2021
Te ’ā’au o te Pāsa : Tē ora nei ’o Iesu Mesia
Māti 2021


« Te māfatu o te Pāsa : Tē ora nei ’o Iesu Mesia, » Nō te pūai o te feiā ’āpī, Māti 2021, 2–5.

Te māfatu o te Pāsa : Tē ora nei ’o Iesu Mesia

Nō te fa’ahanahana i te Pāsa, tē ’oa’oa nei tātou i te mea ē, tē ora nei Iesu Mesia i teienei ’e nō tātou pā’āto’a.

Hōho’a
Te tomora’a o Iesu Mesia i roto ia Ierusalema i ni’a i te ’āteni

I roto i teie tau nō Pāsa, tē fa’ahanahana nei tātou ē, tē ora nei ’o Iesu Mesia. Nā roto i tōna aroha rahi maita’i roa, ’ua ha’apāpū mai te Fa’aora ia tātou : « Nā roto iā’u e hauhia ’outou. E pohe tō ’outou i teie nei ao. E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē ’o teie nei ao iā’u » (Ioane 16 :33).

’Ei fa’ahanahanara’a i te ’ōro’a Pāsa, tē ’oa’oa nei tātou i te mea ē, tē ora nei Iesu Mesia—’eiaha noa nō taua tau ra, nō teienei rā taime; ’eiaha ato’a nō te hō’ē pae ta’ata noa, nō te mau ta’ata ato’a rā. I haere mai nei ho’i ’oia ’e tē haere mai nei nō te fa’aora i te feiā ’ā’au ’oto, nō te fa’aora i te tītī, ’ia hi’o fa’ahou te matapō ’e nō te fa’ati’amā i te feiā paruparu (a hi’o Luta 4 :18). ’O tātou tāta’itahi te reira. E tupu tāna mau parau tāra’ehara, noa atu ā tō tātou huru mātāmua ra, i teienei, ’e ’aore rā tō tātou mana’ona’ora’a nō tō tātou ananahi.

Hosana ’e Haleluia

I te sābati nō te mau ’āma’a, ’ua tomo atu ’o Iesu i roto ia Ierusalema na ni’a i te hō’ē ’āsini, ’e, e rave rahi mau « ta’ata tei rave i te mau ’āma’a rā’au ’e ’ua haere atu e fārerei iāna » (Ioane 12 :12–13 : a hi’o ato’a Mataio 21 :8–9 : Mareko 11 :8–10). I roto i te peu tumu, ’ua riro te ’āma’a rā’au ’ei tāpa’o mo’a nō te fa’a’ite i te ’oa’oa i roto i tō tātou Fatu. ’Ua ’ite te feiā ha’apa’o maita’i i te tupura’a nō te mau parau tohu i pi’i ai rātou, « Hosana i te ra’i teitei roa » (Mataio 21 :9). Te aura’a nō teie nei ta’o Hosana « ’a fa’aora i teienei » (a hi’o i te Buka Toro o te Bibilia, « Hosana »).

Te hepetoma i muri mai i te Sābati nō te mau ’āma’a o te Sābati Pāsa ïa. Tē ha’api’i nei te peresideni Russell M. Nelson ē, « ’ua haere mai Iesu Mesia e ’aufau i te tārahu ’ohipa-ore-hia e ana, e tārahu rā ’o tē ’ore roa e noa’a ia tātou ’ia ’aufau ».1 E nā roto i te Tāra’ehara a te Mesia e ti’a ai i te mau tamari’i a te Atua « ’ia fa’aorahia, nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau ture ’e te mau ’ōro’a o te ’Evanelia » (Te mau Hīro‘a Fa’aro’o 1 :3). I te Pāsa, e hīmene tātou haleluia. Te aura’a nō teie nei ta’o Haleluia, « e ’ārue ’outou i te Fatu ra o Iehova » (hi’o i te Buka Toro o te Bibilia, « Haleluia »).

