Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
20–26 nō Tītema. Noela : Te hōro’a fāito ’ore nō te Tamaiti hanahana a te Atua


« 20–26 nō Tītema. Noela : Te hōro’a fāito ’ore nō te Tamaiti hanahana a te Atua », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 20–26 nō Tītema. Noela », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
hōho’a nō Maria ’e te ’aiū Iesu

Te fānaura’a i roto te veo ’e te ’ata, nā J. Kirk Richards

20–26 nō Tītema

Noela

Te hōro’a fāito ’ore nō te Tamaiti hanahana a te Atua

Hō’ē rāve’a nō te rōtahi i tō ’outou mau mana’o i ni’a i te Fa’aora i teie Noela, ’o te tuatāpapara’a ïa i « Te Mesia ora : Te ’itera’a pāpū o te mau ’āpōsetolo ». Tē hōro’a nei teie arata’i ha’api’ira’a i te tahi mau rāve’a nō te fa’ariro i teie ’itera’a pāpū o te mau peropheta ’ei tuha’a nō tā ’outou iho tuatāpapara’a ’evanelia ’e tā te ’utuāfare ato’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te matahiti 1838, ’ua parau te peropheta Iosepha Semita ē : « Te mau parau tumu nō tō tātou ha’apa’ora’a, ’o te ’itera’a pāpū ïa o te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta, nō ni’a ia Iesu Mesia ē, ’ua pohe ’oia, ’ua tanuhia ’oia ’e ’ua ti’afa’ahou mai i te toru o te mahana, ’e ’ua haere atu i ni’a i te ra’i ; ’e te tahi atu mau mea ato’a nō ni’a i tō tātou ha’apa’ora’a, e mau hu’ahu’a ana’e ïa nō te reira » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita, 49). E rave rahi matahiti i muri mai, ’ua parau te peresideni Russell M. Nelson ē « nā teie iho fa’ahitira’a parau a te peropheta i hōro’a i te tumu ’ia pia ’e ’ia tārima e 15 peropheta, hi’o ’e heheu parau i tō rātou ’itera’a pāpū nō te fa’ahanahanara’a i te 2 000ra’a o te ’ōro’a fānaura’a o te Fatu. ’Ua topahia taua ’itera’a pāpū ra ‘Te Mesia ora.’ E rave rahi mau melo tei tāmau ’ā’au i te mau parau mau i roto i teie ’itera’a pāpū. ’Aita te tahi mau ta’ata i ’ite noa a’e ē tē vai nei teie ’itera’a pāpū. ’A tūtava ai ’outou i te fa’arahi i tō ’outou ’ite nō ni’a ia Iesu Mesia, tē ani nei au ia ’outou ’ia tuatāpapa i ‘Te Mesia ora’ » (« Fa’ahaere mai i te mana o Iesu Mesia i roto i tō rātou orara’a », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 40).

’Ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, tē ’oa’oa nei tātou i te ha’amaita’ira’a nō te heheura’a tāmau nā roto mai i te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo nō teie ’anotau. ’Ua māuruuru tātou i tā rātou mau parau a’o fa’auru, mau fa’aara ’e mau fa’aitoitora’a. Hau atu, ’ua ha’amaita’ihia tātou i tō rātou ’itera’a pāpū pūai mau nō Iesu Mesia—i te tau Noela ’e i te roara’a o te matahiti. ’Ua hau atu te reira i te mau parau ha’aputapū nā te feiā pāpa’i ’aravihi ’aore rā nā te feiā a’o ’aore rā e mau hi’ora’a a te mau ’aivāna’a pāpa’ira’a mo’a. E mau parau teie a te feiā mā’itihia, pi’ihia ’e ha’amanahia, e « mau ’ite pāpū nō te i’oa nō te Mesia i roto i te ao pā’āto’a nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 107:23).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

« ’Aita atu e mana tei ha’aputapū hōhonu i ni’a i te mau ta’ata »

