În mijlocul focului
Vârstnicul Kim B. Clark
din Cei Şaptezeci
Transmisiune prin satelit a Adunării Seminarelor şi Institutelor de Religie•4august 2015
Dragi fraţi şi surori, sunt recunoscător pentru ocazia de a vă vorbi în cadrul acestei transmisiuni în întreaga lume. Am fost foarte binecuvântaţi să ne aflăm aici.
Doresc să ştiţi că simt în inima mea o mare dragoste pentru dumneavoastră despre care ştiu că este un dar de la Tatăl Ceresc şi Fiul Său, Domnul Isus Hristos. Ştiu că Ei vă iubesc şi ştiu că Ei doresc ca eu să vă privesc în modul în care Ei vă privesc şi să vă iubesc în modul în care Ei vă iubesc. Astfel, Ei m-au binecuvântat cu acest dar. Mă rog ca dumneavoastră să simţiţi dragostea mea şi a Lor astăzi.
De asemenea, mă rog ca Duhul Sfânt să fie cu noi pe măsură ce ne gândim împreună la semnificaţia unui mesaj simplu. Am primit acest mesaj într-un mod personal de la Spirit, dar simt că trebuie să-l împărtăşesc cu dumneavoastră. Iată-l: Indiferent de ce nivel spiritual avem, indiferent de cât de multă credinţă avem în Isus Hristos acum, indiferent cât de dedicaţi şi consacraţi suntem, indiferent de cât de supuşi suntem sau de cât de multă speranţă sau caritate avem, indiferent de îndemânările profesionale sau de abilităţile pe care le-am dobândit, acestea nu vor fi suficiente pentru lucrarea care ne aşteaptă.
Dragi fraţi şi surori, dumneavoastră şi cu mine trebuie să fim mult mai buni decât suntem acum. Scripturile ne învaţă că lumea actuală va fi tulburată. Ticăloşia şi răutatea se vor răspândi. Totuşi, în această lume întunecată vom avea şi mai multă lumină divină. Domnul Isus Hristos are o măreaţă lucrare pe care noi să o înfăptuim împreună cu generaţia care se ridică. Este o lucrare mai mare decât oricare alta pe care am înfăptuit-o înainte. Domnul lucrează cu multă putere pentru a întări predarea şi învăţarea în Biserica Sa adevărată şi vie. El grăbeşte lucrarea Sa şi pregăteşte pământul şi împărăţia Sa şi pe noi pentru întoarcerea Sa.
Toate acestea sunt o parte a unui frumos model pe care îl vedem de la începutul restaurării. În anul 1820, Dumnezeu Tatăl, împreună cu Fiul Său, Isus Hristos, i s-au arătat băiatului Joseph Smith. Din acea zi din dumbrava sacră, Isus Hristos a întemeiat şi întărit Biserica Sa şi pe oamenii Săi rând după rând, precept după precept, pas cu pas.
Iată ce a spus El:
„Pentru că Eu voi înălţa la Mine un popor pur, care Mă va sluji în dreptate”1.
„Pentru ca lucrarea de adunare a sfinţilor Mei să continue, astfel ca să-i pot stabili, în numele Meu, în locuri sfinte; pentru că timpul recoltei a venit şi cuvântul Meu trebuie să fie îndeplinit”2.
„Poporul Meu trebuie încercat în toate lucrurile pentru ca el să fie pregătit să primească slava pe care o am pentru el, chiar slava Sionului”3.
Acesta este modelul Domnului: El înalţă, întăreşte şi pregăteşte poporul Său şi Biserica Sa. Acest model este evident în zilele noastre în chemarea preşedintelui Thomas S. Monson de a ne întări şi a clădi împărăţia lui Dumnezeu. Ascultaţi toate invitaţiile pe care ni le-a făcut de a face mai mult şi mai bine în ceea ce priveşte lucrarea de salvare. Doresc să vă citesc citate din câteva cuvântări ale preşedintelui Monson pe care dânsul le-a rostit în cadrul conferinţei de când a devenit Preşedintele Bisericii.
„Emitem din nou o invitaţie cordială: Veniţi înapoi. Ne deschidem braţele către dumneavoastră cu dragostea pură a lui Hristos… Celor care sunt trişti în spirit sau celor care se chinuiesc şi se tem, le spunem: permiteţi-ne să vă ridicăm moralul, să vă înveselim şi să vă liniştim în privinţa temerilor pe care le aveţi”4.
