Faufaʼa Tahito 2022
5–11 nō Tītema. Hagai ; Zekaria ; 1–3 ; 7–14 : « E mo’a tō Iehova »


« 5–11 nō Tītema. Hagai ; Zekaria ; 1–3 ; 7–14 : ‘E mo’a tō Iehova’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 5–11 nō Tītema. Hagai ; Zekaria 1–3 ; 7–14 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2022

Hōho’a
Hiero nō Laie (Vaihī)

5–11 nō Tītema

Hagai ; Zekaria 1–3 ; 7–14

« E mo’a tō Iehova »

Mā te ’ā’au pure ’a tai’o ia Hagai ’e o Zekaria, ’a feruri i te mau horuhorura’a ta ’outou e fari’i atu. Nāhea te mau parau mau i roto i teie mau buka i te tauturu atu nō te pāhono i te mau hina’aro o te mau tamari’i ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

’A pāpa’i i te tahi hōho’a mata ’oa’oa i ni’a i te hō’ē ’api parau, ’e ’a vaiiho i te mau tamari’i tāta’itahi ’ia tāpe’a i te reira te tahi i muri i te tahi. ’A tāpe’a noa ai i te hōho’a, e fa’a’ite mai te mau tamari’i i te hō’ē ’ohipa tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia o tei fa’atupu i te o’a’oa ia rātou.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī

Hagai 1:2–6

E tu’u vau i te Fatu i mua iā’u i roto i tō’u orara’a.

E rāve’a nō te ’apora’a mai i te parau a’o a te Fatu ’ia « ha’amana’o māite i tō ’outou mau haere’a » o te hō’ē īa rāve’a nō te mau tamari’i ’ia ha’apāpū ē, te rave nei rātou i te mau mea faufa’a rahi tā te Atua i ani mai ia tātou ’ia rave.

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A fa’ata’a i te mau tamari’i ē, ’ua hina’aro te Fatu i te mau ’ati ’Īserā’ela ’ia patu i te hiero, terā rā, ’ua rave rātou i te tahi atu mau mea. ’A tai’o puai ia Hagai 1:7, ’e ’a fa’ata’a atu te aura’a, « ha’amana’o māite i tō ’outou mau haere’a », ’ua hina’aro te Fatu i te ’ati ’Īserā’ela ’ia feruri ē, mai te peu ē te rave rā rātou i te mau mea faufa’a roa a’e. A’ tai’o i te ’īrava 8 i te mau tamari’i, ’e ’a ani ia rātou ’ia fa’ahua « haere i ni’a i te mou’a », « e hopo’i mai i te rā’au », ’e « e patu i te fare [o te Fatu]. » E aha te ’ohipa faufa’a tā te Atua i hōro’a mai ia tātou nō te rave ?

  • ’A tu’u atu i te mau hōho’a ma te huri i te muara’a i raro i ni’a i te ’iri ’aira’ama’a, o te fa’ahōho’a nei i te tahi mau mea faufa’a rahi nō te Atua, mai te mau pāpa’ira’a mo’a, te pure, ’e te hiero. ’A fa’ati’a i te mau tamari’i ’ia mā’iti i te hō’ē hōho’a ’e ’ia fa’a’ite i te reira i tō te piha. ’A tauturu ia rātou ’ia māramarama, nō te aha e mea faufa’a ’ia ha’apāpū ē, e rave mau ā tātou i te taime nō te mau mea tāta’itahi i roto i te mau hōho’a.

Zekaria 3:1–7

E tāmā ’o Iesu Mesia i tō’u vārua.

Te ahu repo a te tahu’a rahi rā o Iosua tei fa’a’itehia i roto i te Zekaria 3:1–7, e fa’ahōho’ara’a ïa i te ’ohipa e tupu mai ’ia rave ana’e tātou i te hara. Nā roto i te Tāra’ehara a Iesu Mesia, e tāmāhia, tātou mai ia Iosua i mā ra i te taime a fāri’i ai ’oia i te mau ahu ’api.

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’Ia fa’a’ohu te mau tamari’i i te tahi ’ahu repo te tahi ’i te tahi, ’e ’a tai’o Zekaria 3:3. I muri iho, ’a fa’a’ohu i te tahi ’ahu mā, ’e ’a tai’o i te ’īrava 4. ’A ’āparau ’e te mau tamari’i nō ni’a i te ravera’a i te mā’itira’a hāpe, mai te huru ē e repo ’oia i te pae vārua, terā rā, e nehenehe te Fa’aora e ha’amaita’i fa’ahou ia tātou. ’Ia mā ana’e tātou e aha ra tō tātou huru ? ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpu ē, nō te mea ’ua māuiui Iesu Mesia ’e ’ua pohe ’oia nō tātou, e mā ïa tātou i tā tātou mau hara, ’ia tātarahapa ana’e tātou.

