Mai, pe’e mai
18-24 nō fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 : ’E ao tō ’outou’


 « 18-24 nō fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 : ‘E ao tō ’outou’ » Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 18-24 nō fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 », Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’e Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019

Hōho’a
Te a’ora’a i ni’a i te mou’a

Te a’ora’a i ni’a i te mou’a, nā Jorge Cocco

18-24 nō fepuare.

Mataio 5; Luka 6

« E ao tō ’outou »

’A pāpa’i i tō ’outou mana’o ’a tuatāpapa ai ’outou i te Mataio 5 ’e Luka 6. E tae mai te heheura’a ’a tūtava ai ’outou i te pāhono i te mau hina’aro a tā ’outou mau pīahi. E nehenehe teie arata’ira’a e tauturu ’ia hōro’a mai i te tahi atu mau mana’o.

’A pāpa’i i tō ’outou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’ite’ira’a mai

Ani ’ia fa’a’ite mai

’Ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith ē te a’ora’a i ni’a i te mou’a « te [a’ora’a] fa’ahiahia roa a’e ïa tei porohia i tō tātou ’itera’a » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Joseph Fielding Smith [2013], 234). Nō te aha te mau pīahi i ’ite ai e mea mau te reira ? E aha tā rātou e nehenehe e fa’a’ite mai ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 5:1–12

E tae mai te ’oa’oa vai maoro nā roto mai i te huru orara’a tā Iesu Mesia i ha’api’i ’e i ora.

  • E ha’amata te a’ora’a a te Fa’aora i ni’ a i te mou’a, tei a’ohia i tāna mau pipi piri roa a’e, nā roto i te mau fa’ahitira’a parau tei mātauhia ’oia ho’i te mau ha’amaita’ira’a nō te ’oa’oa, nō te reira ’ua ani mai te Mesia ia tātou ’ia feruri fa’ahou i te aura’a ’ia ora i te hō’ē orara’a ha’amaita’ihia—te hō’ē orara’a nō te ’oa’oa vai maoro. Nō te ha’amata i te hō’ē tau’ara’a parau nō ni’a i te ’oa’oa vai maoro, e nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e aha te mea e fa’a’oa’oa nei ia rātou. Mai te au i te mau ha’amaita’ira’a nō te ’oa’oa, e aha te mea tā Iesu i parau o te fa’ariro i te hō’ē ta’ata ’ei mea « ha’amaita’ihia », ’aore rā e ’oa’oa e a muri noa atu ? Nāhea te mau ha’api’ira’a a Iesu i ta’a ’ē ai i te tahi atu mau rāve’a tā te ta’ata e tāmata nei i te ’imi i te ’oa’oa ?

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ta’a maita’i i te mau ta’o mā te ’ā’au’aore rā fa’atupu i te parau hau, e nehenehe ’outou e tāpura i te tahi o te mau ta’o nō roto mai i te mau ’īrava 3–12 i ni’a i te tāpura ’ere’ere. ’A ani i muri iho i te mau pīahi ’ia parau mai i te ta’o huri nō te ta’o tāta’itahi ’e e aha tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te ta’o tāta’itahi nā roto i te ravera’a i te reira. ’A ani i te mau pīahi ’ia feruri i te mea tā rātou e nehenehe e taui nō te riro mai te huru ta’ata tei fa’a’itehia i roto i teie mau ’īrava. E aha tā te 3 Nephi 12:3, 6 i parau fa’ahou mai nō ni’a i tō tātou ’itera’a nō Mataio 5:3, 6?

  • Te tahi atu rāve’a nō te tuatāpapa i teie mau ’īrava o te anira’a ïa i te pīahi tāta’itahi ’ia tai’o i te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te hō’ē o te mau ha’amaita’ira’a nō te ’oa’oa ’e ’ia fa’a’ite i te piha i te mea tā rātou i ha’api’i mai. Nāhea te hō’ē ta’ata tā rātou i mātau e fa’ahōho’a ai i teie parau tumu ?

Hōho’a
Te a’ora’a i ni’a i te mou’a

Te a’ora’a i ni’a i te mou’a, nā Frank Adams

Mataio 5:14–16

E ti’a i te mau pipi a te Fa’aora ’ia riro ’ei māramarama nō te ao.

  • E aha te mana’o o te mau pīahi ’ia tai’o ana’e rātou i te parau a Iesu ē o rātou « te māramarama o te ao » ? E aha te aura’a ’ia huna i tā tātou mori « i raro a’e i te fāri’i », ’e nō te aha tātou e fa’ahemahia ai ’ia rave i te reira ? E riro paha te parau a Elder Robert D. Hales i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » e tauturu. ’O vai tei riro nā ’ei hō’ē « māramarama » nō tā ’outou mau pīahi ?