„Dacă vreunul dintre dumneavoastră neglijează vizitele ca învăţător de acasă … permiteţi-mi să-i spun că nu există un moment mai bun decât acum pentru a se dedica din nou îndeplinirii îndatoririlor sale”5.
„Sunt picioare de întărit, mâini de ţinut, minţi de încurajat, inimi de inspirat şi suflete de salvat”6.
„Am plăcerea să anunţ că, începând din acest moment, pentru toţi tinerii băieţi demni, apţi şi care au absolvit liceul sau o formă de învăţământ echivalentă… va exista opţiunea de a fi recomandaţi pentru slujirea misionară începând de la vârsta de 18 ani, în loc de 19…
Tinerele demne, apte, care doresc să slujească pot fi recomandate pentru slujirea misionară începând cu vârsta de 19 ani, în loc de 21”7.
„Provocarea [noastră] este aceea de a fi slujitori mai eficienţi în via Domnului. Aceasta este valabilă pentru noi toţi, indiferent de vârsta pe care o avem, nu doar pentru cei care se pregătesc să slujească în calitate de misionari cu timp deplin, căci fiecare dintre noi a primit porunca de a împărtăşi Evanghelia lui Hristos”8.
„A sosit vremea ca membrii şi misionarii să-şi unească forţele, să lucreze împreună, să slujească în via Domnului pentru a aduce suflete la El”9.
„Faptul că ne dorim nu înseamnă că se va întâmpla. Domnul Se aşteaptă ca noi să gândim. El Se aşteaptă ca noi să acţionăm… El Se aşteaptă ca noi să ne dedicăm”10.
„Eu depun mărturie în faţa dumneavoastră că binecuvântările care ne sunt promise sunt incomensurabile. Deşi norii furtunii se pot aduna, deşi ploile se pot revărsa asupra noastră… Nimic din lumea aceasta nu ne poate înfrânge.
Iubiţii mei fraţi şi iubitele mele surori, nu vă temeţi. Fiţi bucuroşi. Viitorul este la fel de strălucitor ca şi credinţa dumneavoastră”11.
Dragi fraţi şi surori, aceasta este chemarea pe care profetul ne-a adresat-o. Pentru cei de la Sistemul Educaţional al Bisericii, aceasta înseamnă că avem nevoie de slujitori de încredere ai Domnului pregătiţi să lucreze la seminare şi institute, în colegiile, universităţile şi şcolile Bisericii. Fiecare slujbă, fiecare chemare, fiecare persoană din cadrul Sistemului Educaţional al Bisericii este importantă şi fiecare dintre noi trebuie să fie mai bun decât a fost vreodată.
Pentru aceasta avem două motive:
Primul motiv : Trebuie să oferim generaţiei care se ridică o educaţie mai eficientă şi mai bună decât am oferit noi până acum sau decât a oferit oricine până acum.
Faptul de a învăţa cu minuţiozitate reprezintă o creştere a puterii … „de a şti, de a face şi de a deveni”12. Înseamnă o cunoaştere mai bună, dar şi o mai bună înţelegere spirituală. Înseamnă abilităţi mai dezvoltate şi o mai bună capacitate de a acţiona. Înseamnă tărie de caracter mai mare, inclusiv mai multă integritate, mai mult curaj şi bunătate.
Faptul de a învăţa cu minuţiozitate este, în mod inerent, o experienţă spirituală. Generaţia care se ridică va învăţa cu minuţiozitate doar în măsura în care puterile lui Hristos, care mântuiesc şi întăresc, au efect în viaţa lor, îi purifică, îi sfinţesc şi îi fac demni să primească harul Său şi darurile pe care El le-a pregătit pentru ei. Ei trebuie să lucreze cu sârguinţă şi să caute să înveţe, dar, de asemenea, ei trebuie să fie curăţiţi prin intermediul sângelui ispăşitor al lui Hristos, astfel încât să poată primi mai multă cunoaştere divină şi să poată fi învăţaţi de Duhul Sfânt.
