Faufa’a ’Āpī 2023
13–19 nō Fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 : « E ao tō ’outou »


« 13–19 nō Fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 : ‘E ao tō ’outou’ », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 13–19 nō Fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’e Sābati : Faufa’a ’Āpī 2023

Hōho’a
Iesu e ha’api’i ra i ni’a i te mou’a

Iesu e poro ra i te a’ora’a i ni’a i te mou’a, nā Gustave Doré

13–19 nō Fepuare

Mataio 5 ; Luka 6

« E ao tō ’outou »

’A pāpa’i i tō ’oe mana’o a tuatāpapa ai ’oe i te Mataio 5 ’e te Luka 6. E tae mai te heheura’a ’a tūtava ai ’oe i te pāhono i te mau hina’aro a tā ’oe mau pīahi.

Hōho’a
’ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

’Ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith ē, te a’ora’a i ni’a i te mou’a o « te [a’ora’a] fa’ahiahia roa a’e ïa tei porohia, nō tō tātou ’itera’a » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Joseph Fielding Smith [2013], 234). E ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o, nō te aha e parau mau te reira.

Hōho’a
’ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 5:1–12

E tae mai te ’oa’oa vai maoro nā roto i te orara’a mai tā Iesu Mesia i ha’api’i.

  • I roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a, ’ua ani te Fa’aora i tāna mau pipi ’ia feruri fa’ahou e aha te aura’a ’ia ora i te hō’ē orara’a ha’amaita’ihia—hō’ē orara’a ’oa’oa vai maoro. Nō te ha’amata i te hō’ē tāu’ara’a parau nō ni’a i te ’oa’oa vai maoro, e nehenehe ’oe e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e aha te mea e fa’a’oa’oa nei ia rātou. Mai te au i te Mataio 5:1–12, e aha tā Iesu i parau tei fa’ariro i te hō’ē ta’ata ’ei ta’ata « ha’amaita’ihia », ’aore rā ’ei ta’ata ’oa’oa vai maoro ? Nāhea te mau ha’api’ira’a a Iesu i ta’a ’ē ai i te tahi atu mau rāve’a tā te ta’ata e tāmata nei i te ’imi i te ’oa’oa ?

  • ’A feruri i te tāpura i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te tahi mau huru ’aore rā mau maita’i nō roto mai i te mau ’īrava 3–12, mai te « mā te ’ā’au » ’aore rā « te feiā fa’atupu hau ». I muri iho e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te ta’o pāto’i o te ta’o tāta’itahi. E aha tā tātou i ’apo mai nō ni’a i teie mau maita’i ma te feruri i tō te reira pāto’ira’a ? E ani i te mau pīahi ’ia feruri e aha te mea tā rātou e nehenehe e taui nō te riro mai terā huru ta’ata tei fa’a’itehia i roto i teie mau ’īrava. E aha tā te 3 Nephi 12:3, 6 i tu’u fa’ahou mai nō tō tātou hāro’aro’ara’a i te Mataio 5:3, 6 ?

Hōho’a
tē ha’api’i ra Iesu i te mau pipi

’Ua ha’api’i te Fa’aora nāhea ’ia ora ma te ’oa’oa ’e ’ia riro mai tō tātou Metua i te ao ra te huru.

Mataio 5:14–16

E ti’a i te mau pipi a te Fa’aora ’ia riro ’ei māramarama nō te ao nei.

  • E aha te aura’a ’ia riro ’ei « māramarama o teie nei ao » ? (’īrava 14). E aha te aura’a ’ia huna i tō tātou māramarama « i raro a’e i te fa’ari’i »(’īrava 15), ’e nō te aha tātou e fa’ahemahia ai ’ia nā reira ? E tauturu te fa’ahitira’a parau a te peresideni Bonnie H. Cordon i roto i « Te tahi atu ā mātēria tauturu » ’e te 3 Nephi 18:24 i te mau pīahi, ’ia riro ’ei māramarama hina’aro-mau-hia nō vetahi ’ē. E nehenehe ato’a rātou e paraparau nō te mau ta’ata tei riro ’ei māramarama nō rātou ’e tei arata’i ia rātou ia Iesu Mesia ra. Nāhea tātou ’ia nā reira ato’a mai teie mau ta’ata ?

Mataio 5:17–48

’Ua ha’api’i Iesu Mesia i te hō’ē ture teitei a’e ’o te arata’i atu ia tātou i te maita’i roa atu.