  • Mai te mea e nehenehe, ’a fa’a’ite i te mau tamari’i i te tahi hōho’a o te hō’ē ta’ata tā rātou i mātau i te ’ahura’a i te ’ahu ’uo’uo i tōna bāpetizora’a (’aore rā, ’a hi’o i te Buka hōho’a nō te ’evanelia,103, 104). Nō te aha tātou e ’ō’omo ai i te ’ahu ’uo’uo i tō tātou bāpetizora’a ? ’A hīmene i te hōʼē hīmene nō niʼa i te bāpetizoraʼa, mai « Le jour de mon baptême » (Chants pour les enfants, 53). ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a nō tō rātou iho bāpetizora’a ’e ’ia fa’a’ite mai e aha tō rātou mana’o ia bāpetizohia rātou ’ia tae i te hō’ē mahana.

Zekaria 2:10 ; 9:9 ; 14:3–9

Tē ha’api’i nei te mau peropheta ia tātou nō ni’a ia Iesu Mesia.

Mai te tahi atu mau peropheta nō te Faufa’a Tahito, ’ua tohu Zekaria nō Iesu Mesia. E aha te ti’a i te mau tohura’a i roto i te Zekaria 2:10 ; 9:9 ; 14:3–9 e ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a iāna ?

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A pia i te tahi hōh’oa nō Iesu Mesia i te tomora’a i Ierusalema i ni’a i te hō’ē ’ateni (hi’o i te Buka hōho’a nō te ’evanelia, N°50). ’A parau i te mau tamari’i ē e rave rahi matahiti hou a haere mai ai Iesu i ni’a i te fenua nei, ’ua tohu o Zekaria ē, e haere mai Iesu Mesia nā ni’a i te hō’ē ’ateni i Ierusalema hou a pohe ai ’oia nō tātou. ’A tai’o ai ’outou ia Zekaria 9:9, ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’atoro i te rima i te mau ta’ata i roto i te hōho’a o tei « popou i te ’oa’oa » ’e te « Ari’i » ato’a. ’O vai te Ari’i ? ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau mea tā rātou e māuruuru nei ia Iesu.

  • ’A tai’o i te mau tamari’i i te tahi mau parau tohu tā Zekaria i fa’a’ite nō ni’a i te ho’i-ra’a mai o te Fa’aora, mai te mau tohu i roto ia Zekaria 2:10 ; 14:9. ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i mai i te hōho’a mai ta rātou i mana’o i te taime ā ho’i fa’ahou mai ai o Iesu, ’e ’aore rā ’a hīmene i te hō’ē hīmene nō te Tae-piti-ra’a mai, mai te « Quand Jésus reviendra » (Chants pour les enfants, 46–47).

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

Hagai 1:2–8

« Ha’amana’o māite i tō ’outou mau haere’a. »

E mea faufa’a rahi roa nō tātou pā’āto’a ’ia ara i tā tātou mau ’ohipa mātāmua ’e ’ia rave i te taime nō te « ha’amana’o māite i tō [tātou] mau haere’a. » Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’auru i te mau tamari’i ’ia hōro’ā i te taime i roto i tō rātou orara’a nō te mau mea a te Atua ?

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te Hagai 1:2–5 ia ’ite ē, nō te aha aore te Fatu i māuruuru i te ’ati ’Īserā’ela. ’A ani i te mau tamari’i ’ia mā’iti i te tahi pereota nō roto mai i te ’īrava 6 ’e ’ia pāpa’i hōho’a mai i te reira. A vaiiho i te mau tamari’i ’ia feruri e aha te pereota o te mau hōho’a tāta’itahi e fa’a’ite nei. ’A ’āparau nō ni’a i te huru ha’amāu’ara’a taime i ni’a i te mau mea ’ē atu i tā te Fatu e hina’aro nei, hō’ē ā ïa huru ’ia tāmā’a ana’e ’aita ra e pa’ia, ’ia fa’a’ahuhia ’aore īa e māhanahana ’e te vai atu ā. Nō te aha e mea faufa’a ’ia fa’a’ohipa i te taime nō te mau mea faufa’a rahi i te hi’ora’a a te Fatu ?

  • ’A pāpa’i « Ha’amana’o māite i tō ’outou mau haere’a » i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a (’īrava 7). ’A ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia tāpura mai i te mau mea mātarohia tāna e ti’a ’ia rave i te mahana hō’ē, tei roto ato’a te mau ’ohipa tā te Fatu e fa’aue mai nei ia tātou ’ia rave. ’A ani i te mau tamari’i ’ia « ha’amana’o māite i tō [rātou] mau haere’a » ma te ha’apuni i te mau mea tā te Fatu e parau rā ē, e mea faufa’a roa a’e. Nāhea tātou e nehenehe ai e ha’apāpū ē, e hōro’a tātou i te taime i te mahana tāta’itahi nō te mau mea tā te Fatu e hina’aro ia tātou ’ia rave ?