E aha te mau mana’o e tae mai ’ia tai’o ’oe i te Luka 2:10–11 ’e te paratarafa mātāmua nō « Te Mesia ora » ? E aha tā ’oe e parau nō te pāturu i teie fa’ahitira’a parau ē « ’aita atu e mana tei ha’aputapū hōhonu [mai tā Iesu Mesia] i ni’a i te mau ta’ata ato’a ’o tei ora a’ena ’e ’o tē ora ā i ni’a i te fenua » ? ’A hi’o i te mau parau mau i roto i « Te Mesia ora » ’o tē fa’ata’a nei i te mana ha’aputapū hōhonu o te Fa’aora. Nāhea ’oia i te fa’auru ia ’oe ’e i te fa’atae mai ia ’oe i te « ’oa’oara’a » ?(Luka 2:10).

« ’Ua ti’a mai ’oia mai roto mai i te mēnema ».

I roto i « Te Mesia ora », tē fa’a’ite pāpū nei te mau ’āpōsetolo nō te ti’afa’ahoura’a mai o te Fa’aora, ma te fa’ahiti e toru taime ’oia i fā ai ’ei Fatu i ti’afa’ahou (hi’o i te paratarafa pae). E nehenehe e tai’o nō ni’a i terā mau tere i roto i te Ioane 20–21 ; 3 Nephi 11–26 ; ’e te Iosepha Semita—’Ā’amu 1:14–20. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i te Fa’aora i roto i tāna mau parau ’e tāna mau ’ohipa i rave i te taime ’oia i fā ai ?

« ’Ua fa’aho’ihia mai tōna autahu’ara’a ’e tāna ’Ēkālesia ».

I roto i tā ’oe tuatāpapara’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau i teie matahiti, ’ua fāna’o ’oe i te taime nō te ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te « fa’aho’i-fa’ahou-raa mai o tōna autahu’ara’a ’e tāna ’Ēkālesia ». E aha te mau parau mau ’e te mau parau tumu tei fa’aho’ihia mai ’o tā ’oe e tāpe’a ta’a ’ē nei ? E nehenehe e hi’o i te tahi o te mau ’īrava i muri nei ’o tē ha’api’i nei nō ni’a i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:17–23 ; 13 ; 20:1–12 ; 65 ; 110 ; 112:30–32 ; 124:39–42 ; 128:19–21. ’A feruri nāhea te mau parau mau nō te ’evanelia i fa’aho’ihia mai i te tauturu ia ’oe ’ia ’ite nō ni’a ia Iesu Mesia ’e ’ia ha’amori iāna (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:19).

« E ho’i mai ’oia i te hō’ē mahana i ni’a i te fenua nei ».

’Ua riro te Noela ’ei taime nō te hi’o i muta’a ra, i te mahana i fānauhia ai Iesu Mesia ’e nō te hi’o i muri mai i te mahana e ho’i fa’ahou mai ai ’oia. E aha tā ’oe i ha’api’i mai nō ni’a i tōna ho’ira’a mai i roto i te piti o te paratarafa hope’a o « Te Mesia ora » ? Penei a’e e mea maita’i ato’a ’ia tai’o, ’ia hīmene ’aore rā ’ia fa’aro’o i te mau hīmene Noela e ha’api’i ra nō ni’a i te Tae-piti-ra’a mai, mai te mau hīmene « ’Ua tae mai te Mesia » ’aore rā « Tē fa’a’oto ra te mau melahi i te mau pehe » (Te mau hīmene, N°118, 124).

« ’O ’oia te māramarama, te ora, ’e te ti’aturira’a o tō te ao nei ».

I roto i te paratarafa hope’a o « Te Mesia ora », ’a pāpa’i mai i te mau huru ’e te mau ti’ara’a tei parauhia nō te Fa’aora. E nehenehe te mau ’īrava i muri nei e tauturu ia ’oe ’ia feruri nāhea Iesu Mesia e riro ai ’ei « māramarama, [’ei] ora ’e [’ei] ti’aturira’a o tō te ao nei »: Luka 2:25–32 ; 1 Korinetia 15:19–23 ; Moroni 7:41 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:24 ; 84:44–46 ; 93:7–10. Nāhea ’oia e riro ai ’ei māramarama ’ei ora ’e ’ei ti’aturira’a nō ’oe ? E aha te tahi atu ā mau huru ’aore rā mau ti’ara’a o te Fa’aora tā ’oe e au roa nei ?

