Mai întâi caută să obţii cuvântul Meu
Seminare şi Institute de Religie – transmisiune prin satelit•4august, 2015
Introducere
Sunt recunoscător să fiu aici şi, la fel ca dumneavoastră, sunt încântat că fac parte din această muncă.
Pregătindu-mă pentru astăzi, am rostit cuvântarea mea în faţa membrilor familiei mele şi le-am cerut părerile… şi aproape toate au fost de ajutor. Părerea pe care ezit să o menţionez cu voce tare – şi sunt sigur că niciunul dintre dumneavoastră nu a avut parte de aşa ceva în clasă – este cea a lui Annie, fiica noastră de 12 ani, care a adormit pe la jumătatea cuvântării. Aşadar, şi eu şi Annie sperăm că această versiune a cuvântării mele este una îmbunătăţită!
În ultimii doi ani, fratele Chad Webb ne-a invitat să-i ajutăm pe cursanţii noştri să aibă experienţe care să le întărească credinţa în Salvator atunci când studiază scripturile.1 În ultimul an, au existat mai mulţi cursanţi care au citit scripturile mai mult ca niciodată. Ei au petrecut peste 9 milioane de ore2 cufundaţi în studiul personal al scripturilor. Vă mulţumesc pentru eforturile dumneavoastră!
Astăzi, am dori să reînnoim acea invitaţie. Îl veţi ajuta, vă rugăm, pe fiecare cursant de la seminar şi institut să aibă experienţe de mare însemnătate studiind scripturile în fiecare zi? Şi, deşi vor exista cu siguranţă anumite părţi din Vechiul Testament mai greu de citit şi de înţeles pentru cursanţii noştri, cred cu sinceritate că nu trebuie să folosim şiretlicuri pentru a-i face pe cursanţii noştri să fie interesaţi de Vechiul Testament3.
Fratele Webb ne-a invitat, de asemenea, să discutăm „cum am putea face ca scripturile să fie punctul central în predarea noastră”4. Dânsul a adresat o serie de întrebări despre rolul pe care îl joacă scripturile în predarea noastră. Mulţi dintre dumneavoastră au avut în vedere aceste întrebări. Vă mulţumesc! Astăzi, putem vorbi câteva minute despre rolul pe care îl joacă scripturile în pregătirea noastră pentru a preda?
În luna mai a anului 1829, Joseph şi Emma Smith locuiau în Harmony, Pennsylvania. Hyrum Smith venise în vizită şi spera să afle care era rolul său în restaurarea care se desfăşura. Profetul L-a întrebat pe Domnul şi i s-a amintit despre cuvânt că „este viu şi puternic, mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri”5. Apoi, Salvatorul l-a învăţat pe Hyrum şi pe noi un principiu şi o prioritate, stabilind ordinea etapelor importante pentru învăţători: „Nu căuta să vesteşti cuvântul Meu, ci mai întâi caută să obţii cuvântul Meu şi, atunci, limba ta va fi dezlegată; atunci, dacă doreşti, tu vei avea Spiritul Meu şi cuvântul Meu, da, puterea lui Dumnezeu pentru a convinge oamenii”6.
Să obţinem cuvântul: în primul rând, trebuie să ardă în noi
Activitatea noastră de a preda nu începe când pregătim o lecţie sau când ne gândim în ce mod ar putea fi prezentată, nici când recapitulăm programa de învăţământ. Activitatea noastră de a preda începead fontes sau la sursă.7 După cum a spus preşedintele Marion G. Romney, nu ne putem pregăti mai bine pentru a preda decât prin a bea cu poftă din izvor, chiar acolo unde apa din pământ.8 Dacă dorim să predăm scripturile cu putere, dacă dorim ca şi cursanţii să simtă adevărul şi importanţa unui fragment din scripturi, trebuie neapărat să începem având noi înşine un entuziasm împrospătat.9
Preşedintele Romney ne-a sfătuit: „Pentru a deveni învăţători de Evanghelie eficienţi… trebuie să muncim şi să studiem… până când învăţăturile [Domnului] devin învăţăturile noastre. Apoi, vom fi pregătiţi să vorbim cu putere şi convingere. Dacă alegem un alt mod de pregătire… vom sfârşi prin a rosti ideile noastre sau pe cele ale altor oameni şi [nu ne garantează nimeni că vom avea succes]”10.