Predarea inspirată care duce la dorinţa de a învăţa cu minuţiozitate este, de asemenea, o experienţă spirituală. Şi noi avem nevoie ca ispăşirea Salvatorului să aibă mai mare efect în vieţile noastre. Trebuie să fim demni pentru a primi darurile şi binecuvântările care purifică şi sfinţesc ale Duhului Sfânt, astfel încât să putem ajuta generaţiile care se ridică să înveţe cu minuţiozitate.
Generaţia care se ridică are nevoie de acest tip de învăţare cu minuţiozitate deoarece lumea cu care se va confrunta va fi atât mare, cât şi înfricoşătoare – din cer va veni mai multă cunoaştere şi putere şi vor fi şi mai multe ticăloşii îngrozitoare, agitaţie şi confuzie. Va trebui să-şi clădească vieţile pe baza adevărurilor simple şi clare ale Evangheliei, Evanghelia va trebui să fie adânc înrădăcinată în inimile lor şi vor avea nevoie de ceea ce preşedintele Russell M. Nelson a numit credinţă puternică în Hristos: „De ce avem nevoie de o credinţă atât de puternică? Deoarece ne aşteaptă zile grele. În viitor, nu vor fi prea dese ocaziile când va fi uşor sau convenabil să fii un sfânt credincios din zilele din urmă. Fiecare dintre noi va fi pus la încercare… Apostolul Pavel a avertizat că în aceste zile din urmă, cei care-L vor urma cu sârguinţă pe Domnul «vor fi prigoniţi» [2 Timotei 3:12]. Acea prigonire, fie vă va face să cădeţi într-o slăbiciune tăcută, fie vă va motiva să fiţi exemple mai bune şi mai curajoşi în viaţa dumneavoastră de zi cu zi”13.
Al doilea motiv : Cred că tinerii care vor veni la noi vor fi gata – şi vor dori să primească – mai mult decât le oferim noi acum. De asemenea, unii dintre cei care vin vor avea nevoie de mai mult, deoarece în căminele lor nu li s-a oferit nici ceea ce îşi doresc, nici ceea ce au nevoie.
Nu vreau să spun că tinerii trebuie să cerceteze idei complexe sau bazate pe speculaţii. Vor avea nevoie de adevărurile simple şi clare ale Evangheliei predate cu dragostea şi puterea mărite ale Duhului Sfânt.
Permiteţi-mi să vă ofer un exemplu al unei doctrine simple şi clare pe care cursanţii noştri trebuie să o înveţe cu mai multă minuţiozitate. În ultimii şapte ani, UBY–Idaho a solicitat un curs despre familie ca parte a programului lor numit Foundations (Temelii). (Un astfel de curs face parte din noua serie, numită Piatra din capul unghiului, cerută de toate institutele, colegiile şi universităţile din cadrul Sistemului Educaţional al Bisericii.) Deoarece toţi cursanţii de la UBY–Idaho participă la acest curs, facultatea a putut afla ce se află în minţile şi inimile studenţilor în ceea ce priveşte doctrina căsătoriei aşa cum este prezentată în declaraţia despre familie.
Ceea ce profesorii au aflat este îngrijorător. Mulţi cursanţi, poate de la 40 până la 50%, au, în cel mai bun caz, o înţelegere incompletă şi, în cel mai rău caz, o înţelegere greşită a acestei doctrine extrem de vitale. Aceştia sunt tineri sfinţi din zilele din urmă buni, activi, care au absolvit seminarul şi care nu au învăţat suficient de mult despre doctrina căsătoriei acasă, la seminar, la şcoala de duminica sau la clasele Tinerelor Fete ori la cele ale cvorumurilor preoţiei şi, în unele cazuri, nici măcar în misiunile lor.
Cursanţii nu doar că au nevoie să cunoască mai bine doctrina căsătoriei, ci şi să o înţeleagă în inimile lor. Ei au nevoie de o mărturie spirituală despre adevărul ei şi trebuie să acţioneze potrivit acelei mărturii în modul în care se pregătesc acum să fie soţi sau soţii şi mame sau taţi într-o familie eternă.
De asemenea, ei trebuie să ştie cum să vorbească despre doctrina căsătoriei cu prietenii lor şi cu alţii care nu le împărtăşesc crezurile. Şi ei au nevoie să crească în capacitatea lor de a discerne între adevăr şi eroare. Ei au nevoie de o credinţă mai mare în Isus Hristos şi au nevoie să aibă o speranţă mai mare în El.