  • ’A feruri i te hō’ē rāve’a nō te fa’a’ite i te ha’api’ira’a a te Mesia ē e mau māramarama tātou nō tō te ao. E nehenehe ānei ’ia ’outou e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ’oire tei tū’amāhia i te pō ? E nehenehe ānei ia ’outou e ’āfa’i mai i te hō’ē mori pata ’e ’ia huna i te reira i raro a’e i te fāri’i ? Nō te aha te Fa’aora i fa’aau ai i tāna mau pipi i te māramarama ? Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia fa’a’ohipa i teie ’itera’a ’ia riro ’ei māramarama nō vetahi ’ē ? (’a hi’o PH&PF:14–15). E nehenehe te mau pīahi e ’āparau ’aore rā e ha’uti i te mau huru e nehenehe ai i te māramarama o te ’evanelia e ’ana’ana i roto i tō rātou orara’a ’e e ha’amaita’i ia vetahi ’ē.

  • Teie te tahi mau pāpa’ira’a mo’a e nehenehe e fa’a’ohipahia i roto i tā ’outou tau’ara’a parau nō ni’a i te māramarama 3 Nephi 18:24 ; PH&PF 50:24 ; 84:44–47 ; 88:50, 67 ; ’e 93:36–40. E nehenehe ato’a te mau pīahi e ’oa’oa i te hīmene i te mau hīmene nō ni’a i te māramarama mai teie, « ’O te Fatu ra tō’u Māramarama » ’e « Arata’i Mai, E Tena Ti’arama » Te mau Hīmene, numera 43, 49. E aha tā teie mau hīmene ’e teie mau pāpa’ira’a mo’a e hōro’a fa’ahou mai i tō tātou ’itera’a nō ni’a i te Mataio 5:14–16 ?

Mataio 5:17–48

’Ua ha’api’i Iesu Mesia i te hō’ē ture teitei a’e o te nehenehe e arata’i ia tātou i te maita’i roa ra.

  • Te mau huru orara’a i fa’a’itehia i roto i te Mataio 5 nō te tau ihoa o te Mesia, te mau ha’api’ira’a rā tāna i ha’api’i mai nō te mau ta’ata ato’a ïa. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite i te mau fa’aaura’a nō tō rātou iho orara’a, ’a ani ia rātou ’ia mā’iti i te hō’ē o te mau ’īrava i muri nei ’e ’ia feruri i te hō’ē hi’ora’a i teie mahana o te fa’ahōho’a mai i te mea tā te Fa’aora e ha’api’i ra : mau ’īrava 21–24 ; 27–30 ; 33–37 ; 38–39 ; 40–42 ; 'e 43–44. E nehenehe rātou e rave tāta’itahi i te reira ’aore rā nā roto i te mau pupu ’e ’ia fa’a’ite mai i tā rātou mau hi’ora’a i te mau pīahi.

  • E nehenehe te feiā ’āpī e ’oa’oa i te hō’ē ha’utira’a fa’aau o te tauturu ia rātou ’ia ’ite ē, ’ua mono te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora tei ’itehia i roto i te Mataio 5:21–48 i te ture a Mose. E nehenehe ’outou e hāmani i te mau tāreta ’e te mau pereota o te ha’amata « ’ua fa’aro’o ho’i ’outou » (tei fa’a’ite mai i te ture a Mose) nā roto mai i te Mataio 5:21–44. ’A hāmani i te tahi atu mau tāreta ’e te mau pereota nā roto mai i te mau ’īrava o te ha’amata « tē parau atu nei rā vau » (tei fa’a’ite mai i te ture teitei a’e a te Mesia). ’A tu’u i te mau tāreta ma te huri i te muara’a i raro, ’e ’ia mā’iti te hō’ē pīahi i te hō’ē o te mau tāreta « ’ua fa’aro’o ho’i ’outou », ma te pe’ehia e te hō’ē o te tahi mau tāreta, mā te fa’atano au i te mau tāreta. ’A tāmau noa e tae noa atu ’ua fa’atano te mau pīahi i te ture a Mose i te ha’api’ira’a ’āpī a te Mesia. Nō te mau tāreta ato’a e tū’ati, ’a tau’a parau nō te aha e hina’aro-roa-hia ai te ha’api’ira’a a te Fa’aora i tō tātou nei ’anotau.

  • Nāhea ’outou e nehenehe e tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite ē, te aura’a o te fa’auera’a a te Fa’aora ’ia « maita’i roa » mai tā te peresideni Russell M. Nelson i tātara, o te rirora’a ïa ’ei mea « hope roa » ’aore rā « oti roa » ? (Mataio 5:48 ; « Perfection Pending », Ensign, Novema 1995, 86–88). Teie te hō’ē mana’o : ’A tāpūpū i te hō’ē hōho’a nō Iesu mai te puzzle ’e ’a ani i te mau pīahi ’ia pāpa’i i muri i te mau hu’ahu’a hōho’a te hō’ē ha’api’ira’a nō roto mai i te Mataio 5 tei fa’auru ia rātou ’ia fa’a’ohipa i roto i tō rātou iho orara’a. ’A vaiiho ia rātou ’ia ha’a ’āmui nō te fa’aoti i te puzzle. Nāhea te tāra’ehara a Iesu Mesia e tauturu ai ia tātou ’ia riro ’ei  « hope roa » ’aore rā « oti roa » ?

