Mai, pe’e mai
11–17 nō fepuare. Ioane 2–4 : ‘’Ia fānau faʼahou ʼoutou e tiʼa aiʼ


« 11–17 nō fepuare. Ioane 2–4 : ʼIa fānau faʼahou ʼoutou e tiʼa ai’ » Mai, peʼe mai—Nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufaʼa ʼĀpī 2019 (2019)

« 11–17 nō fepuare. Ioane 2-4 », Mai, peʼe mai—Nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019

Hōho’a
Iesu e paraparau ra ia Nikodemo

11–17 nō fepuare.

Ioane 2–4

« ’Ia fānau faʼahou ʼoutou e tiʼa ai »

E riro te taiʼoraʼa ia Ioane 2-4 ʼei rāveʼa maitaʼi nō te haʼamata i te faʼaineineraʼa ’ia haʼapiʼi. ʼA pāpa’i i te mau faʼaʼiteraʼa pae vārua tā ʼoutou i fāriʼi, ʼe ʼa faʼaʼohipa i teie arataʼiraʼa nō te ʼite mai i te tahi atu mau ʼite ʼe mau manaʼo nō te haʼapiʼi.

’A pāpa’i i tō ʼoutou mana’o

Hōho’a
tapa’o nō te fa’a’itera’a mai

Ani ’ia fa’aite mai

ʼA pāpaʼi e toru upoʼo parau i niʼa i te tāpura ’ere’ere : Ioane 2, Ioane 3, ʼe Ioane 4. ʼA hōroʼa i te mau pīahi te tahi minuti nō te taiʼo faʼahou i teie mau pene, ʼe ʼa ani ia rātou i muri iho, ’ia pāpaʼi i raro aʼe i te upoʼo parau tataʼitahi te hōʼē ʼīrava tei tauturu ia rātou ’ia taʼa maita’i i te haʼapiʼiraʼa tumu ʼe te mau ʼohipa i tupu i roto i taua pene ra. ʼA tauʼaparau i te mau ʼīrava tā ratou i pāpaʼi.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Ioane 2:1–11

E tauihia tō tātou oraraʼa ’ia peʼe anaʼe tātou ia Iesu Mesia.

  • I te tahi mau taime e noaʼa ia tātou te mau ʼite pae vārua nā roto i te haʼapaʼoraʼa i te mau mea haʼihaʼi i roto i te hōʼē ʼāʼamu o te mau pāpaʼiraʼa moʼa. ʼA feruri i te ani i te mau pīahi ’ia taiʼo Ioane 2:1–11 ʼe ʼa tāpura i te mau mea haʼihaʼi o te faʼarahi atu ā i tō rātou māuruuru nō te temeio o te ʼōroʼa faʼaipoiporaʼa. Nāhea teie temeio i te faʼaʼitera’a mai i te hanahana ʼo te Atua ? (ʼa hiʼo te ʼīrava 11).

  • E nehenehe te reira e tauturu i te mau pīahi ’ia taʼa maita’i i teie ʼāʼamu mai te peu e feruri rātou i te temeio nā rōto mai i te mau hiʼoraʼa hō’ē roa ʼo te feiā tei ʼite mata atu i te reira. Nāhea tō tātou huru i mua i te mau temeio e riro ai i te tahi taime mai tō te feiā tei haere i te ʼōroʼa faʼaipoiporaʼa—ʼei hiʼoraʼa, mai ia Maria, tei ʼite e tupu mai te hōʼē temeio, ʼaore rā te ta’ata fa’atere, tei ʼore i ʼite ē ’ua tupu te hōʼē temeio ? ʼA feruri i te ani i te tahi mau pīahi ’ia hōroʼa mai i te hōʼē ʼāʼamu nō te ʼōroʼa mai te mea ra ē ʼo rātou te hō’ē o te mau taʼata tei tae atu i reira.

Ioane 2:13–22

E nehenehe tātou e pāruru i te mau vāhi ʼe te mau mea moʼa.