De aceasta are nevoie generaţia care se ridică. Drept urmare, ce trebuie să facem noi?
Fiecare dintre noi trebuie să facă ceea ce Domnul doreşte să fie făcut în vieţile noastre. Sper că următoarea relatare vă va fi de ajutor pe măsură ce meditaţi şi vă rugaţi în legătură cu ceea ce Domnul doreşte să faceţi.
Cu mulţi ani în urmă, într-o perioadă dificilă din viaţa familiei mele, m-am simţit atacat de duşman. În cadrul acelei experienţe, Domnul mi-a spus foarte clar că trebuie să fac mai mult şi mai bine. Permiteţi-mi să vă ofer câteva detalii.
Sue şi cu mine suntem căsătoriţi de peste 30 de ani. Am fost activi şi implicaţi în Biserică toată viaţa noastră. Am slujit în Biserică, am mers la templu în fiecare săptămână, ne-am rugat împreună cu copiii noştri, am studiat din scripturi cu ei şi am ţinut seri în familie. Am încercat să fim sfinţi din zilele din urmă buni. Şi, totuşi, Domnul mi-a spus: Trebuie să faci mai mult.
Într-o noapte, am avut un coşmar îngrozitor. M-am trezit foarte neliniştit şi îngrijorat şi am îngenuncheat şi m-am rugat Tatălui meu din Cer pentru ajutor. Pe măsură ce mă rugam, mi-a venit în minte un fragment din Efeseni, capitolul 6: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti”14.
Dimineaţa, am căutat fragmentul şi am citit aceste cuvinte:
„Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui.
Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului”15.
Când am citit cuvintele „îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu”, am simţit o mărturie puternică a Spiritului că acesta este răspunsul la rugăciunile mele. Trebuia să mă îmbrac cu toată armătura lui Dumnezeu, cu fiecare parte a ei.
Şi, astfel, Sue şi cu mine am discutat despre ce ar putea să însemne acest lucru şi ne-am rugat pentru îndrumare. Am aflat că trebuia să ne adresăm două întrebări. Cred că acestea sunt întrebări ale căror răspunsuri ne vor ajuta să facem ceea ce trebuie să facem pentru a ne pregăti pentru ce ne aşteaptă. Iată-le: (1) Ce fac şi ar trebui să nu mai fac? şi (2) Ce nu fac şi ar trebui să încep să fac?
Când am adresat aceste întrebări în cadrul unei rugăciuni, am primit nişte răspunsuri foarte precise. Am schimbat modul în care ne petreceam timpul, ce tip de media permiteam să se urmărească în căminul nostru, modul în care slujeam în templu, modul în care studiam din scripturi şi modul în care Îl slujeam pe Domnul. Trebuia să ne creştem nivelul de spiritualitate. Prin intermediul acestui proces de pocăinţă, Domnul Isus Hristos ne-a ajutat şi ne-a schimbat vieţile. Am simţit mila Sa, harul Său, dragostea şi puterea Sa. Prin intermediul puterii Sale fără de asemănare, El ne-a schimbat inimile şi minţile şi ne-a adus mai aproape de El din punct de vedere spiritual. Ştiu că, dacă nu am fi ascultat şi nu am fi acţionat conform răspunsurilor, nu aş fi fost chemat să slujesc la UBY–Idaho şi nu aş mai fi stat în faţa dumneavoastră astăzi aici. A fost un moment decisiv în vieţile noastre.
Dragi fraţi şi surori, ştiu că mă adresez unor sfinţi din zilele din urmă credincioşi şi care îşi ţin legămintele. Ştiu că sunteţi foarte buni la ceea ce faceţi. Totuşi, ştiu din proprie experienţă că trebuie să ne adresăm aceste două întrebări cu regularitate. Trebuie să ne schimbăm şi să ne pocăim, astfel încât ispăşirea lui Hristos să poată acţiona chiar cu mai multă putere în vieţile noastre. Dacă facem aceste lucruri, Tatăl Ceresc ne va binecuvânta cu mai multă putere spirituală. Ştiu că acest lucru este adevărat.
