i ni’a i te mau tamari’i a te Atua maori rā o Iesu Mesia. ’A feruri e nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai nō ni’a i te ha’aputapūra’a hōhonu o te Fa’aora nō tātou pā’āto’a.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Hōro’a i te tamari’i tāta’itahi hō’ē pereota ’aore rā, hō’ē ’īrava parau nō roto mai i « Te Mesia Ora », ’e e ani ia rātou ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a nō taua pereota ra ’aore rā, ’īrava parau. ’A fa’a’ite mai ai te tamari’i tāta’itahi i tāna hōho’a i te piha ha’api’ira’a, e ani i te tahi atu mau tamari’i ’ia ’imi e aha tā te hōho’a e fa’ahōho’a nei ’e ’ia ’ite mai i te pereota e tū’āti i roto i « Te Mesia Ora ». Nāhea tātou i te ha’amaita’ihia nā te orara’a ’e te misiōni a Iesu Mesia ?

  • E tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite mai e rave rahi huru i’oa ’aore rā mau ti’ara’a o Iesu Mesia i roto i « Te Mesia Ora », ’e e rēni i te reira, mai te mea e nehenehe (te tahi mau hi’ora’a Mesia, fānau tahi, te mātāmua ’e te hope’a, pāruru, ’e te ’ōfa’i tihi rahi). E parau e aha tā teie mau ti’ara’a e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a iāna. (’Ua fa’ata’ahia te tahi o te reira mau ti’ara’a i roto i te Arata’i o te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā, i te Titionare o te Bibilia).

« ’O ’oia te māramarama, te ora, ’e te ti’aturira’a o te ao nei ».

’Ua riro noela ’ei tau ’oa’oa rahi māoti te tīa’ira’a tā Iesu Mesia i hōpoi mai i te ao nei nā roto i tāna mau ha’api’ira’a, tōna hi’ora’a ’e tāna tūsia tara’ehara.

Hōho’a
Iesu Mesia

Māramarama o te Ao, nā Howard Lyon

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia pāpa’i hōho’a i te hō’ē tumu rā’au noela, ’aore rā e pāpa’i hōho’a i te hō’ē i ni’a i te tāpura ’ere’ere. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’una’una i te tumu rā’au i te mau ta’o ’aore rā, i te mau pereota nō roto mai i « Te Mesia Ora » ’o tē fa’ata’a nei i te hō’ē ō tā te Fa’aora i hōro’a mai ia tātou (mai te « māramarama », « ora » ’e « tīa’ira’a »). Vaiiho ia rātou ’ia parau mai nō te aha rātou i mā’iti ai i terā mau ta’o ’aore rā mau pereota.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau hīmene noela e parau nei nō te māramarama, te ora, ’e te tīa’ira’a ’o tā te fānaura’a o te Fa’aora i hōpoi mai i te ao nei—’ei hi’ora’a, « E Betelehema ē » ’aore rā, « Hīmene te melahi i te ari’i ’āpī ! » (Te mau Hīmene, nos 125–26). E hīmene ’āmui i te hīmene, ’e e vaiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai nāhea Iesu i te hopo’i mai i te māramarama, te ora, ’e te tīa’ira’a i roto i tō rātou orara’a.

  • E ani i te tahi o te mau tamari’i ’ia tai’o nō ni’a i te mau tīa’i māmoe i roto i te Luka 2:8–20. E ani i te tahi atu ’ia tai’o nō ni’a ia Simeona i roto i te Luka 2:25–33. E ani ia rātou ’ia fa’a’ite i te tahi ’e te tahi e aha tā te mau tīa’i māmoe ’e tā Simeona i fāri’i i te ’itera’a ē ’ua fānauhia Iesu. Nō te aha rātou i fāri’i ai i te reira ? Nō te aha tōna fānaura’a e hōpoi mai ai ia tātou te « ’oa’oa rahi » ?

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē ta’ata i roto i tō rātou ’utuāfare ’o tā rātou e fa’a’ite atu i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia. Tauturu ia rātou ’ia feruri i te mea tā rātou e parau nō te ha’apūai i te fa’aro’o o taua ta’ata ra nō ni’a iāna.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’aineine nā roto i te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a. « Nā te tuatāpapara’a i te parau a te Atua nā roto i te pure e fa’atū’ati ia tātou i ni’a i te Vārua Maita’i. E nehenehe ’oia e fa’auru ia tātou ’ia tātara mai i te mea faufa’a nō te mea tā tātou i tuatāpapa ’e i te fa’ateitei ia vetahi ’ē »(Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 12).

Nene’i