Te ā’amu tei tupu mai te Sābati nō te mau ’āma’a ’e te Sābati Pāsa ra, o te ā’amu ïa nō te hosana ’e te haleluia. Hosana, o tā tātou ïa tāparura’a i te Atua e ’ia fa’aora mai ’oia ia tātou. Teie parau Haleluia e tāpa’o fa’a’itera’a i tō tātou ’āruera’a i tō tātou Fatu nō te tīa’ira’a i te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. I roto i te hosana ’e te haleluia te ’ite ra tātou ia Iesu Mesia ’ei ’ā’au nō te ’Ōro’a Pāsa.

Hōho’a
Iesu Mesia

Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’e te ti’afa’ahoura’a

I te sābati Pāsa ra nō te 3 nō ’Ēperēra 1836, i te mau mahana mātāmua nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ua fā mai ’o Iesu Mesia ora i muri mai i te ha’amo’ara’ahia te hiero nō Kirtland. ’Ua fa’a’ite pāpū te feiā i ’ite iāna ē, mai te mea ē, e au mai te auahi ’e te pape :« mai te ura auahi : ra tōna na mata : te rouru o tōna ra upo’o e mea teatea roa ïa mai te hiona mā roa : ’ua ’ana’ana mai ra tōna mata ’e ’ua hau roa i te ’ana’ana o te mahana : ’e tōna rā reo mai te tahera’a o te pape rahi, ’oia ato’a te reo o Iehova » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110 :3 : reta tei fa’ahuru’ēhia).

I taua taime ra, ’ua fa’a’ite tō tātou Fa’aora, « ’O vau te mātāmeha’i ’e te hōpe’a ra : ’o vau nei ho’i ’oia o tē ora nei, ’o vau nei ’oia ’o tei taparahihia : ’o vau nei ho’i tō ’outou ārai i te Metua ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110 :4). Fa’ahou ā, e parau fa’aau—te mātāmeha’i ’e te hope’a, te ora ’e te taparahi. ’O ’oia te Alepha ’e te Omega, te ha’amatara’a ’e te hope’a (hi’o apokalupo 1 :8 : 3 Nephi 9 :18 : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 19 :1 : 38 :1 : 45 :7), te ta’ata pāpa’i ’e te fa’aotira’a o tō tātou fa’aro’o (hi’o hebera 12 :2 : Moroni 6 :4).

I muri mai i te fāra’a mai ’o Iesu Mesia, ’ua haere ato’a mai ’o Mose, o Elia ’e o Eliaha. Nā roto i te fa’auera’a hanahana, ’ua fa’aho’i mai teie nau peropheta nō tahito ra i te mau tāviri ’e te mana o te autahu’ara’a. Nō reira, « ’ua tu’uhia atu te mau tāviri nō teie tau tu’ura’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110 :16) i roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai nō te ha’amaita’i i te mau tamari’i ato’a a te Atua.

’Ia ’ite maita’ihia ē, tē fa’a’ite pāpū nei te Buka a Moromona i te « mana pūai ’e te ti’afa’ahoura’a o te Mesia » (Alama 41 :2)—te tumu o te Pāsa—’ei hi’ora’a ’ua tāta’ipitihia te fa’aho’i-fa’ahou-ra’ahia mai.

’A tahi, e fa’atupu te ti’afa’ahoura’a i te fa’a’api-fa’ahou-ra’a i tō tātou tino mai « te mau mea ato’a ra i tō rātou iho vāhi mau » : « te mau melo ato’a ’e te mau ponaivi, » « e ’ore ho’i te hō’ē ’i’o rouru o te upo’o e mo’e » (Alama 40 :23). E hōrō’a teie parau fafau i te tahi tīaturi’ira’a pāpū nō te feiā i tāpū-’ē-hia i te tahi melo, nō rātou tei ’ore e ’ite fa’ahou, e ’ore e fa’aro’o, ’aore rā e hāhaere, ’aore rā te ma’i tei ha’aparuparu i te tino, te ma’i manava ’aore rā te tahi atu ā mau ma’i mai te huma melo, te huma roro mārō e te vai atu ā. E ’ite mai ’oia ia tātou. E fa’aora ’oia i tō tātou tā’āto’ara’a .

