„Activitatea pentru istoria familiei”, Prietenul, august 2023, p. 30-31.
Activitatea pentru istoria familiei
„Poți să-mi spui o altă povestire de familie?”, a întrebat Lorrain.
Această întâmplare a avut loc în Vanuatu.
Lorrain zâmbea în timp ce cânta ultimele cuvinte ale cântecului. Tocmai terminaseră timpul pentru cântat la Societatea Primară. Acum era momentul să meargă la lecție.
Dar, mai întâi, sora Taleo s-a ridicat. „Doresc să vă vorbesc despre o activitate a Societății Primare care va avea loc în curând”, a spus ea. „Dorim ca fiecare dintre voi să învețe despre familia lui. Rugați-vă părinții să vă spună povestiri de familie. Apoi, la activitate, fiecare dintre voi poate împărtăși ce a învățat.”
Când Lorrain s-a întors acasă de la biserică, era entuziasmată. A găsit o foaie mare de hârtie și a adus-o la masă. Abia aștepta să învețe despre familia ei!
Lorrain a desenat un arbore genealogic pe hârtie. Mama și tata au ajutat-o să scrie toate numele. Apoi, ea a lipit, pe afiș, fotografii cu membrii familiei ei.
„Numele străbunicii tale era, de asemenea, Lorrain”, a spus mama. „Te-am numit după ea.”
„Uau”, a spus Lorrain.
„Bunica Lorrain era o persoană foarte iubitoare.” Mama a zâmbit. „Când alți oameni din sat rămâneau fără lemne de foc, bunica Lorrain le dădea din ale ei.”
Era distractiv să învețe despre familia ei! „Poți să-mi spui o altă povestire de familie?”, a întrebat Lorrain.
„Tata poate să-ți spună despre prima dată când s-a dus la templu”, a spus mama. „Avea doar șase ani. El și părinții lui au făcut o călătorie lungă la templul din Noua Zeelandă.”
Lui Lorrain i-a plăcut foarte mult să audă despre templu. „Spune-mi povestea, tată!”, a spus ea.
„Mai întâi, ne-am urcat într-un avion pentru a zbura spre Noua Zeelandă. Apoi, am luat un autobuz. A fost o călătorie lungă.” Tata i-a arătat lui Lorrain o fotografie cu templul. „În cele din urmă, părinții mei și cu mine am intrat. Am fost pecetluiți ca familie. Aceasta înseamnă că putem fi împreună pentru totdeauna!”
Acest lucru a făcut-o pe Lorrain să simtă căldură în interior. Era bucuroasă că putea auzi povestiri despre familia ei.
În cele din urmă, a venit dimineața activității Societății Primare. Lorrain le-a ajutat pe mama și pe sora Taleo să pregătească totul în clădirea Bisericii.
Apoi, au auzit câteva vești entuziasmante. Un templu urma să fie construit pe insula lor!
Lorrain a fost atât de fericită! Când avea să fie suficient de mare să intre în templu, nu va trebui să călătorească prea departe!
În acea seară, toți prietenii lui Lorrain erau la activitatea Societății Primare. Copiii au împărtășit, pe rând, ceea ce au învățat despre familia lor. Când a venit rândul lui Lorrain, ea a ridicat afișul cu arborele ei genealogic.
„Mi-a plăcut foarte mult să învăț despre familia mea”, a spus ea. „Am aflat că sunt numită după străbunica mea. Am aflat, de asemenea, despre prima dată când familia mea s-a dus la templu. Templul ne poate ajuta familiile să fie împreună pentru totdeauna.” Sentimentul de căldură a revenit. „Sunt atât de entuziasmată că vom avea un templu aici, în Vanuatu.”
Lorrain s-a așezat din nou cu un zâmbet larg pe față. Ea era recunoscătoare că putea deveni mai asemănătoare lui Isus. Și era recunoscătoare pentru templu! Abia aștepta să intre în templu într-o zi.