Să devenim păstori
Sper ca cei cărora le slujiți să vă considere prieten și să înțeleagă că au în dumneavoastră un susținător și un confident.
În urmă cu un an, un copil de la Societatea Primară din Chile m-a făcut să zâmbesc. El a spus: „Bună ziua. Numele meu este David. Veți vorbi despre mine la conferința generală?”.
În momente pline de liniște, am meditat asupra salutului neașteptat al lui David. Noi toți vrem să ieșim în evidență. Vrem să fim importanți, să își amintească oamenii de noi și să ne iubească.
Dragi surori și frați, fiecare dintre dumneavoastră este important. Chiar dacă nu se vorbește despre dumneavoastră la conferința generală, Salvatorul vă cunoaște și vă iubește. Dacă vă întrebați dacă acest lucru este adevărat, trebuie doar să vă gândiți la faptul că El „[v-a] întipărit pe [dumneavoastră] pe palmele mâinilor [Sale]”.
Știind că Salvatorul ne iubește, ne putem întreba cum putem arăta cel mai bine dragostea noastră pentru El.
Salvatorul l-a întrebat pe Petru: „Mă iubești?”.
Petru i-a răspuns: „Da, Doamne… știi că Te iubesc. Isus i-a zis: «Paște mielușeii Mei»”.
Când i-a fost adresată această întrebare de încă două ori: „Mă iubești?”, Petru s-a întristat să fie întrebat din nou, dar a confirmat dragostea sa: „Doamne, Tu toate le știi; știi că Te iubesc”. „Isus i-a zis: «Paște oile Mele!»”.
Nu dăduse dovadă Petru deja că Îl urmează pe Hristos cu dragoste? De la prima lor întâlnire pe țărmul mării, el și-a lăsat „îndată” mrejele pentru a-L urma pe Salvator. Petru a devenit un adevărat pescar de oameni. Îl însoțise pe Salvator în timpul slujirii Sale personale și ajutase la predicarea Evangheliei lui Isus Hristos altor persoane.
Dar, acum, Domnul înviat știa că nu avea să mai fie alături de Petru să-i arate cum și când trebuia să slujească. În lipsa Salvatorului, Petru trebuia să caute îndrumarea Spiritului, să primească revelații pe cont propriu și, apoi, să aibă curajul și credința de a acționa. Concentrându-Se asupra oilor Sale, Salvatorul a dorit ca Petru să facă ce ar fi făcut El dacă ar fi fost acolo. El l-a rugat pe Petru să devină păstor.
În luna aprilie a acestui an, președintele Russell M. Nelson ne-a oferit o invitație similară de a paște oile Tatălui nostru într-un mod mai sfânt prin slujire.
Pentru a accepta această invitație într-un mod eficient, trebuie să dezvoltăm o inimă precum cea a unui păstor și să înțelegem nevoile oilor Domnului. Cum devenim păstorii care Domnul are nevoie ca noi să devenim?
Ca în cazul tuturor întrebărilor, putem să privim către Salvatorul nostru, Isus Hristos – Păstorul cel Bun. Oile Salvatorului erau cunoscute și numărate; ele erau supravegheate și erau adunate în turma lui Dumnezeu.
Cunoscute și numărate
Pe măsură ce ne străduim să urmăm exemplul Salvatorului, trebuie, mai întâi, să cunoaștem și să numărăm oile Sale. Ne-au fost desemnate anumite persoane și familii de care să avem grijă, astfel încât să fim siguri că toată turma Domnului este luată în considerare și nicio persoană nu este uitată. Numărarea, totuși, nu are legătură cu numerele, ci cu faptul de a ne asigura că fiecare persoană simte dragostea Salvatorului prin intermediul cuiva care slujește pentru El. În acest fel, toți pot recunoaște că sunt cunoscuți de un Tată din Cer iubitor.
