„Abuz, adopție – și vindecare”, Liahona, ian. 2023.
Tineri adulți
Abuz, adopție – și vindecare
Familia mea a fost abuzivă și instabilă, dar, prin Hristos, acum am speranță pentru viitoarea mea familie.
Fotografie în care a pozat un model.
Am crescut într-un mediu instabil. Părinții mei biologici m-au abuzat și neglijat și am avut parte de multe încercări grele. M-am luptat cu anxietate, probleme legate de imaginea trupului meu, anorexie și depresie situațională care m-au ținut prizonieră ani de zile.
Părinții mei biologici fuseseră pecetluiți în templu, dar, la scurt timp după ce am fost botezată la opt ani, ei au început să se îndepărteze de Biserică. Și, cu cât s-au îndepărtat mai mult de legămintele lor, cu atât mai rea a devenit situația noastră.
La 14 ani, îi îngrijeam pe fratele meu autist și pe mama mea. Eram pierdută și scăpată de sub control. Mă uram pe mine și situația mea și credeam că viața mea nu se va schimba niciodată.
Dar, apoi, a avut loc un miracol. Mama mea biologică și-a dat seama că nu putea avea grijă de mine și l-a sunat pe fratele ei din Singapore să îl întrebe dacă m-ar adopta. Cu bagaje și ochi înlăcrimați, m-am urcat într-un avion pentru a începe o nouă viață – una liberă de abuz. Dar adaptarea la familia mea adoptivă și o nouă cultură a fost dificilă și mi-a fost greu să merg mai departe.
Părinții mei adoptivi au făcut tot ce au putut pentru a mă ajuta. Am fost la terapeuți și doctori. Am început, de asemenea, să merg din nou la Biserică, dar să învăț despre un Tată Ceresc Care mă iubește și are un scop pentru mine a fost greu, deoarece nu am crezut aceasta după tot ce am îndurat.
Nu eram fericită. Nu știam cum să mă vindec de trecut și încă mă simțeam fără speranță în legătură cu viitorul.
Dorind să fiu vindecată
Într-o zi, mă gândeam cât de scurtă este viața muritoare. Nu voiam să-mi petrec viața nefericită. Trebuia să învăț din încercările mele, să pun în practică principiile Evangheliei care mi-au fost predate și să-L invit pe Hristos în viața mea.
Am făcut un salt în credință și am început să îngenunchez și să-I cer Tatălui Ceresc, în fiecare zi, puterea de a-mi ierta părinții biologici, de a-mi schimba teama în credință, de a găsi vindecare și fericire și de a recunoaște dragostea în viața mea. M-am dus la institut și am început să studiez din scripturi și să pun în practică adevărurile Evangheliei în viața mea.
Am căutat cu adevărat puterea vindecătoare a lui Isus Hristos și a ispășirii Sale. Și, cu timpul, viața mea a început să se schimbe. Pe măsură ce am fost răbdătoare, am primit tratament terapeutic și medical și mi-am umplut viața cu Spirit în fiecare zi, am început să mă vindec: m-am simțit mai puțin retrasă și mai mult ca mine însămi. M-am simțit în siguranță. Le-am slujit altora. Am iubit, am iertat și m-am acceptat. Am clădit relații sănătoase, pline de dragoste. Am început să simt dragostea Tatălui Ceresc pentru mine. Și, pentru prima dată în viața mea, am simțit adevărata bucurie.
Hristos ne oferă speranță pentru viitorul nostru
Nu pot să-mi schimb trecutul, dar, după cum se spune în Doctrină și legăminte 122:7, „toate aceste lucruri [îmi] vor da experiență și vor fi pentru binele [meu]”. Acum știu că Salvatorul m-a sprijinit în încercările mele. În pofida lor, am crescut atât de mult datorită dorinței mele de a mă schimba și pentru că acum continui să mă îndrept către El.
Dacă vă aflați într-o situație familială dificilă, să știți că aveți un Tată din Cer Care vă cunoaște și vă iubește și vă va deschide ușile pentru un viitor strălucit. Înainte de a fi adoptată, mi-am spus că circumstanțele mele nu se vor schimba niciodată și că nu mă voi căsători niciodată sau nu voi avea copii pentru că mi-a fost teamă că vor suferi la fel ca mine. Dar am învățat că, indiferent de greutățile de care am avut parte în familiile noastre, când Îl căutăm pe Hristos, ne putem clădi viitoarele noastre cămine și familii eterne cu speranță, adevăruri ale Evangheliei și dragoste.
Vârstnicul Clark G. Gilbert ne-a învățat: „Noi, toți… începem în locuri diferite, cu înzestrări pentru viață diferite. Unii sunt născuți cu puncte de intersecție situate sus, pline de ocazii. Alții se confruntă cu… circumstanțe care sunt pline de încercări… Apoi, noi progresăm de-a lungul unei pante a progresului personal. Viitorul nostru va fi determinat într-o măsură mai mică de punctul nostru de pornire și mult mai mult de panta noastră. Isus Hristos vede potențialul nostru divin, indiferent de punctul în care începem… [Domnul] va face tot ce poate pentru a ne ajuta să ne orientăm pantele către cer”1.
Indiferent de circumstanțele în care vă aflați, există speranță și vindecare în Isus Hristos! El este cu dumneavoastră și vă va îndruma către pace și bucurie pe măsură ce Îl căutați – întotdeauna.