Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
8 nō ’Ātete. Nāhea e ti’a ai iā’u ’ia ’āmui atu i roto i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ? Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87


« 8 nō ’Ātete Nāhea e ti’a ai iā’u ’ia ’āmui atu i roto i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ? Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 85–87 », Mai, pe’e mai—nō te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e te mau piha a te Feiā ’Āpī Tamāhine : Te mau tumu parau o te ha’api’ira’a tumu 2021 (2020)

« 8 nō ’Ātete. Nāhea e ti’a ai iā’u ’ia ’āmui atu i roto i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ? »Mai, pe’e mai—nō te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e te mau piha a te Feiā ’Āpī Tamāhine : Te mau tumu parau o te ha’api’ira’a tumu 2021

Hōho’a
feiā ’āpī tamāroa i mua i te hiero

8 nō ’Ātete

Nāhea e ti’a ai iā’u ’ia ’āmui atu i roto i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87

Hōho’a
ītona tāu’aparau ʼāmui

Tāu’aparau ʼāmui

Arata’ihia e te hō’ē melo o te peresidenira’a pupu autahu’ara’a ’aore rā piha ; fātata e 10–20 minuti

I te ’ōmuara’a o te rurura’a, e tai’o ’āmui i Te parau tumu a te pupu Autahu’ara’a a Aarona ’aore rā, Te parau tumu a te Feiā ’Āpī Tamāhine. I muri iho, e fa’atere i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau mea mai teie i muri nei, ’e e fa’anaho i te mau rāve’a nō te ’ohipa i te mau mea tā ’outou i ’āparau (e nehenehe ’outou e fa’aoti i roto i te hō’ē ’āpo’ora’a peresidenira’a e aha te mau tumu parau e ’āparau) :

  • Tā tātou pupu ’aore rā piha. E aha te mau ’ohipara’a tā tātou i fa’atupu a’enei ? ’Ua manuia ānei te reira ? E aha te mau mea i tere maita’i, ’e e aha te nehenehe e ha’amaita’i atu ?

  • Tā tātou mau ’ohipa ’aore rā mau hōpoi’a. ’O vai tē hina’aro nei i tā tātou tāvinira’a ? Nāhea tātou e nehenehe ai e tauturu ia rātou ?

  • Tō tātou orara’a. E aha te mau fā tā tātou e ’ohipa tāta’itahi nei ? E aha te mau ’ohipa i tupu ’o tā tātou e nehenehe e fa’a’ite ? E aha te mau ha’amaita’ira’a tā tātou i fāri’i ?

I te hope’a o te ha’api’ira’a, mai te mea e tano, e rave i te mau mea i muri nei :

  • ’A fa’a’ite pāpū nō te mau parau tumu i ha’api’ihia.

  • ’A fa’aha’amana’o i te mau melo o te pupu ’aore rā o te piha nō ni’a i te mau ’ōpuara’a ’e te mau ani-manihini-ra’a i ravehia i roto i te rurura’a.

Hōho’a
ītona ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Arata’ihia e te hō’ē feiā fa’atere pa’āri ’aore rā feiā ’āpī ; fātata e 25–35 minuti

Fa’aineine ia ’outou iho i te pae vārua

’Ua ’ite paha te feiā o tā ’outou pupu ’aore rā, piha, i te hō’ē mea nō ni’a i tā rātou mau hōpoi’a nō te ravera’a i te ’ohipa misiōnare ’e te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare. Terā rā, mai te mea e paraparau ’outou ia rātou nō ni’a i te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela, e’ita paha rātou e ’ite i te mea tā ’outou e parau ra. Nāhea ’outou i te tauturu ia rātou ’ia hāro’aro’a ē, te fa’a’itera’a i te ’evanelia, te ’imira’a i tō rātou ’ā’amu ’utuāfare, ’e te ravera’a i te mau ’ōro’a i roto i te hiero, e tuha’a te reira nō te hō’ē ’ohipa rahi roa a’e o te ha’aputuputura’a o ’īsera’ela nō te fa’aineinera’a i te Tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ?