  • Nāhea e nehenehe ia ʼoutou e tauturu i te mau pīahi ’ia haʼapiʼi mai nā roto mai i te ʼāʼamu i tō Iesu tiʼavaruraʼa i te mau taʼata taui moni i rāpae atu i te hiero ? Nāhea tātou ’ia pāruru i te mau vāhi ʼe te mau mea moʼa mai te mau ʼutuāfare, te mau hiero, ʼe te mau pāpaʼiraʼa moʼa ? E nehenehe teie faʼahitiraʼa parau ʼa te peresideni David O. McKay e tauturu : « ‘Eiaha e faʼariro i te fare o tāʼu Metua ʼei fare hoʼoraʼa taoʼa’. (Ioane 2:16). Te raveraʼa ʼe te haʼamāuʼaraʼa i te moni … te ʼimiraʼa i te hapa, ʼe te ’āfaʼifaʼi parau ihoa ra nō niʼa i te mau taʼata tupu i roto i te hōʼē fare haʼamoriraʼa, e mau ʼōfatiraʼa mau ïa nō teie faʼaueraʼa tei hōroʼahia mai fātata e piti tauatini matahiti i teie nei » (i roto i te Conference Report, ʼĀtopa 1956, 7). Nāhea tātou ’ia pāruru i te moʼaraʼa o te hiero ʼe o te tahi atu mau vāhi moʼa ?

Ioane 3:1–21

E ti’a ’ia fānau-faʼahou-hia tātou nō te tomo atu i roto i te bāsileia ʼo te Atua.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia taʼa maita’i i te aniraʼa ʼa Iesu ’ia fānau faʼahou (ʼa hiʼo Ioane 3:3), e nehenehe ʼoutou e ani ia rātou ’ia faʼaʼite mai i te mau ʼite tei noaʼa ia rātou nā roto i te mea tā te Faʼaora i haʼapiʼi ia Nikodemo i roto i teie mau ʼīrava. E aha te mau parau ʼe te mau pereota tāna i faʼaʼohipa ? E aha te tahi atu mau pāpaʼiraʼa moʼa ʼaore ra mau faʼahitiraʼa parau ʼa te feiā faʼatere o te ʼĒkālesia o te nehenehe e faʼarahi atu ā i te māramarama o te mau pīahi nō teie aniraʼa ? (’A hiʼo « Te tahi atu mau rāveʼa tauturu » nō te mau faʼahitiraʼa parau ʼa te feiā faʼatere o te ʼĒkālesia).

  • Nāhea e nehenehe ai i te mau pīahi ’ia fa’ata’a atu i te tahi taʼata nō te tahi atu ha’apa’ora’a i te auraʼa ’ia fānau-faʼahou-hia ? Nāhea rātou ’ia faʼaō atu i te tātarahapara’a, te bāpetizoraʼa, ʼe te haʼamauraʼa i roto i teie ’āparauraʼa ? ʼA feruri i te ani i te mau pīahi ’ia haʼapiʼipiʼi e nāhea rātou e pāhono atu i teie uiraʼa ʼe te pīahi i pihaʼi iho iāna. E nehenehe te faʼahitiraʼa parau ʼa te peropheta Iosepha Semita i roto i « Te tahi atu mau rāveʼa tauturu » e ’āpitihia atu i roto i teie tāuʼaraʼa parau.

  • Tē tiʼaturi nei te tahi mau taʼata ē e ʼore roa e nehenehe i te hōʼē taʼata ’ia taui roa ; ʼua riro rā ʼo Nikodemo, ʼei hōʼē hiʼoraʼa nō te hōʼē taʼata tei taui nā roto i te peʼeraʼa i te ʼevanelia ʼa Iesu Mesia. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ʼite i te reira, ʼe nehenehe ʼoutou e ani ia rātou ’ia ʼimi i roto i te Ioane 3:1–2 ; Ioane 7:40–52 ; ʼe Ioane 19:39–40. E aha tā tātou i haʼapiʼi mai nā roto mai i teie mau pāpaʼiraʼa moʼa nō ni’a i te huru ʼe te mau tiʼaturiraʼa ʼo Nikodemo ? ʼUa taui ʼānei ʼoia i muri mai ? E aha te mau hiʼoraʼa tā tātou ʼe nehenehe e faʼaʼite nō niʼa i te mau taʼata tā tātou i matau ʼe tei taui maoti te ʼevanelia ?

  • E nehenehe te hiʼoraʼa atu i te hōʼē ʼaiū ʼaore rā te hōhoʼa ’o te hōʼē ʼaiū, e hōroʼa i tā ʼoutou mau pīahi te hōʼē rāveʼa maitaʼi nō te faʼaau i te mau maitaʼi ’o te hōʼē ʼaiū fānau ʼāpī, i te mau maitaʼi ʼo te tahi taʼata tei fānau-faʼahou-hia i te pae vārua.

