Capitolul 27
Corihor
Un bărbat pe nume Corihor a venit la Zarahemla. El nu credea în Isus Hristos și a propovăduit că ceea ce profeții spuneau despre Salvator nu era adevărat.
Corihor a spus oamenilor că erau nesăbuiți dacă credeau că Isus avea să vină pe pământ și să sufere pentru păcatele lor.
El spunea că oamenii nu puteau fi pedepsiți pentru păcatele lor deoarece nu exista viață după moarte. Mulți oameni l-au crezut pe Corihor. Ei au devenit ticăloși.
Corihor a încercat să propovăduiască poporului lui Amon, dar acesta nu l-a ascultat. L-au legat și l-au dus la Amon, care l-a obligat să părăsească orașul.
Corihor s-a dus în țara lui Ghedeon, dar nici oamenii de acolo nu l-au ascultat. Judecătororul-șef l-a trimis la Alma.
Alma l-a întrebat pe Corihor dacă credea în Dumnezeu. Corihor a spus că nu credea. Alma a depus mărturie că Dumnezeu există și că Hristos avea să vină.
Corihor a dorit ca Alma să facă un miracol pentru a dovedi că Dumnezeu există. Corihor a spus că avea să creadă în Dumnezeu dacă vedea un semn al puterii lui Dumnezeu.
Alma i-a spus lui Corihor că văzuse deja multe semne ale puterii lui Dumnezeu prin scripturi și mărturiile tuturor profeților.
Alma a spus că pământul și tot ce era pe el și mișcarea planetelor de pe cer erau, de asemenea, semne că Dumnezeu există.
Corihor a continuat să refuze să creadă. Alma era trist din cauza ticăloșiei lui Corihor și l-a avertizat că sufletul său ar putea fi distrus.
Corihor a dorit în continuare să primească un semn care să dovedească faptul că Dumnezeu există. Alma a spus că semnul de la Dumnezeu va fi acela că el nu va mai putea să vorbească.
După ce a Alma a spus aceasta, Corihor nu a mai putut vorbi.
Corihor a scris că știa că acest semn era de la Dumnezeu și că știuse întotdeauna că Dumnezeu există. L-a rugat pe Alma să se roage pentru a îndepărta blestemul.
Alma a știut că, dacă el ar fi putut să vorbească, Corihor i-ar fi mințit din nou pe oameni. Alma a spus că Domnul avea să hotărască dacă el avea să vorbească din nou.
Domnul nu i-a redat graiul lui Corihor. Corihor a mers din casă în casă, cerșind mâncare.
Judecătorul-șef a trimis o scrisoare în întreaga țară în care spunea ce se întâmplase lui Corihor. Le-a spus celor care îl crezuseră pe Corihor să se pocăiască. Oamenii s-au pocăit.
Corihor s-a dus să trăiască printre zoramiți. Într-o zi, în timp ce cerșea, a fost călcat în picioare până ce a murit.