Purera’a Noera
Te Noela—e pu’e tau nō te here, nō te tāvini ’e nō te fa’aore i te hapa te tahi i te tahi


Te Noela—e pu’e tau nō te here, nō te tāvini ’e nō te fa’a’ore i te hapa te tahi i te tahi

Mea au nā’u ’ia hi’o i te ’ana’anatae ’e te ieie o te mau tamari’i i te pu’e tau Noela ! Tē ha’amana’o nei au i tō’u iho ieie, i te tamari’ira’a vau i te Paraimere i Rāparata.I te hō’e matahiti, ’ua ani mai tō mātou mau ’orometua ’ia hōroi maita’i i tā mātou mau ha’uti tahito, mau pēpe ha’avare ’e ’ia tīfai i tō rātou ’ahu nō te hōro’a i te mau tamāroa ’e te mau tamāhine tei mau i te fare ma’i i te Noela.

I terā hepetoma ’a hōroi ai au i tā’u mau pēpe ha’avare tahito, ’ua ui mai tō’u māmā e aha tā’u e rave ra. ’Ua parau atu vau iāna i te mea i anihia mai e tō mātou mau ’orometua Paraimere, ’ua nā ’ō maira ’oia : « E hōro’a ato’a paha ïa i tā ’oe mau ha’uti ’āpī ».

’Ua parau atura vau : « E aha ho’i ? »

’E ’ua parau mai ’oia i te hō’ē mea tei vai noa iā’u i roto i te mau matahiti. ’Ua parau ’oia : « Cris, e mea maita’i roa ’ia hōro’a i te hō’ē mea tā tātou i au roa, te hō’ē mea fifi ’ia hōro’a nō tō tātou au i te reira, te hō’ē mea ’o te riro ’ei tusia. ’O te reira te tao’a a tō tātou Metua i te Ao ra nō tātou. ’Ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia—e ’ere i te hō’ē noa tamaiti. ’Ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti here ’e te maita’i roa, ’ia ti’a ia tātou ’ia ho’i fa’ahou ā iāna ra e ora ai.

I terā matahiti ’a hōro’a ai au hō’ē o ta’u mau ha’uti au roa, ’ua māramarama ri’i au i te tao’a a tō tātou Metua i te Ao ra—’o tāna Tamaiti here, ’o Iesu Mesia, tei hōro’a i tōna ora.

Pauroa te mau matahiti, i roto i tā mātou Noela, e tai’o mai tō’u pāpā i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, i te fa’ati’ara’a nehenehe a Luka :

« ’E i taua ’anotau ra ’ua tu’u maira Kaisara Auguso i te parau, ’e e fa’ahope i taua fenua ra i te pāpa’i i roto i te buka…

« Haere ana’e atura te ta’ata ato’a ē hope roa a’era i tō rātou iho ’oire mau ’ia pāpa’ihia.

« Haere ato’a atura Iosepha mai roto atu i te ’oire i Nazareta i Galilea ra, i te ’oire o Davida i Iudea i parauhia ra, ’o Betelehema…

« ’Ia pāpa’ihia i roto i te buka rāua ’o te vahine i mōmo’ahia nāna ra ’o Maria, ’e ’ua hapu ’oia.

« ’E i tō rāua pārahira’a i reira, hope roa a’era ’ōna pu’e mahana e fānau ai ’oia ra.

« Fānau ihora ’oia i tāna tamaiti matahiapo, vehi ihora i te ’ahu, tu’u atura i roto i tā te pua’a vaira’a mā’a, nō te mea ’aore atura rāua i ō i roto i te fare tīpaera’a.

« E tīa’i māmoe tei taua fenua ra e ti’a i roto i te mau ’āu’a, i te tīa’ira’a i tā rātou mau nana i te mau arara’a i te pō.

« ’E inaha, ’ua ti’a maira te hō’ē melahi a te Fatu i pīha’i iho ia rātou, ’ua ’ati ihora rātou i te māramarama i te ’ana’ana o te Fatu, e rahi roa a’era tō rātou mata’u.

« ’Ua parau maira rā te melahi ia rātou, ’eiaha e mata’u inaha ho’i e parau maita’i tā’u e hōpoi mai ia ’outou nei, ’o te riro ïa ’ei ’oa’oara’a nō te ta’ata ato’a.

« Ina’uanei ho’i i fānau ai te Ora nō ’outou i te ’oire o Davida, ’oia ho’i te Mesia ra o te Fatu.

« Teie ho’i te tāpa’o e ’ite ai ’outou iāna : e ’ite ’outou i taua tamaiti ra i te vai-noa-ra’a i roto i tā te pua’a vaira’a ma’a, ’ua vehihia i te ’ahu.