Am cunoscut recent o tânără fată care a fost desemnată să-i slujească unei surori care are de aproape cinci ori vârsta ei. Ele au descoperit împreună că le place foarte mult muzica. Când această tânără fată o vizitează, ele cântă melodii împreună și își împărtășesc melodiile preferate. Ele întemeiează o prietenie care le binecuvântează viața amândurora.
Sper ca cei cărora le slujiți să vă considere prieten și să înțeleagă că au în dumneavoastră un susținător și un confident – o persoană care le cunoaște circumstanțele și îi susține în lucrurile în care speră și cele la care aspiră.
Recent, am primit însărcinarea de a-i sluji unei surori pe care nici eu, nici colega mea, nu o cunoșteam bine. În timp ce mă sfătuiam cu Jess, colega mea în slujire în vârstă de 16 ani, ea a sugerat, cu înțelepciune: „Trebuie să o cunoaștem”.
Am decis imediat că un selfie și un scurt mesaj în care să ne prezentăm sunt în regulă. Am ținut telefonul și Jess a apăsat pe buton pentru a face fotografia. Prima noastră ocazie de slujire a necesitat un efort comun.
Prima oară când am vizitat-o, am întrebat-o pe sora noastră dacă era ceva ce puteam include în rugăciunile noastre pentru ea. Ne-a împărtășit o provocare personală dureroasă și a spus că i-ar plăcea să ne rugăm pentru ea. Sinceritatea și încrederea ei au creat imediat o legătură de dragoste. Ce privilegiu minunat să îmi amintesc de ea în rugăciunile mele zilnice!
Pe măsură ce vă rugați, veți simți dragostea lui Isus Hristos pentru cei cărora le slujiți. Împărtășiți-le acea dragoste. Ce altă modalitate mai bună de a paște oile Sale decât de a le ajuta să simtă dragostea Sa – prin intermediul dumneavoastră?
Vegheate
O a doua modalitate de a a ajunge să avem o inimă precum cea a unui păstor este să veghem asupra oilor Sale. În calitate de membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, noi putem muta, repara și reconstrui aproape orice. Suntem rapizi în a îndeplini o nevoie întinzând o mână de ajutor sau o farfurie cu prăjituri. Dar putem face mai mult?
Știu oile noastre că noi veghem asupra lor cu dragoste și că vom acționa pentru a ajuta?
În Matei 25, citim:
„Veniți binecuvântații Tatălui Meu de moșteniți împărăția care v-a fost pregătită…
Căci am fost flămând, și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M-ați primit;
Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: Doamne, când Te-am văzut noi flămând, și Ți-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ți sete, și Ți-am dat de ai băut?
Când Te-am văzut noi străin, și Te-am primit?”.
Dragi frați și surori, cuvântul cheie este văzut. Cei drepți i-au văzut pe cei în nevoie, deoarece ei vegheau și observau. Și noi putem veghea pentru a ajuta și alina, a sărbători și chiar a visa. Pe măsură ce acționăm, noi putem fi asigurați de promisiunea din Matei: „Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați… Mie mi le-ați făcut”.
Un prieten – îl vom numi John – a împărtășit ce se poate întâmpla când observăm o nevoie mai puțin vizibilă a unei persoane: „O soră din episcopia mea a încercat să se sinucidă. După două luni, am aflat că nicio persoană din cvorumul meu nu încercase să discute cu soțul ei despre această experiență traumatizantă. Din păcate, nici eu nu am acționat. În cele din urmă, l-am invitat la prânz pe acest soț. El este un bărbat timid, deseori reținut. Și, totuși, când am spus: «Soția ta a încercat să se sinucidă. Acest lucru probabil că te copleșește. Dorești să vorbești despre aceasta?», a plâns cu sinceritate. Am avut o conversație emoționantă și personală și între noi s-a creat un sentiment de apropiere și de încredere în câteva minute”.
John a adăugat: „Cred că tendința noastră este doar să aducem prăjituri în loc să vedem cum putem aborda acea situație cu sinceritate și dragoste”.