Şi acest lucru, cred eu, este ceea ce ne trebuie pentru a ne pregăti pentru marile ocazii şi responsabilităţi care ne aşteaptă. Sunt foarte multe lucruri practice pe care va trebui să le facem. Va trebui să ne gândim mult, să planificăm, să lucrăm, să ne sfătuim şi să ne pregătim să facem lucrurile cât mai bine. Dar puterea Duhului Sfânt va fi cea care va aduce în vieţile cursanţilor noştri dorinţa de a învăţa cu minuţiozitate, un mai mare discernământ şi puterea care mântuieşte şi întăreşte a lui Hristos.
Generaţia care se ridică are nevoie ca adevărurile simple şi clare ale Evangheliei să fie predate şi învăţate cu o dragoste mai mare, cu o putere spirituală mai mare şi astfel încât să aibă un impact mai mare în vieţile lor. Cred că acest impact se va produce deoarece Evanghelia lui Isus Hristos va fi mai adânc înrădăcinată în inima şi mintea noastră şi fiindcă Duhul Sfânt ne va însoţi permanent. Vieţile noastre vor reflecta pe deplin învăţăturile Salvatorului. Apoi – când vom gestiona programe, vom dezvolta programe de învăţământ, vom implementa metode noi, vom angaja sau chema şi instrui noi învăţători, vom consilia cursanţi, vom planifica construirea unori noi clădiri, vom introduce seminarul şi institutul în noi zone geografice sau vom intra într-o clasă pentru a le preda copiilor lui Dumnezeu – vom primi revelaţia de care avem nevoie şi vom face lucrarea având dragostea pură a lui Hristos prin puterea Duhului Sfânt. Generaţia care se ridică va învăţa cu minuţiozitate; ei se vor înălţa!
Ştim că acest lucru se va întâmpla. Ştim cum vor decurge lucrurile. Domnul Isus Hristos va veni şi oamenii Săi şi Biserica Sa vor fi pregătiţi să-L primească.
Când mă gânesc la dumneavoastră şi la ce veţi face în împărăţia lui Dumnezeu, mă gândesc la acea experienţă minunată relatată în 3 Nefi, capitolul 17, în care Salvatorul i-a adunat pe copii în jurul Său. Aş dori să vă imaginaţi acea scenă în mintea dumneavoastră, deoarece dumneavoastră sunteţi în acea scenă. Părinţii îşi duc copiii preţioşi la Salvator. El îi adună în jurul Său; El se află în centru. El se roagă pentru ei şi părinţii lor într-un mod miraculos şi El îi binecuvântează pe copii, unul câte unul. Apoi, îngeri coboară din Cer „ca şi cum ar fi fost în mijlocul focului”16 şi slujesc copiilor şi focul sfânt îi înconjoară pe copii.
Într-un măsură importantă, şi noi facem acest lucru la seminar şi institut. Într-adevăr, acesta este Sistemul Educaţional al Bisericii. Părinţii îşi aduc copiii la noi. Salvatorul se află în centru, este inima a tot ce li se întâmplă copiilor. El se roagă pentru ei şi pentru noi; El este Avocatul nostru în faţa Tatălui. Noi suntem îngerii – dumneavoastră sunteţi îngerii – care vin şi slujesc acelor copii înconjuraţi de foc sfânt. Aceasta, dragi fraţi şi surori, este ceea ce trebuie să fim.
Şi vom fi aceasta deoarece există un Dumnezeu în cer. El este Tatăl nostru. Fiul Său, Domnul Isus Hristos, este Salvatorul şi Mântuitorul întregii omeniri. El trăieşte! Depun mărturie despre numele Său sfânt. L-am văzut lucrând, cunosc mila şi harul Său şi simt dragostea Sa. El are toată puterea de a ne curăţi de păcate, de a ne schimba inimile şi a ne înălţa şi a ne întări pentru a deveni tot ceea ce El doreşte să devenim. Ştiu că, dacă apelăm la Hristos, care stă întotdeauna cu braţele întinse către noi, El ne va binecuvânta pentru a fi mai buni şi a face mai mult în această lucrare sfântă a Sa. Astfel depun mărturie, în numele sacru al lui Isus Hristos, amin.
© 2015 Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate. Aprobarea versiunii în limba engleză: 6/15. Aprobarea traducerii: 6/15. Titlul original: „Encircled About with Fire”. Romanian. PD10054335 171