  • Te tahi o te mau huru orara’a i fa’a’itehia i roto i te Mataio 5 e mea ta’a ’ē i te ’anotau o te Mesia, te mau parau tumu rā tāna i ha’api’i nō te tā’āto’ara’a ïa. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia hi’o i te mau fa’a’ohipara’a i roto i tō rātou orara’a, e ani ia rātou ’ia mā’iti i te hō’ē o te mau ’īrava i muri nei ’e ’ia feruri i te hō’ē hi’ora’a o teie mahana ’o tē fa’ahōho’a nei i te mea tā te Fa’aora i ha’api’i : mau ’īrava 21–24 ; 27–30 ; 33–37 ; 38–39 ; 40–42 ; ’e 43–44. E nehenehe rātou e rave tāta’itahi i te reira ’aore rā ’ei mau pupu na’ina’i ’e ’ia fa’a’ite mai i tā rātou mau hi’ora’a i te piha.

  • Nāhea ’oe i te tauturu i te mau pīahi ’ia māramarama ē, te fa’auera’a a te Fa’aora ’ia « maita’i roa » (Mataio 5:48) mai tā te peresideni Russell M. Nelson i tātara, o te rirora’a ïa ’ei mea « hope roa » ’aore rā ’ia « fa’aoti roa » ? («Perfection Pending », Ensign, Novema 1995, 86–88). ’A tāpūpū i te hō’ē hōho’a nō Iesu ’ei piriapu ’e e ani i te mau pīahi ’ia pāpa’i i muri i te tua o tuha’a piriapu tāta’itahi i te hō’ē ha’api’ira’a nō roto mai i te Mataio 5 tei fa’auru ia rātou ’ia fa’a’ohipa i roto i tō rātou orara’a. ’A vaiiho ia rātou ’ia ha’a ’āmui nō te fa’aoti i te piriapu. Nāhea te tāra’ehara a Iesu Mesia i te tauturu ia tātou ’ia riro ’ei mea « hope roa » ’aore rā ’ia « fa’aoti roa » ? (hi’o Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Aroha »). E aha tā te mau parau a Joy D. Jones i roto i « Te tahi atu ā mātēria tauturu » e tu’u fa’ahou nei i tō tātou hāro’aro’ara’a nō teie ’ohipa ?

Hōho’a
’ītona mātēria tauturu

Te tahi atu a mātēria tauturu

Rirora’a ’ei māramarama.

’Ua ha’api’i te peresideni Bonnie H. Cordon : « E ’ere te anira’a a te Fatu ’ia ’ana’ana tō tātou māramarama, i te pata-haere-noa-ra’a i te mōrī ’ia māramarama rahi atu ā te ao. ’O te tūramara’a ïa i te vāhi e ’ite mai ai te ta’ata i te ’ē’a o te Mesia. ’O te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela i teie pae o te pāruru—te tauturura’a i te ta’ata ’ia ’ite i te ta’ahira’a i muri iho nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Atua » (« ’Ia hi’o rātou », Liahona, Mē 2020, 79).

Tūtavara’a i te maita’i roa

’Ua fa’ata’a te peresideni Joy D. Jones :

« ’Ua here te Fatu i te tūtavara’a, ’e e hōro’a mai te tūtavara’a i te rē. ’Ia tāmau tātou i te rave. E haere noa tātou i mua ’a tūtava ai tātou i te pe’e i te Fatu. ’Aita ’oia e tītau nei i te fāito maita’i roa i teie mahana. E tāmau ā tātou i te pa’iuma i tō tātou iho mou’a i Sinai. Mai tahito ra, ’oia mau, e tītau tō tātou tere i te tūtavara’a, i te ’ohipa itoito mau ’e i te tuatāpapara’a, ’are’a rā tā tātou tapura’a ’ia haere i mua, e hōro’a mai ïa i te mau rē mure ’ore. …

« E matā na tātou i te fa’a’ite pāpū i tō tātou tāiva ’ore i tō tātou Metua i te ao ra ’e i tō tātou Fa’aora, ‘ma te fa’aro’o ’āueue ’ore iāna, i te ti’aturi-maite-ra’a i te maita’i nōna, nō tei pūai ’ia fa’aora’ [2 Nephi 31:19]. E tāmau noa tātou ma te ’oa’oa i teie tere e tae atu i tō tātou fāito pūai pae vārua teitei roa a’e » (« Te hō’ē pi’ira’a hanahana ta’a ’ē », Liahona, Mē 2020, 16–17).

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Ha’amara’a i te ’āmuira’a mai o te mau pīahi. E rave rahi mau ’ātivite e nehenehe e rave ’ei piha ha’api’ira’a, ’ei mau pupu na’ina’i, ’ei pea, ’aore rā ’ei tāu’ara’a parau. ’A fa’a’ohipa i te mau rāve’a rau ’ia nehenehe i te mau pīahi ’o te ’ore roa paha e fāri’i i teie anira’a ’ia ’āmui mai. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,33.)

Nene’i