’Ua tuatāpapa a’ena paha te feiā tā ’outou e ha’api’i nei i te parabole o te sītona ’e te zizānia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86, ’o tē ha’api’i nei nō ni’a i te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela i te mau mahana hope’a nei. ’Ia tai’o ’outou i teie tuha’a, e tāmata e feruri ē i te mau ta’ata i roto i tā ’outou pupu ’aore rā, piha, ’ei mau rave ’ohipa i roto i te fa’a’apu a te Fatu. Nāhea ’outou i te tauturu ia rātou ’ia fāri’i i te ’oa’oa ’o te tae mai nō roto i te ’āmuira’a atu i roto i teie ’ohipa rahi ? Nō te ’apo rahi mai i ni’a i teie tumu parau, ’a tuatāpapa i te parau poro’i a te peresideni Russell M. Nelson ’e a te tuahine Wendy W. Nelson « Ti’aturira’a nō Ziona » ([purera’a nā te feiā ’āpī ’ati te ao nei, 3 nō Tiunu 2018], fa’ahaura’a nō te New Era ’e te Ensign, ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
hō’ē tamāhine ’e hō’ē vahine pa’ari e hi’o nei i ni’a i te rorouira

E nehenehe te feiā ’āpī tamāroa ’e te feiā ’āpī tamāhine e tauturu ’nō te ha’aputuputu ia ’Īsera’ela ma te ravera’a i te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare.

Ha’api’i-’āmui-ra’a mai

E nehenehe ’outou e ha’amata nā roto i te uira’a i te mau melo o te piha ha’api’ira’a i te mau uira’a mai teie : E aha te mea e ha’aputapū ia ’outou ’a tai’o ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86 i te fare ? E aha tā ’outou i ’apo mai nō ni’a i te ’ohipa nō te ha’aputuputura’a i te mau tamari’i a te Atua i te mau mahana hope’a nei ? E aha tā tātou e rave nei nō te ’āmui atu i roto i teie ’ohipa ? Teie i raro nei te tahi atu mau mana’o nō te fa’auru i tā ’outou pupu ’aore rā, piha, ’ia ’āmui mai i roto i te ha’aputuputura’a ia ’Īsera’ela.

  • E ani i te mau melo o tā ’outou pupu ’aore rā, piha, e aha tō rātou mana’o ’ia fa’aro’o ana’e rātou i te parau ra « ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela ». Mai te mea e hina’aro rātou i te tauturu, e ani ia rātou ’ia tai’o i te tātarara’a i muri nei a te peresideni Russell M. Nelson : « Te haʼaputuputuraʼa o ’Īserāʼela ʼo te hōroʼaraʼa ïa i te ʼevanelia a Iesu Mesia i te mau tamariʼi a te Atua i nā pae e piti o tē pāruru, tei ʼore i rave i te mau fafauraʼa faufaʼa rahi ʼe te Atua, ʼaore rā, tei ’ore i fāriʼi i tō rātou mau ʼōroʼa tumu. ’Ua au i te tamari’i tāta’itahi a tō tātou Metua i te ao ra ’ia fāri’i i te rāve’a ’ia mā’iti ’ia pe’e ia Iesu Mesia, ’ia fāri’i i tāna ’evanelia ’e tōna mau ha’amaita’ira’a ato’a » (« Ti’aturira’a nō ’Īsera’ela »,11–12). E aha tā teie tātarara’a e fa’atupu i te huru nō tā tātou ferurira’a nō ni’a i teie ’ohipa faufa’a ?