Să obţinem cuvântul: la ce să fim atenţi când studiem
Îmi permiteţi să menţionez două idei simple care trebuie să fie standardul acţiunilor noastre pe măsură ce dumneavoastră şi cu mine căutăm să obţinem cuvântul în aşa fel încât scripturile să ardă în noi?
În primul rând, există o ierarhie a adevărurilor şi faptul de a învăţa să discernem această ierarhie ne va binecuvânta pe noi şi pe cursanţii noştri.
În al doilea rând, scripturile conţin legături, tipare şi modele,11 inclusiv exemple privind lucrurile reale şi lucrurile spirituale, iar cele mai importante dintre acestea fac referire la Salvator.
Ierarhia adevărului
Vârstnicul Neal A. Maxwell a scris despre o „ierarhie a adevărului” şi că unele adevăruri merită devotamentul nostru, un cuvânt care sugerează fidelitate sau supunere şi loialitate:
„Unele lucruri pot fi atât adevărate, cât şi neimportante… trebuie nu numai să facem deosebirea dintre realitate şi ficţiune, ci şi să ştim care sunt lucrurile demne de devotamentul nostru...
Evanghelia lui Isus ne atrage atenţia asupra realităţii că există o clasificare a adevărurilor; unele adevăruri sunt pur şi simplu şi pentru totdeauna mai evidente decât altele!”12
Majoritatea fragmentelor din scripturi includ într-o anumită măsură detalii, iar detaliile inspirate care sunt incluse vor oferi cunoaştere profundă despre principiile13 pe care sunt menite să le explice.14
Trebuie să învăţăm foarte bine atât detaliile, cât şi doctrina din scripturi. Este important să înţelegem că detaliile din scripturi predate separat de doctrină şi independent de aceasta au rolul doar de a informa. O astfel de predare „nu ne va face rău dacă Spiritul este prezent, nici nu ne va ajuta dacă nu este”15. Pe de altă parte, predarea folosind numai povestiri personale, idei personale şi sentimente generate de discuţii lipsite de conţinutul spiritual necesar pentru a preda adevăruri şi a inspira nu îşi atinge nici ea scopul. Cursanţii noştri vor avea cel mai mult de învăţat de la învăţători care sunt, la rândul lor, cei mai buni cursanţi în studiul scripturilor şi care înţeleg rolul esenţial al Duhului Sfânt.16
I-am auzit pe unii vorbind despre „propovăduire plină de evlavie” căreia îi lipseşte erudiţia. Şi i-am auzit pe alţii vorbind despre propovăduirea plină de erudiţie dar căreia îi lipseşte spiritul care converteşte. Fiecare în parte, nici predarea plină de evlavie, nici erudiţia nu îndeplinesc cerinţele unice ale educaţiei religioase. Fratele Robert J. Matthews a spus odată: „Cuvântul «religie» înseamnă literalmente «a face legătura cu». Are legătură cu termenul ligament, care leagă muşchiul de os. Religia trebuie să lege persoana care aparţine ei de Dumnezeu şi de lucruri sfinte şi sacre.”17 Şi aceasta este ceea ce trebuie să facă educaţia religioasă pentru cursanţii noştri.
Detaliile din scripturi fac adesea referire la adevăr preţios. Când adevărul este predat cu mărturie invită revelaţia şi Duhul Sfânt exercită ispăşirea în viaţa noastră,18 intensificând convertirea noastră la Salvator19 şi determinarea noastră de a urma planul Tatălui Ceresc.
Vechiul Testament include, cu siguranţă, „povestiri impresionante, obiceiuri fascinante şi forme literare frumoase”20. Este important ca noi să ne amintim şi ca predarea noastră să reflecte faptul că aceste detalii nu reprezintă scopul fragmentului. După cum am fost învăţaţi, „scripturile au fost scrise pentru a păstra principii”21. Aceste principii ale Evangheliei „reprezintă substanţa şi scopul revelaţilor”22.