Ioane 4:6-34

’Ua pūpū mai Iesu Mesia te pape ora ia tātou ʼe te « māʼa » nō te rave i te ʼohipa ʼa te Atua.

  • E hinaʼaro tō tātou tino i te māʼa ʼe te pape i te mau mahana atoʼa. ʼUa faʼahiti Iesu i teie mau hinaʼaro ʼo te taʼata atoʼa, ’a haʼapiʼi ai ʼoia i te vahine nō Samaria ʼe tāna mau pipi. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia taʼa maita’i e aha tā te Faʼaora e haʼapiʼi ra, e nehenehe ʼoutou e tāpiri i te mau hōhoʼa o te māʼa ʼe te pape i niʼa i te tāpura ’ere’ere ʼe ’ia ani i te mau pīahi ’ia pāpaʼi i raro aʼe i te hōhoʼa tātaʼitahi i te mau parau mau pae vārua tā Iesu i haʼapiʼi. Nāhea te haʼamoriraʼa i te Atua ma te vārua ʼe te parau mau e haʼamāha ai i tō tātou poʼihā pae vārua ? Nāhea tō tātou poiā pae vārua e haʼamāhahia ai nā roto i te raveraʼa i te hinaʼaro ʼo te Atua ?

    Hōho’a
    taheraʼa pape

    ’Ua pūpū mai Iesu Mesia i te pape ora ia tātou.

  • E nehenehe te feruriraʼa o te tupuraʼa o te ʼiteraʼa pāpū ʼo te vahine nō Samaria nō Iesu Mesia e tauturu i tā ʼoutou mau pīahi ’ia feruri, nāhea te tupura’a mai tō rātou ʼite ē ʼo oia te Mesia. ʼEi piha haʼapiʼiraʼa, ʼa hiʼo i te mau parau tā te vahine nō Samaria i faʼaʼohipa nō te faʼahiti i te Faʼaora i roto i te Ioane 4:6–30. E aha tā teie mau parau e faʼaʼite mai nei nō niʼa i tōna ʼite ʼo vai ra Iesu ? ’Ua tupu ʼānei tātou i roto i tō tātou ʼiteraʼa pāpū ē ʼo ʼoia tō tātou Faʼaora ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai.

Faʼaitoito i te haʼapiʼiraʼa mai i te fare

’Ia ’ana’anatae te mau pīahi nō te tai’o i te Mataio 5 ’e Luka 6, ’a fa’a’ite ia rātou ē, ’ua parau mai te peresideni Joseph Filding Smith ē, i roto i taua mau pene ra, e vauvauhia mai « te [a’ora’a] fa’ahiahia roa’e tei hōro’ahia mai, ’o tā’u ïa i ’ite » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēālesia: Joseph Fielding Smith [2013], 234).

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāveʼa tauturu

Ioane 2–4

Te mau videos nō niʼa i te mau ʼohipa ʼe te mau haʼapiʼiraʼa ʼa Iesu.

« ʼUa taui Iesu i te pape ʼei uaina », « ʼUa tamā Iesu i te hiero », « ʼUa haʼapiʼi Iesu ē ’ia fānau-faʼahou-hia », « ’Ua haʼapiʼi Iesu i te hōʼē vahine nō Samaria » (LDS.org)

E aha te auraʼa ’ia fānau-faʼahou-hia ?.

ʼUa haʼapiʼi te peropheta Iosepha Semita : « E nehenehe noa ’outou e bāpetizo i te hō’ē ta’ata mai te hō’ē pute one, mai te mea ’aita te reira i ravehia nō te ha’amatarara’a i te hara ’e te fāri’ira’a i te Vārua Maita’i. Te bāpetizora’a i te pape o te ’āfara’a ïa o te bāpetizora’a, ’e ’aore tona e maita’i mai te mea ’aita te tahi ’āfa—’oia ho’i, te bāpetizora’a ʼa te Vārua Maita’i » (Te mau Haʼapiʼiraʼa ʼa te mau Peresideni ʼo te ʼĒkālesia : Iosepha Semita [2007], 95).