  • E hina’aro paha ’outou e ani i te mau pīahi ’ia ha’amau i te hō’ē fā mai te au i te hō’ē fa’a’itera’a tā rātou i fāri’i ’a tuatāpapa ai i te Mataio 5. ’A feruri’e nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia ha’apa’o i teie anira’a i roto i te mau ha’api’ira’a i mua.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

Nō te fa’auru i te mau pīahi ’ia tai’o i te Mataio 6–7 i te hepetoma i mua, e nehenehe ’outou e parau ē ’ua pi’i te peresideni Harold B. Lee i te a’ora’a i ni’a i te mou’a « te papa ture nō te hō’ē orara’a maita’i roa » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Harold B. Lee [2000], 200).

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Mataio 5 ; Luka 6

Rirora’a ’ei hō’ē māramarama.

’Ua ha’api’i o Elder Robert D. Hales : « ’Ua fa’aea a’ena ānei ’outou i te feruri ē penei a’e o ’outou te māramarama tei tonohia mai e te Metua i te Ao ra nō te arata’i i te tahi ta’ata i te fare mā te pāruruhia ’aore rā ’ia riro ’ei pou mori nō te fa’a’ite i te ’ē’a nō te ho’i atu i ni’a i te ’ē’a ’āfaro ’e te piriha’o e arata’i atu i te ora mure ’ore ? ’Ua riro tō ’outou māramarama ’ei hō’ē pou mori o te ’ore roa e fa’aea i te ’ama ’aore rā e arata’i hape atu i te mau ta’ata e ’imi ra i te ’ē’a nō te ho’i atu i te fare » (« That Ye May Be the Children of Light » [Brigham Young University fireside, 3 nō  nōvema 1996], 9 ; speeches.byu.edu).

Tūtavara’a i te maita’i roa

’Ua ha’api’i te peresideni Harold B.Lee : « Te mana’o ra ānei ’outou ē, tē hōro’a mai nei te Fa’aora i te hō’ē ’ōpuara’a o te ’ore e tae’ahia, ’e i reira ’oia e vahavaha mai ai ia tātou i roto i tā tātou mau tūtavara’a ’ia ora i te hō’ē orara’a e roa’a ai ia tātou taua maita’i roa ra ? E’ita e roa’a ia tātou taua fāito maita’i roa ra o tā te Fatu e parau nei, i roto i te tāhuti nei, tera rā, tē ha’amau nei tātou i roto i teie nei orara’a, te niu ’ei ni’a ho’i i te reira e patu ai tātou nō ’a muri a’e ; nō reira, e mea ti’a ia tātou ’ia ha’apāpū maita’i ē, ’ua ha’amauhia ānei to tātou niu i ni’a i te parau mau, te parau ti’a ’e te fa’aro’o » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia: Harold B. Lee, 195).

’Ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith ē : « E’ita ïa te [maita’i roa ra’a] e tae mai i te reira ihoa taime, te reni rā i ni’a i te reni ’e te ha’api’ira’a i ni’a i te ha’api’ira’a, te hi’ora’a i ni’a i te hi’ora’a, ’e i muri iho e’ita rā mai te au i te roara’a o tō tātou orara’a i roto i teie orara’a tāhuti nei.… Tera rā, i ’ō nei tātou e ha’amau ai i te niu. I ’ō nei tātou e ha’api’ihia ai i teie mau parau ’ōhie o te ’Evanelia a Iesu Mesia, i roto i teie tuha’a tāmatara’a, nō te fa’aineine ia tātou nō taua huru maita’i roa ra. E hōpoi’a na’u, na ’outou ato’a, ’ia maita’i a’e au i teie mahana ’inanahi ra, e nō ’outou, ’ia maita’i ae ’outou i teie mahana ’inanahi ra, ’e ’ia maita’i a’e ’ananahi i teie mahana ». (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Joseph Fielding Smith [2013], 234–35).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’arahi i te fa’a’ohipara’a i te mau pīahi. E rave rahi mau ha’utira’a e nehenehe e ravehia ’ei piha ha’api’ira’a, i roto i te mau pupu na’ina’i, te mau pea, ’aore rā ’ei tau’ara’a parau. ’A fa’a’ohipa i te mau rāve’a rau ’ia nehenehe i te mau pīahi ’ia ’āmui mai ’e o te ’ore roa paha e fāri’i i teie anira’a. (’A hi’o i te Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 33.)

Nene’i