În cele din urmă, chiar şi în rândul principiilor există o ordine, deoarece „principiile fundamentale ale religiei noastre sunt mărturia apostolilor şi profeţilor cu privire la Salvator”23.
Faptul de a separa detaliile de principii şi de a învăţa să recunoaştem ierarhia care există, chiar şi în rândul acestor principii, va fi o muncă de o viaţă. Dacă predăm fiecare detaliu al istoriei şi al legii şi dacă predăm fiecare element al pribegirii lui Israel, dar uităm să predăm mesajul planului Tatălui Ceresc şi ispăşirea Salvatorului din Vechiul Testament,24 nu am predat mesajul Vechiului Testament.25
Când a spus că marama rămâne „neridicată [în citirea Vechiului Testament]”, Pavel cu siguranţă mă descria pe mine şi, probabil, pe unii dintre cursanţii noştri. Apoi, el a oferit o cheie la această dilemă, când a spus că „marama este dată la o parte în Hristos” şi că „ori de câte ori [inima noastră] se întoarce la Domnul, marama este luată”26
Dacă în centrul predării noastre va fi Salvatorul,27 şi dacă putem ajuta ca minţile şi inimile cursanţilor noştri să se îndrepte spre El, marama va fi luată de pe ochii lor atunci când citesc Vechiul Testament Şi, poate mai important, pe măsură ce cursanţii noştri învaţă să-L caute pe Salvator în timp ce studiază scripturile, vor învăţa o lecţie similară şi vor începe să-şi formeze deprinderea de a-L căuta pe El şi mâna Tatălui Ceresc şi în viaţa lor.
Un exemplu al acestei ierarhii
Permiteţi-mi să împărtăşesc o sugestie care ne va ajuta să discernem adevărul în scripturi: Alegeţi un fragment, citiţi-l şi întrebaţi-vă: „Care sunt detaliile din acest fragment?” Subliniaţi oamenii, locurile, aşezarea în timp şi firul epic. Uitaţi-vă la contextul mai larg al fragmentului şi subliniaţi toate detaliile din context pe care le găsiţi. După cum sugerează manualul nostru, observaţi „pauzele fireşti”28, acolo unde se schimbă tonul sau conţinutul.
Acum, uitaţi-vă din nou la fragment şi, de această dată, adresaţi-vă întrebarea: „Care sunt principiile sau adevărurile «adunate împreună pentru a fi puse în practică»29 şi pe care, dacă le înţelegem, ne vor «[conduce] la supunere»?”30 Studiaţi contextul mai larg al doctrinei în fragment. Marcaţi fiecare principiu în mod diferit faţă de cum aţi marcat detaliile. Dacă principiile sunt indicate în mod implicit,31 alocaţi timp să le scrieţi.
La început, vă va fi greu să faceţi acest lucru depunând un efort conştient. Veţi avea nevoie de concentrare şi de timp. O parte dintre binecuvântările disponibile în această disciplină este că ne invită să ne întrebăm în mod continuu: „În acest fragment, care sunt detaliile şi care sunt principiile menite a fi predate”?
După cum am spus deja, unele principii sunt, pur şi simplu, mai importante decât altele; ele invită mai multă inspiraţie, viaţă şi salvare deoarece ele fac referire la Salvator. Aşadar, uitaţi-vă încă o dată la fragment, de data aceasta cu alţi ochi şi întrebaţi: „Prin ce îmi îndreaptă atenţia către Salvator acest fragment?32 Ce anume din acest fragment duce la o înţelegere mai profundă şi la o mai mare recunoştinţă şi o bizuire pe El şi pe planul Tatălui Ceresc?”
În final, gândiţi-vă cu atenţie la ce au avut de spus profeţii moderni, lucruri care ne vor face să înţelegem mai profund şi având inspiraţie fragmentul din scripturi.
După ce studiem în acest mod, când ne uităm peste programa de învăţământ, lucrurile suplimentare, sugestiile şi îndrumarea de acolo se vor uni cu înţelegerea profundă, inspiraţia şi experienţa primite din scripturi şi cuvintele profeţilor. Atunci programa confirmă, perfecţionează şi amplifică pregătirea noastră de a declara cuvântul cu putere.