ʼUa haʼapiʼi Elder David A. Bednar ē : « Te faʼafāriuraʼa… e mea pūai ïa, eʼita i te mea riʼiriʼi noa—te hōʼē fānauraʼa ʼāpī ʼe te hōʼē tauiraʼa pāpū o tā tātou e manaʼo nei ʼe o tā tatou e hinaʼaro nei, ʼe i te mea tā tātou e feruri nei ʼe e rave nei, ʼe o tō tātou ïa huru i teie nei. Nō reira, e faʼatupu te natura mau o te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia i te hōʼē tauiraʼa pāpū ʼe te tāmau i roto i tō tātou nei nātura, ʼo tei fa’atupuhia nā roto i tō tātou ti’aturiraʼa i ‘te mana, ʼe te aroha, ʼe te maitaʼi hoʼi ʼo te Mesia’ (2 Nephi 2:8). ’A mā‘iti ai tātou i te peʼe i te Fatu, ʼua mā’iti ïa tātou ’ia tauihia—ʼe ’ia fānau-faʼahou-hia i te pae vārua ». (« E ti’a ia ’outou ia fānau-fa’ahou-hia », Ensign ʼaore rā Liahona, Me 2007, 20).

ʼUa haʼapiʼi ʼo Elder D. Todd Christofferson : « E ani paha ʼoutou, nō te aha hoʼi teie tauiraʼa pūai i ʼore i tupu ʼoiʼoi mai iāʼu nei ? E tiʼa ia ʼoutou ’ia haʼamanaʼo ē te mau hiʼoraʼa faʼahiahia o te nunaʼa ʼo te Ariʼi Beniamina, Alama, ʼe te tahi atu mau taʼata i roto i te pāpaʼiraʼa moʼa—e mea faʼahihia ïa ʼe ʼere rā i te mea mātauhia. Nō te rahiraʼa ʼo tātou, e haere marū noa ïa ʼe e tupu mai te mau tauira’a i muri iho. « Ua riro te fānau-fa’ahou-raʼa, tei ta’a ’ē i tō tātou fānauraʼa tino, ʼei hōʼē rāveʼa hau atu i te hōʼē ʼohipa tei tupu. ʼE te tomoraʼa atu i roto i taua raveraʼa ra o te fā tumu ïa nō te oraraʼa tāhuti » (« Fānau-faʼahou-hia », Ensign ʼaore rā Liahona, Me 2008, 78).

ʼUa haʼapiʼi ʼo Elder Dallin H. Oaks :

« ʼUa fānau-faʼahou-hia tātou ’ia tomo anaʼe tātou i roto i te hōʼē fafauraʼa ’e tō tātou Faʼaora nā roto i te fānauraʼa i te pape ʼe i te Vārua ʼe ma te raveraʼa i niʼa iho ia tātou te iʼoa ʼo Iesu Mesia. Tā faʼaʼāpī nei tātou i taua fānau-faʼahou-raʼa ra i te mau sābati atoʼa a rave ai tātou i te ʼōro‘a.

« Tē haʼapāpū nei te feiā moʼa i te mau mahana hopeʼa nei ē ʼo rātou tei fānau-faʼahou-hia nā roto i teie rāveʼa ʼei mau tamāroa ʼe ʼei mau tamāhine rātou ʼa Iesu Mesia tei fānau-vārua-hia (ʼa hiʼo Mosia 5:7 ; 15:9–13 ; 27:25). Tera rā, nō te faʼatupu i te mau haʼamaitaʼiraʼa tei faʼataʼahia nō teie tiʼaraʼa fānau-faʼahou-hia, ʼe tiʼa ia tātou ’ia haʼapaʼo noa i tā tātou mau fafauraʼa ’e ’ia tāpeʼa e tae roa i te hopeʼa. Nā roto rā i te maitaʼi ʼo te Atua, ʼua fānau-faʼahou-hia tātou ʼei mau taʼata ʼāpī ʼe te mau metua vārua ʼe te tiʼaturiraʼa i te hōʼē faufaʼa ʼāiʼa hanahana » (« Have You Been Saved ? » Ensign, Me 1998, 56).

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

E ʼere te ʼorometua haʼapiʼi i te mea maitaʼi aʼe i te pīahi. E mea faufaʼa rahi tā ʼoutou ʼohipa ’ei ʼorometua, ʼe ʼere rā ʼoutou te tumu anaʼe nō te faʼaururaʼa i roto i te piha haʼapiʼiraʼa. ʼA tauturu i te mau pīahi ’ia haʼapiʼi nā roto i te Vārua ʼe ’ia faʼaʼite i te tahi ʼe te tahi te mea tā rātou i haʼapiʼi mai.

Nene’i