Hōho’a
tamāhine e bāpetizohia ’e te ta’ata

E ’ō’omo tātou i te ’ahu ’uo’uo i tō tātou bāpetizora’a nō te fa’a’ite ē, e nehenehe Iesu Mesia e tāmā ia tātou, ’a tātarahapa ai tātou i tā tātou mau hara (hi’o Zekaria 3:3–4).

Zekaria 3:1–7

E nehenehe te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a e tauturu iā’u ’ia riro atu ā mai te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.

I roto i te tahi ’orama, ’ua ’ite o Zekaria i te hō’ē tahu’a rahi o Iosua te i’oa o tei « ’ahu i te ’ahu vi’ivi’i » (Zekaria 3:3). ’Ua hōro’a mai te hō’ē melahi iāna i te ahu mā ’e te paraura’a ē, e tāpa’o teie nō te tāmāra’a i tāna mau hara. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i teie hi’ora’a nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama i te mau fafaura’a ’e te mau ha’amaita’ira’a tei tū’ati hia i te bāpetizora’a.

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A tai’o ’āmui ia Zekaria 3:1–7 ’e ’a ’āparau i te mau uira’a mai teie te huru : E aha te auraa nō « te ’ahu vi’ivi’i » a Iosua ? Nāhea tātou e riro ai ’ei mea mā i tā tātou mau hara ? Nāhea tā tātou mau fafaura’a o te bāpetizora’a e tauturu ia tātou ’ia « haere na te mau e’a [o teFatu] » ?

  • Tau mahana hou te ha’api’ira’a, ’a ani i te tahi tamari’i ’ia haere mai ma te ineine nō te fa’aite te huru o tōna bāpetizora’a. ’A hi’o ’āmui i te fafaura’a tā tātou i rave i te taime nō te bāpetizora’a (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20 :37). Nāhea te ha’apa’ora’a i tā tātou mau fafaura’a e tauturu ia tātou ’ia riro tātou mai tō tātou Metua i te ao ra ’e mai ia Iesu Mesia te huru ? Nāhea te ravera’a i te ’ōro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a e tauturu ia tātou ’ia ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a nō te bāpetizora’a ?

Zekaria 9:9–11 ; 11:12 ; 13:6–7

’O Iesu Mesia te Mesia i tohuhia.

E nahea te mau tamari’i e nehenehe e ’apo mai i te mau heheura’a a Zekaria nō ni’a ia Iesu Mesia ?

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A vāhi te mau tamari’i i roto i na pupu toopiti. ’A hōro’a i te pupu tāta’itahi hō’ē ’o te mau tohura’a a Zekaria i muri nei, apiti hia e te mau ’īrava ’o te Faufa’a ’Āpī te fa’ata’a mai i tōna tupura’a Zekaria 9:9 ’e Mataio 21:5–9 ; Zekaria 9:11 ’e 1Petero 3:18–19 ; Zekaria 11:12 ’e Mataio 26:14–16 ; Zekaria 13:7 ’e Mataio 26:31. ’A ani i na pupu tāta’itahi ’ia fa’a’ite mai i te piha i te mea tā rātou i apo mai nō ni’a ia Iesu Mesia i roto i tā rātou mau ’īrava ’e no te aha rātou i māuruuru ai iāna.

  • ’A pia i te mau hōho’a 50, 60, ’e 64 i roto i te Buka hōho’a nō te ’evanelia. ’A pāpa’i i te mau fa’ahorora’a o te pāpa’ira’a mo’a i muri nei i ni’a i te tāpura ’ere’ere, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia apitihia i te mau fa’ahorora’a i ni’a i te mau hōho’a : Zekaria 9:9 ; 13:6 ; 13:7. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o nō ni’a ia Iesu Mesia.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hō’ē parau mau tā rātou i ’apo mai i roto i te piha ha’api’ira’a. ’A ani ia rātou ’ia tāu’aparau i roto i te ’utuāfare e nāhea e nehenehe ai ia rātou ’ia fāri’i i te hō’ē ’itera’a pāpū nō taua parau mau ra.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’a’ohipa i tō ’oe mana rohi (créativité). ’A vaiiho i te mau mana’o i roto i teie arata’ira’a ia pura i tō ’outou iho mana rohi. ’A feruri i te mau mea tā te mau tamari’i e fāna’o ’e e aha tē tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mau tū’atira’a i rotopū i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e tō rātou iho orara’a.

Nene’i