De exemplu, pe parcursul acestui an, când studiem cartea lui Rut, putem vedea o povestire frumoasă despre pierdere şi loialitate. Sau, luând în considerare această ierarhie a adevărului, putem observa că Rut şi-a pierdut soţul, a călătorit la Betleem33 şi, acolo, l-a întâlnit pe Boaz. După aceea, s-ar putea să observăm că Boaz a avut grijă de nevoile lui Ruth, i-a dat pâine şi o cană de oţet,34 a devenit cel ce avea drept de răscumpărare asupra ei la poarta cetăţii35 şi, apoi, în calitate de „cel cu drept de răscumpărare”, care se traduce literalmente „răscumpărător”36, a răscumpărat-o pe Ruth37, a luat-o de nevastă38 şi nu avea să aibă odihnă până când nu putea să spună: „S-a isprăvit!”39. Odată cu aceasta, putem începe să simţim mărturia cu privire la dragoste şi răscumpărare şi edificarea şi inspiraţia din faptul că am înţeles că Marele Răscumpărător40 face acelaşi lucru pentru fiecare dintre noi.
Acesta este doar un exemplu simplu legat de cercetarea scripturilor. După aceea, învăţătorul atent îl va ajuta pe fiecare cursant să înveţe să aibă aceeaşi experienţă de studiu, reuşind să se bizuie pe forţele proprii din punct de vedere spiritual.41
Fraţi şi surori, când studiem fiecare pagină din scripturi, facem o alegere care are efect asupra modului de predare şi de învăţare din sălile noastre de curs. Alegerea este următoarea: Spre ce adevăruri le vom îndrepta cursanţilor noştri mintea, inima şi credinţa? Această alegere aduce o mare schimbare în ce priveşte cuvântul pe care îl absorb în modul lor de a gândi şi de a acţiona.42 Dacă nu suntem sârguincioşi în această privinţă, dacă eu aleg să permit ca adevărurile mai puţin importante „să domine predarea mea”, atunci, potrivit învăţăturii preşedintelui Henry B. Eyring, „deja aproape că mi-am pierdut abilitatea de a ajuta un cursant să rămână fără de pată într-o mare de noroi”43.
Legături, teme şi modele
Pe lângă faptul de a recunoaşte această ierarhie a adevărului, o a doua idee simplă care poate fi de ajutor când ne străduim să obţinem cuvântul este că scripturile sunt pline de legături, teme şi modele. Vă pot oferi câte un exemplu scurt din Vechiul Testament?
Legături
Vârstnicul David A. Bednar a explicat că „o legătură este o relaţie sau verigă între idei, oameni, lucruri sau evenimente”44.
O legătură pe care am putea-o observa este că Vechiul Testament este plin de povestiri despre succes şi despre eşec, iar aceste povestiri sunt deseori predate împreună: Cain şi Abel, Iosif şi fraţii săi, Iacov şi Esau, Abigail şi Nadab şi mulţi alţii.
Preşedintele Eyring a observat următoarea cheie: „În descrierea eşecului, există un indiciu spiritual al căii spre succes… ciclurile recurente ale declinului spiritual şi revenirii… le pot da cursanţilor dumneavoastră speranţă şi-i pot instrui”45.
Teme
Vârstnicul Bednar a explicat, de asemenea, că „temele sunt calităţi sau idei care se aplică întregului text, sunt recurente şi asemănătoare unor fire de aţă esenţiale întreţesute într-un text.”46 O temă pe care o vom putea observa în decursul acestui an se găseşte în expresia următoare: „Şi veţi cunoaşte că Eu [sunt] Domnul, Dumnezeul vostru”47.
Atât în timpul urgiilor care au precedat eliberarea copiilor lui Israel, cât şi în timpul miracolelor care au urmat, Dumnezeu le-a spus că, prin acele lucruri, „vei cunoaşte că Eu sunt Domnul”48.