Te piti o te parau fafau nō te Pāsa ’e te tāra’ehara a tō tātou Fatu, ’ia hi’ohia i te pae vārua, o « te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te mau mea ato’a i tō rātou aura’a mau » (Alama 41 :4). Teie fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te pae vārua, e fa’a’itera’a ïa nō tā tātou mau ’ohipa ’e tō tātou mau hina’aro. E fa’ati’a te reira « i te mea maita’i, » « te pārau-ti’a, » « te aroha, » (Alama 41 :13). Nō reira te peropheta Alama i fa’a’ohipa ai i teie parau fa’aho’ira’a e 22 taime34 ’a a’o mai ai ’oia e ’ia « tufa ’oe ma te parau au, ’a fa’autu’a ’oe ma te parauti’a, ’a rave ’oe i te maita’i ma te tu’utu’u ’ore » (Alama 41 :14).

Nō te mea « nā te Atua iho e tāra’e mai i te mau hara a tō te ao nei » (Alama 42 :15), ’ua ti’a i te tāra’ehara a te Fatu e fa’aora i te tā’āto’ara’a eiahā noa nō tei ma’iri a’ena, ’o tē haere mai nei ato’a ho’i. Nō reira ’ua ’ite ’oia i tō tātou mau māuiui, tō tātou mau ’ati, tō tātou mau ma’i rau ’e tō tātou mau « fa’ahemara’a huru rau ato’a » (Alama 7 :11), ’e ti’a iāna ’ia rave, nā roto i tē aroha rahi, e tauturu ia tātou mai te au i tō tātou mau paruparu (hi’o Alama 7 :12). Nō te mea te Atua « e Atua maita’i, [e] Atua parau ti’a, ’e [e] Atua aroha ato’a ho’i, » te fa’anahora’a nō te aroha, e ravehia te reira ma te « tāmarū i te mau tītaura’a o te parauti’a ra » (Alama 42 :15). E tātarahapa tātou ’e e rave i te mau mea ato’a e ti’a ai. E ’āuaha’ati mure ore ’oia ia tātou i roto i « tē rima o tōna ra aroha » (2 Nephi 1 :15).

Hīmenera’a i te mau hīmene ’oa’oa mure ’ore ra

E ia ’outou, i roto i teie tau Pāsa, tē fa’a’ite pāpū nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō te Atua, tō tātou Metua mure ’ore, ’e nō tāna Tamaiti here, tē ora nei ’o Iesu Mesia. E ta’ata tino nei tei fa’asatauro ’inohia ’e tei ti’afa’ahou i muri mai. Teie rā, ’o Iesu Mesia ora noa i roto i tōna hōho’a ti’afa’ahoura’a hau atu i te maita’i e fa’a’ite i te mau tāpa’o nō te fa’a-satauro-ra’a-hia i tōna rima, tōna ’āvae ’e tōna ’ao’ao. ’Ōia ana’e te parau, « ’ua ha’amau vau ia ’oe i roto i tō’u ’apu rima » (Isaia 49 :16 : 1 Nephi 21 :16). ’O ’oia ana’e te parau : « ’O vau nei ïa ’o tei fa’ati’ahia i ni’a. ’O vau o Iesu tei fa’asataurohia ra. E tamaiti au nā te Atua » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 45 :52).

I teie tau nei, e ti’a ia tātou ’ia ha’api’i fa’arahi i ni’a i te aroha maita’i o te Atua ’e tō tātou huru pūai i te pae vārua ’ia tupu te here o te Atua i roto ia tātou a ’imi ai tātou iāna ’e a fa’atoro atu ai i tō tātou rima ia vetahi ’ē. « E e tupu ho’i teie ’oia ho’i e ha’aputuputuhia te feiā parauti’a mai roto mai i te mau nūna’a ato’a, ’e e haere mai ho’i i Ziona, i te hīmenera’a mai i te mau hīmene ’oa’oa mure ’ore ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 45 :71). I roto i teie pu’e tau nō te hosana ’e te haleluia, ’a hīmene haleluia—e fa’atere ari’i ho’i ’oia a muri ē a muri noa ’atu ! ’A ’ūmere hosana, i te Atua ’e te ’Ārenio !

Nene’i