« ’E i reira ra ’atihia maira taua melahi ra e te hō’ē tīria rahi nō te ra’i i te ha’amaita’ira’a i te Atua, i te nā-’ō-ra’a ē,

« ’Ia ha’amaita’ihia te Atua i ni’a i te ra’i teitei, ’ei hau tō teie nei ao, ’e ’ia ’ite-au-hia mai te ta’ata nei ».1

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, nāhea tātou i te ’oa’oa i teie hau ’e ’ia ’ite-au-hia mai te ta’ata nei ?

I te ferurira’a vau i teie uira’a i te mau hepetoma i ma’iri a’enei, ma te feruri i te tau Noela ’ei tau hōro’a, e toru ’ohipa—e parau vau e toru tao’a tā tātou tāta’itahi e nehenehe e hōro’a—i tae mai i tō’u mana’o. Tē hōro’a nei iho ā tātou i teie mau tao’a i roto i te matahiti, i te tau nehenehe rā nō te Noela, tē ha’amana’o nei tātou i te tao’a hōro’a a te Metua, ’o tāna Tamaiti, ’e tē feruri nei tātou nāhea i te pe’e i tō rāua hi’ora’a, ’a rahi ato’a ai tō tātou ’aravihi ’e tō tātou hina’aro ’ia hōro’a.

1. E pu’e tau te Noela nō te hōro’a i te tao’a nō te here.

’O tō tātou Metua i te Ra’i ’e tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia, te hi’ora’a rahi roa a’e nō te here. Tē ha’api’i nei teie ’īrava iti ē : « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe te fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore ».2

’Ua ha’api’i mai te Fa’aora ’ia tātou ’ia here i te mau ta’ata ato’a, nā roto i te hi’ora’a. ’Ua ha’api’i ato’a mai ’oia ’ia here i te Atua ’e ’ia here i tō tātou ta’ata tupu mai ia tātou iho nei.

’Ua parau Elder John A. Widtsoe :

« ’Aita paha tātou i māramarama hope roa i te huru mau o te here, e mau hi’opo’ara’a rā ’ia ’itehia mai te reira.

« E niu-noa-hia te here i ni’a i te parau mau… Te mau ha’avare ’e te fa’ahemara’a, ’e te tahi noa atu ’ōfatira’a ture mōrare, e mau tāpa’o ïa nō te ’erera’a te here. E pohe te here i rotopū i te ha’avare… Nō reira… te ta’ata e ha’avare i tōna hoa here, ’aore rā ’o te pūpū iāna i te tahi noa atu ’ohipa e pāto’i i te parau mau, ’aita ïa i here iāna.

« Hau atu, ’aita te here e fa’a’ino ’aore rā e ha’amāuiui ’aore rā e ha’apēpē i tei herehia… ’Aita e taehae i roto i te here… mai te parau mau i roto i te ha’avare…

« E pūai ’ohipa maita’i te here. E tauturu te reira i tei herehia. Mai te mea e hina’aro e ’itehia, e tāmata te here i te pāhono i te reira. Mai te mea e paruparu e ’itehia, e taui te here i te reira ’ei pūai… Te here e’ita e tauturu, e here ha’avare ïa ’e te muremure.

« Maita’i noa atu teie mau hi’opo’ara’a, tē vai nei rā te hō’ē hi’opo’ara’a rahi a’e. E fa’atusia te here mau nō tei herehia… ’O te hi’opo’ara’a hope’a teie. ’Ua hōro’a te Mesia iāna, ’ua hōro’a i tōna ora, nō tātou, nā roto i te reira ’oia i te porora’a i te pāpūra’a o tōna here i tōna mau taea’e ’e mau tuahine tāhuti nei ».3

Tē ani nei tō tātou Metua i te Ra’i ia tātou pā’āto’a, tāna mau tamari’i, ’ia hōro’a ’e ’ia fa’atusia nō teie here. ’Ua parau te Fa’aora : « E hōro’a, ’e e noa’a ho’i tā ’outou ».4 « I hōro’a-noa-hia mai tā ’outou, e hōro’a noa ho’i ’outou ».5

2. E pu’e tau te Noela nō te hōro’a i te tao’a nō te tāvinira’a.

’Ua tāvini tino roa tō tātou Fatu ’e Fa’aora i te ta’ata, ’ua fa’ati’a mai i tei hāmani-’ino-hia, ’ua hōro’a i te tīa’i i tei paruparu te mana’o ’e ’ua ’imi i tei mo’e. ’Ua ’ite te matapō, ’ua fa’aora ’oia i tei ma’ihia ’e tei piri’o’i ’e ’ua haere rātou, ’e ’ua ti’a mai tei pohe.