  • Nō te tauturu i te mau melo o te pupu ’aore rā, o te piha ’ia ’ite e nāhea te parabole o te sītona ’e te zīzānia e tano ai nō rātou, e nehenehe ’outou e pāpa’i i te tahi mau pereota nō roto mai i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86 i ni’a i te tāpura ’ere’ere. E nehenehe teie mau pereota e fa’ata’a mai i te mau taipe i roto i te parabole—mai « te mau ueue huero », « te zīzānia i ihuihu atu i te sītona », « te tupu ’oi’oi mai ra te ’ōteu », ’e « te ha’aputura’a i te sītona » (mau ’īrava 2–4, 7). E nehenehe te mau pereota e fa’ata’a mai i te mau hurira’a o teie mau taipe—mai « te mau ’āpōsetolo », « te tāivara’a », « te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai », ’e « te ’ohipa misiōnare ». I reira te mau melo o te pupu ’e ’aore rā, o te piha e ’ohipa ’āmui ai nō te hi’o fa’ahou i te tuha’a 86 ’e ’ia fa’atano i te mau taipe i ni’a i tō rātou aura’a. (E nehenehe ato’a rātou e tai’o Mataio 13:36–43.) E aha tā tātou i ha’api’i mai nā roto mai i teie parabole nō ni’a i te ’ohipa nō te ha’aputuputura’a ia ’Īsera’ela ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te riro ’ei « māramarama » ’e ’ei « hō’ē fa’aora » nō te mau tamari’i a te Atua ?(TeParau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86:11).

  • E ha’amana’o paha te mau melo o te pupu ’aore rā, o te piha ē, i roto i tāna parau poro’i nō te « Ti’aturira’a nō ’īsera’ela », ’ua ani manihini te peresideni Russell M. Nelson ia rātou ’ia rave i te tahi mau ’ohipa ta’a ’ē nō te fa’aineine i te tauturu i te ha’aputuputura’a ia ’Īsera’ela (hi’o mau ’api 14–17). ’A ani ia rātou e aha te mau anira’a tā rātou e ha’amanao ra, ’e ’a hi’o ’āmui fa’ahou i te mau anira’a mai te mea e hina’arohia. Nāhea te reira i te tauturu ia tātou ’ia rave maita’i a’e i teie mau ’ohipa i roto i te ha’aputuputura’a ia ’Īsera’ela ? E aha tātou e rave nō te fa’aha’amana’o ia tātou iho i teie mau anira’a ’e ’ia tauturu te tahi i te tahi i te fa’atupura’a i te reira ? E fa’aitoito i te mau melo o te pupu ’aore rā, o te piha ’ia feruri ma te hāmanira’a ’e ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o.

  • E nehenehe te mau melo o te pupu ’aore rā, o te piha e tai’o i te ’ōmuara’a ’e i nā tuha’a mātāmua e piti o te poro’i a Elder Quentin L. Cook « Here rahi nō te mau tamari’i a tō tātou Metua » (Liahona, Mē 2019, 76–79), ma te ’imi nō te aha e mea faufa’a rahi te here i roto i tā tātou mau tauto’ora’a misiōnare, te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare. E ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau mea tā rātou i ’apo mai nō ni’a e nāhea te here e nehenehe ai e fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a, ’a tītau ai tātou e fa’a’ite i te ’evanelia i te feiā i nā pae e piti o te pāruru. E hōro’a i te taime i te mau melo o te pupu ’aore rā, o te piha, nō te pāpa’i i te hō’ē mea tā rātou e hina’aro e rave, i muri a’e i te ’āparaura’a o teie mahana. Nō te tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau mana’o, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia feruri i te mau ta’ata tā rātou i mātau. Nāhea te Atua e nehenehe ai e toro i te rima i teie mau ta’ata ? Nāhea tātou i te tauturu atu ?

Mau rāve’a tauturu pāturu

Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora

’Ua ti’aturi te Fa’aora ia rātou tei pe’e iāna. ’Ua fa’aineine ’oia ia rātou ’e ’ua hōro’a ia rātou i te mau hōpoi’a faufa’a roa nō te ha’api’i, nō te ha’amaita’i ’e nō te tāvini ia vetahi ’ē (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora [2016], 28). E aha te mau rāve’a tā ’outou e nehenehe e hōro’a i te feiā ’āpī nō te ha’api’i i te tahi ’e te tahi ?

Nene’i