Poate că oile noastre sunt rănite, pierdute sau, chiar, s-au îndepărtat de bunăvoie. În calitate de păstori ai lor, putem fi printre primii care observă nevoile lor. Putem asculta și iubi fără să judecăm și să oferim speranță și ajutor prin intermediul îndrumării Duhului Sfânt care ne va ajuta să discernem.
Dragi surori și frați, în lume există mai multă speranță și bucurie datorită faptelor de bunătate inspirate pe care le faceți. Pe măsură ce căutați îndrumarea Domnului pentru a ști cum să exprimați dragostea Sa și să vedeți nevoile celor cărora le slujiți, ochii dumneavoastră vor fi deschiși. Însărcinarea sacră de a sluji pe care o primiți vă oferă dreptul divin la inspirație. Puteți căuta să aveți acea inspirație cu încredere.
Adunați în turma lui Dumnezeu
În al treilea rând, noi ne dorim ca oile noastre să fie adunate în turma lui Dumnezeu. Pentru a face aceasta, trebuie să avem în vedere cum progresează din punct de vedere spiritual și să fim dornici să le fim alături în dobândirea unei credințe mai mari. Noi avem privilegiul sacru să ajungem să le cunoaștem inima și să-i îndrumăm spre Salvatorul lor.
În Fiji, sora Josivini avea dificultăți în a vedea literalmente înaintarea ei pe cărarea legămintelor. Prietena ei a văzut că Josivini se străduiește să vadă scripturile suficient de bine, încât să citească. Ea i-a oferit lui Josivini o nouă pereche de ochelari pentru citit și un creion galben, luminos pentru a sublinia toate cuvintele din Cartea lui Mormon care fac referire la Isus Hristos. Ceea ce a început ca o simplă dorință de a sluji și a ajuta cu studiul din scripturi a dus la prima călătorie a lui Josivini la templu, la 28 de ani după ce s-a botezat.
Fie că oile noastre sunt puternice sau slabe, bucuroase sau în suferință, ne putem asigura că niciuna nu merge singură. Le putem iubi oricare ar fi situația lor din punct de vedere spiritual și le putem oferi ajutor și încurajare pentru a face următorul pas înainte. Pe măsură ce ne rugăm și căutăm să le înțelegem inima, depun mărturie că Tatăl Ceresc ne va îndruma și Spiritul Său va merge cu noi. Avem ocazia să fim „îngerii… în jurul” lor în timp ce El merge înaintea lor.
Domnul ne invită să paștem oile Sale, să avem grijă de turma Sa așa cum ar avea El grijă. El ne invită să fim păstori pentru fiecare națiune, fiecare țară. (Și, da, stimate vârstnic Uchtdorf, iubim ciobăneștii germani.) Și El dorește ca tinerii Săi să se alăture acestei cauze.
Tinerii noștri pot fi unii dintre cei mai puternici păstori. Ei sunt, așa cum a spus președintele Russell M. Nelson, „printre cei mai buni dintre cei pe care Domnul i-a trimis vreodată pe acest pământ”. Ei sunt „spirite nobile”, „cei mai buni jucători” ai noștri care Îl urmează pe Salvator. Vă puteți imagina puterea pe care o vor aduce asemenea păstori pe măsură ce vor avea grijă de oile Sale? Slujind alături de acești tinei, vom vedea minuni.
Dragi tinere fete și dragi tineri băieți, avem nevoie de voi! Dacă nu aveți încă o însărcinare de slujire, vorbiți cu președinta Societății de Alinare sau cu președintele cvorumului vârstnicilor. Ei se vor bucura de dorința voastră de a vă asigura că oile Sale sunt cunoscute și numărate, vegheate și adunate în turma lui Dumnezeu.
Când va veni ziua în care vom îngenunchea la picioarele iubitului nostru Salvator, după ce I-am hrănit turma, mă rog ca noi să putem răspunde ca Petru: „Da, Doamne… știi că Te iubesc”. Acestea, oile Tale, sunt iubite, sunt în siguranță și sunt acasă. În numele lui Isus Hristos, amin.