I te tau Noela, tē feruri nei au i te mau misiōnare—elder mā, tuahine mā, te mau misiōnare pa’ari ’e te mau peresideni misiōni nā te ao ato’a nei—rātou te mau ti’a nō Iesu Mesia e hōro’a hua nei i tō rātou taime ’e te tāvinira’a i te ta’ata pā’āto’a. Tē feruri nei au i te mau taea’e ’e te mau tuahine ato’a e hōro’a nei i te hora rahi nō te tāvini i roto i tā rātou mau pi’ira’a ma te ha’apa’o maita’i. I teie iho nei taime, tē feruri ato’a nei au i te mau tāne ’e te mau vahine ato’a e tāvini ra i roto i te nu’u fa’ehau nō te pāruru ia tātou. Māuruuru nō tā ’outou tāvinira’a !

Noa atu rā ’aita tātou e tāvini ra i te Fatu ’aore rā i tō tātou fenua ma te rave tāmau, e’ita te rāve’a tāvinira’a e pau.E nehenehe te mau parau maita’i ’e te mau ’ohipa maita’i e ha’amāmā i te hōpoi’a ’e e fa’a’oa’oa i te ’ā’au ! Tē ani nei tō tātou Metua i te Ra’i ia tātou pā’āto’a ’ia tāvini. ’E ’ia nā reira tātou, « e nā ’ō a’e te ari’i i te parau ia [tātou], nā ’ō a’era, ’oia mau tā’u e parau atu ia ’outou nei, ’o ’outou i nā reira i te hō’ē taea’e iti ha’iha’i roa i roto i ta’u mau taea’e nei, ’ua nā reira mai ïa ’outou iā’u ».6

3. E pu’e tau te Noela nō te hōro’a i te tao’a nō te fa’aorera’a hapa.

E fa’atae mai te fa’aorera’a hapa i te hau ’e te ’oa’oa i roto i tō tātou orara’a. ’Ua ha’api’i te peresideni Heber J. Grant : « ’Aita atu e mea e nehenehe e hōro’a rahi mai i te Vārua o te Atua ia tātou nei maori rā… te rirora’a tātou ’ei ta’ata maita’i, te aupuru, te aroha, te fa’a’oroma’i māite ’e te fa’a’ore hara. ’Aita e mea e hōro’a rahi mai i te ’oa’oa ia tātou maori rā, te rirora’a tātou ’ei ta’ata ineine ’e te hina’aro mau ’ia fa’a’ore i te mau hapa a te feiā tei hara mai ia tātou nei, ’e ’aita ho’i e mea e hōpoi rahi mai i te fa’autu’ara’a ia tātou maori rā, ’ia fa’a’eta’eta tātou i tō tātou ’ā’au ’e ’ia fa’atupu i te ’ino’ino ’e te mana’o tāho’o i te feiā e hā’ati nei ia tātou ».7

Nō te fāri’i i te fa’aorera’a hara nō tātou, tītauhia ’ia fa’a’ore tātou i te hapa a vetahi ’ē.

Nā te fa’a’orera’a i te hapa a vetahi ’ē e fa’ati’a ia tātou ’ia upo’oti’a i te riri, te maramara ’e ’aore rā te tāho’o. ’E ’o vai ho’i te hina’aro i teie mau mana’o i te tau Noela ? E nehenehe ato’a te fa’aorera’a hapa e fa’aora i te mau pēpē pae vārua nō te fa’atae mai i te hau ’e te here tā te Atua ana’e e nehenehe e hōro’a.

’Ua hina’aro tō tātou Metua i te Ra’i ’ia tātarahapa tātou ’e ’ia fa’aore i te hapa i te ta’ata ato’a—ia tātou ato’a ho’i. ’Ua parau Elder Jeffrey R. Holland : « Noa atu tō ’outou tāere i tō ’outou mana’ora’a, noa atu te mau rāve’a tei ’erehia e ’outou, noa atu te rahira’a o te mau hape tā ’outou i rave, ’aore rā ’aita tā ’outou e tālēni, ’aore rā te ātea i rotopū ia ’outou e te ’utuāfare e te Atua, tē fa’a’ite pāpū atu nei au ē, ’aita ’outou i tere ātea ’ē roa atu i te aroha o te Atua. E’ita e nehenehe ia ’outou ’ia paremo hōhonu roa i te fāito e ’ore te māramarama mure ’ore o te tāra’ehara a te Mesia e tae’a ».8

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, i teie pu’e tau Noela, hōro’a ana’e i te tao’a maita’i roa a’e. Fa’atusia ana’e ma te ’ā’au mēhara i tā tātou mau ha’uti au roa a’e—’eiaha terā tei marau. ’E e hōro’a ana’e i te tao’a nō te here, te tao’a nō te tāvinira’a i te ta’ata ’ati a’e ia tātou ’e te tao’a mau nō te fa’a’orera’a hapa. Inaha ’ia tātarahapa tātou, e fa’a’ore mai tei Mo’a i ’Īserā’ela ra i tā tātou hara. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē tē ora nei ’oia. ’O ’oia te Ari’i o te mau ari’i, te Ari’i nō te hau, tō tātou Fa’aora, tō tātou Tāra’ehara ’e tō tātou Hoa. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i