E aha tā te tuatāpapara’a i « Te Mesia ora » i fa’atupu i ni’a i tō ’oe fa’aro’o ’e tō ’oe here nō te Fa’aora ?

Hōho’a
Iesu Mesia

Māramarama o te Ao, nā Howard Lyon

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

« Te Mesia ora »Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama i te mau parau mau e ha’api’ihia nō ni’a i te Fa’aora i roto i « Te Mesia ora », e nehenehe ’outou e mā’iti i te tahi mau pereota tumu ’e ’a ’ohipa ’āmui ai nō te ’ite mai ’aore rā nō te pāpa’i i te hōho’a ’o tē fa’ahōho’a i teie mau pereota. ’Ei reira e hāmani ai i teie mau hōho’a ’e te mau parau i te hō’ē buka.

« Tē pūpū nei mātou i tō mātou ’itera’a pāpū »E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai i roto i « Te Mesia ora » nō ni’a i te aura’a e fa’a’ite pāpū ? Penei a’e e hina’aro ’outou e haruharu i tō ’outou ’itera’a pāpū nō te Mesia nō te fa’ahanahana i te fānaura’a o te Mesia.

« ’O tei hāmani maita’i haere ra ».Nāhea te ’utuāfare e nehenehe ai e pe’e i te hi’ora’a tāvinira’a o te Fa’aora i teie Noela ? Nāhea ’outou i te ha’aparare i « te hau ’e te hāmani maita’i » i roto i te ’utuāfare ’e te huira’atira ? Nāhea ’outou i te tauturu i te « fa’aora [i] te feiā ma’i » ?

« ’Ia ha’amāuruuruhia te Atua nō te hōro’a fāito ’ore o tāna Tamaiti hanahana ».E aha te mau tao’a hōro’a tā tātou i fāri’i maoti ’o Iesu Mesia ? Penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e hi’o i te mau pāhonora’a i roto i « Te Mesia ora » ’e e pū’ohu atu ai i te mau tao’a e fa’ahōho’a i taua mau tao’a hōro’a ra a te Fa’aora. E nehenehe te ’utuāfare e ’īriti i te mau tao’a hōro’a i te mahana Noela ’aore rā i te roara’a o te hepetoma ’a tai’o atu ai i te ’īrava e tū’ati i te tao’a tāta’itahi. Teie te tahi mau ’īrava, e nehenehe rā te ’utuāfare e ’ite mai i te tahi atu ā mau ’īrava : Luka 2:10–14 ; 1 Petero 2:21 ; Mosia 3:8 ; Alama 11:42–43 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 18:10–12. E nehenehe ato’a e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Fa’aora, mai te hīmene « Il envoya son Fils aimé » (Chants pour les enfants, 20–21), nō te hi’o mai i te tahi atu ā mau tao’a mai roto mai iāna.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Hīmene te melahi i te ari’i ’āpī », Te mau hīmene, no.°126.

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

Tūtonu i ni’a i te mau mea mure ’ore. Mai te peu ē, e tai’o ’outou nā roto i te pure i ‘Te Mesia ora’, e au ïa ē, tē tai’o ra ’outou i te ’ītera’a pāpū o Mataio, o Mareko, o Luka, o Ioane ’e o te mau peropheta o te Buka a Moromona. E fa’arahi te reira i tō ’outou fa’aro’o i te Fa’aora ’e e tauturu ho’i ia ’outou ’ia vai fa’atumu noa i ni’a iāna » (M. Russell Ballard, « ’Ia ho’i ’e ’ia fāri’i », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 65).

Nene’i