Uciderea lui Goliat,49 vindecarea lui Naaman,50 Ilie şi preoţii lui Baal51 şi experienţele sacre şi solemne ale lui Daniel cu regele Nebucadneţar52 toate sunt consemnate cu intenţia declarată că „tot pământul va şti că Israel are un Dumnezeu”53.
În cărţile Psalmii54, Isaia55 şi Ezechiel56, în 17 cărţi din Vechiul Testament şi de peste 80 de ori, Iehova a repetat şi a subliniat şi ne-a asigurat că noi şi Israel Îl vom vedea şi-I vom vedea mâna în evenimentele şi învăţăturile Vechiului Testament, ca noi şi copiii noştri „să ştim de la răsăritul soarelui până la apusul soarelui, că... Eu sunt Domnul şi nu este altul”57.
Pe măsură ce studiem teme din scripturi în cadrul noilor clase de institut58, fragmentele din scripturi vor fi „ţesute împreună în aşa mod încât, în timp ce [suntem absorbiţi] de unul, [vom fi atraşi] spre celălalt”59.Dacă înseşi scripturile sunt punctul central al studiului din cadrul acestor clase, ele vor „creşte împreună” şi-i vor aduce pe cursanţii noştri „la cunoaşterea legămintelor [lor]”60. Vârstnicul Bednar a spus că „Procesul de a căuta şi a identifica teme din scripturi ne conduce la… adevărurile veşnice care invită mărturia Duhului Sfânt… Acest mod de a obţine apă vie din izvorul scripturilor este cel mai dificil şi riguros; aduce cu sine, de asemenea, cea mai mare edificare”61. Va cere mai mult, nu mai puţin, din partea noastră ca învăţători.62
Lucruri reale şi lucruri spirituale care ne vorbesc despre Hristos
Dintre numeroasele tipare existente în Vechiul Testament63, există unul care ne atrage atenţia în mod deosebit. Acesta este, desigur, căutarea mărturiilor cu privire la Tatăl Ceresc şi la Salvator. Vârstnicul Bruce R. McConkie a spus: „Este… indicat să căutăm asemănări cu Hristos peste tot şi să le folosim în mod repetat pentru a-L păstra pe El şi legea Sa mereu în mintea noastră”64.
A începe să enumerăm lucrurile reale şi lucrurile spirituale care ne vorbesc despre Salvator este aproape ca şi cum am număra picăturile de apă dintr-un râu sau particulele de lumină într-o zi cu soare. La urma urmei „toate lucrurile care au fost date de Dumnezeu omului, de la începutul lumii, sunt o reprezentare a Lui”65.
Creaţia66, şarpele de aramă67, mana68, eliberarea lui Israel din sclavia egipteană prin sângele unui miel cu care au fost vopsite uşile lor69 şi întreaga lege a lui Moise, cu sistemul său de sacrificii şi aduceri aminte, sunt menite, în mod conştient şi vădit, să fie „un îndrumător spre Hristos”70.
Dorinţa lui Avraam71 să-l sacrifice pe Isaac72, titlurile date lui Melhisedec73, inclusiv „Prinţul păcii”74, faptul că Iosif i-a salvat pe fraţii săi după ce aceştia îl vânduseră75 şi că Moise i-a eliberat pe copiii lui Israel76 reprezintă imagini ale „Celui ce avea să vină”77.
Adam a fost un bărbat fără păcat78 care, în timp ce se afla în grădină, a ales în mod voluntar79 să renunţe la viaţa lui ca noi să putem fi.80
„Pentru că în el era un duh înalt… împăratul se gândea să-l pună [pe Daniel] peste toată împărăţia.”81 „Căpeteniile şi dregătorii”82, cei în funcţii cu autoritate care îl urau pe Daniel, „au căutat să afle ceva asupra lui… dar n-au putut să găsească nimic”83. Apoi, aceşti oameni ticăloşi „s-au dus cu mare zarvă la împărat”84, şi, între timp, Daniel s-a retras, ca de obicei, în locul în care îi plăcea să meargă85 şi acolo s-a rugat.86 După ce a aflat, împăratul „s-a gândit cum ar putea să scape pe Daniel”87. Şi apoi, după ce Daniel a fost trimis la moarte sigură, „au adus o piatră şi a pus-o la gura gropii”88, iar, după aceea „în revărsatul zorilor… împăratul s-a sculat şi s-a dus în grabă la groapa cu lei”89 pentru a descoperi că un înger fusese prezent90 şi „Daniel a fost scos din groapă şi nu s-a găsit nicio rană pe el”91.
Alfred Edersheim a spus că „intenţia întregului [Vechi Testament] este să facă referire la Hristos... Nu numai legea, care este mama învăţăturii… nici lucrurile reale, care sunt simboluri ale [Lui], nici chiar profeţiile, care sunt preziceri despre [El], dar şi întreaga istorie a Vechiului Testament este plină de Hristos… Există un singur lucru pe care trebuie să-l reţinem din acest lucru: studiul scripturilor poate fi suficient sau profitabil dacă învăţăm să-L cunoaştem pe [Salvator]”92.
În timpul orelor dumneavoastră şi chiar în căminele şi familiile dumneavoastră, veţi aloca timp, vă rog, să-i întrebaţi pe cursanţii şi pe copiii dumneavoastră ce învaţă şi în ce fel îi ajută învăţăturile să înţeleagă şi să se bizuie pe Tatăl Ceresc şi pe Salvator? Şi încă din prima zi a cursului, îi veţi învăţa, vă rog, pe cursanţii dumneavoastră să caute cu bună ştiinţă aceste mărturii extraordinare pe care aceşti autori inspiraţi au dorit în mod expres să le includă în scripturi?
Concluzie
Fraţi şi surori, scripturile au un rol de neînlocuit atât când predăm, cât şi când ne pregătim să predăm! Ţineţi minte această avertizare a preşedintelui Romney:
„Suntem împuterniciţi să oferim ceea ce primim de la Domnul (scripturile) celor cărora le predăm. Uneori, [este posibil să încercăm] să redăm ceva fără ca, mi înainte, să fi primit ...
[Este posibil să vrem]... să mergem să predăm înainte [să-I fi dat] Domnului şansa să [ne] pregătească””93.
Prin urmare, îmi permiteţi să adaug câteva întrebări celor pe care le-am primit de la fratele Webb anul trecut şi să vă invit să vă gândiţi la ele în timp ce vă pregătiţi să predaţi?
-
Începe pregătirea mea pentru oră cu cercetarea scripturilor?
-
Îmi găsesc plăcerea94 în fragmentele din scripturi pe care le voi preda astăzi şi sunt acestea „un foc mistuitor, închis în oasele mele”95?
-
Înţeleg atât detaliile, cât şi doctrina pe care scriitorul inspirat a vrut să le văd şi să le înţeleg?
-
Am cercetat cuvintele profeţilor ca să aflu care au fost lucrurile mai importante pentru ei, părerile şi mărturia lor cu privire la un fragment?
-
Şi, în fiecare loc, am cercetat şi am găsit modurile în care respectivul pasaj mărturiseşte despre Salvator şi ispăşirea Sa?96
Fie ca al Domnului cuvânt să fie mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri97 în sălile noastre de curs datorită faptului că scripturile ard în noi! Fie ca noi să avem hotărârea să distingem detaliile şi doctrina demnă de devotament! Şi fie ca noi să-i ajutăm pe cursanţii noştri să înveţe şi să descopere mărturia frumoasă din scripturi cu privire la planul Tatălui Ceresc şi la Cel mai Iubit Fiu al Său!98
Adaug mărturia mea mărturiilor dumneavoastră, în special cu privire la dragostea Tatălui Ceresc99 manifestată şi disponibilă prin ispăşirea miraculoasă a Fiului Său. Şi îmi exprim recunoştinţa pentru privilegiul deosebit de a face parte din minunata restaurare face numele Său „cunoscut pe întreg pământul pentru totdeauna”100. În numele lui Isus Hristos, amin.
© 2015 Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate. Aprobarea versiunii în limba engleză: 6/15. Aprobarea traducerii: 6/15. Titlul original: „First Seek to Obtain My Word”. Romanian. PD10054335 171