Faufa’a ’Āpī 2023
12 nō Māti. Nāhea te Fa’aora i te tauturu iā’u ’ia mānuia i roto i tō’u mau mata’ura’a ? Mataio 9–10 ; Mareko 5 ; Luka 9


« 12 nō Māti. Nāhea te Fa’aora i te tauturu iā’u ’ia manuia i roto i tō’u mau mata’ura’a ? Mataio 9–10 ; Mareko 5 ; Luka 9 », Mai, pe’e mai—nō te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e te mau piha Feiā ’Āpī Tamāhine : Te mau tumu parau o te ha’api’ira’a tumu 2023 (2022)

« 12 nō Māti. Nāhea te Fa’aora i te tauturu iā’u ’ia manuia i roto i tō’u mau mata’ura’a ? Mai, pe’e mai—nō te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e te mau piha Feiā ’Āpī Tamāhine : Te mau tumu parau o te ha’api’ira’a tumu 2023

Hōho’a
te fa’ati’ara’a te Mesia i te tamāhine a Iaeiro

Tamāhine, Fa’ati’a, nā Simon Dewey

12 nō Māti

Nāhea te Fa’aora i te tauturu iā’u ’ia manuia i roto i tō’u mau mata’ura’a ?

Mataio 9–10 ; Mareko 5 ; Luka 9

Hōho’a
ītona ’āpo’o

’Āpo’o

’Arata’ihia e te hō’ē melo nō te peresidenira’a o te piha ’aore rā o te pupu ; nō te maorora’a 10–20 minuti

I te ’ōmuara’a o te rurura’a, e fa’ahiti ’āmui i te Parau tai’o a te Feiā ’Āpī Tamāhine ’aore rā i te Parau tai’o a te pupu Autahu’ara’a a Aarona. I muri iho, ’a arata’i i te hō’ē tāu’ara’a parau nō ni’a i te ’ohipa o te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a ma te fa’a’ohipa hō’ē ’aore rā hau atu o te mau uira’a i raro nei ’aore rā i tā ’oe iho mau uira’a (hi’o Buka arata’i rahi,, 10.2, 11.2). ’A fa’anaho i te mau rāve’a nō te fa’a’ohipa i te mea tā ’outou i tāu’aparau.

  • Ora i te ’evanelia. Nāhea tō tātou ’itera’a i te rima o te Fatu i roto i tō tātou orara’a ?

  • Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu. Nāhea tātou ’ia pāturu i te tahi ’e te tahi i roto i te mau mea e fa’aruruhia nei e tātou ?

  • Ani i te mau ta’ata ato’a ’ia fāri’i i te ’evanelia. Nāhea tātou ’ia fa’a’ohipa maita’i a’e i te ihi anoa ha’a ’ei mauiha’a nō te fa’a’ite i te ’evanelia ?

  • Tāhō’ē i te mau ’utuāfare ē a muri noa atu. E aha tā tātou e rave nei nō te tauturu i tō tātou ’utuāfare ’ia haere i te Mesia ra ?

I te hope’a o te ha’api’ira’a, mai te mea e tano, ’a rave i te mau mea i muri nei :

  • Fa’a’ite pāpū nō te mau parau tumu i ha’api’ihia.

  • Fa’aha’amana’o i te mau melo nō te piha tamāhine ’e nō te pupu autahu’ara’a nō ni’a i te mau ’ohipa i fa’anahohia ’e te mau anira’a manihini i ravehia i roto i te rurura’a.

Hōho’a
ītona ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Arata’ihia e te hō’ē fa’atere ta’ata pa’ari ’aore rā taure’are’a ; fātata e 25–35 minuti

Fa’aineine ia ’oe i te pae vārua

Tē fa’ati’a ra te buka a Mareko i te pene 5 ē, ’ua ha’afātata atu e toru nau ta’ata ia Iesu, e mau tumu tō rātou ’ia mata’u. Tē vai ra hō’ē ta’ata i uruhia e « te vārua faufau » tei fa’aruru i te hō’ē orara’a ’ōtahi, e ora ra i roto « i te mou’a ’e i roto ho’i i te mau mēnema ma te ’oti’oti iāna iho i te fao’a » (Mareko 5:2, 5). Iaeiro, te hō’ē tāvana nō te sunago, ’ua mata’u ’ia fa’aru’e mai tāna tamāhine, « ’ua fātata roa i te pohe » (Mareko 5:23). ’E hō’ē vahine e « hō’ē a’era ’ahuru e piti ti’ahapa i te matahiti i te pohera’a i te tapahi » ’e ’ua pau roa « tāna tao’a » i ni’a i « te mau rapa’au e rave rahi » (Mareko 5:25–26). E mea ta’a ’ē te ta’ata tāta’itahi tā ’oe e ha’api’i nei, ’e e fa’aruru nei i tōna iho mau mata’u. Terā rā, mai tā te Fa’aora e nehenehe e ti’avaru i te mau vārua faufau, e fa’ati’a i tei pohe, ’e e fa’aora i te hō’ē ma’i ri’ari’a rahi, e tauturu mai ’oia ’ia mata’u ana’e tātou. E mana rahi tō tāna a’o ia Iaeiro i roto i tō tātou orara’a i teie mahana : « ’Eiaha e mata’u, e fa’aro’o noa mai » (Mareko 5:36).

Nō te fa’aineine i te ha’api’i, ’a feruri e tuatāpapa i te parau poro’i a Elder Ronald A. Rasband « ’Eiaha ’ia pe’ape’a » (Liahona, Novema 2018, 18–21) ’e te parau poro’i a te tuahine Lisa L. Harkness « ’A fa’aea, ’a mania » (Liahona, Novema 2020, 80–82).

Ha’api’i ’āmui

E ani i te hō’ē melo o te piha ’aore rā o te pupu ’ia fa’ati’a poto mai i te ’ā’amu i roto i te Mareko 5 i tō Iesu anira’a ia Iaeiro « ’eiaha e mata’u » (hi’o mau ’īrava 22–24, 35–43), ’aore rā, ’ia hi’o fa’ahou ’oe i te ā’amu ’ei pupu. ’A nā reira noa nō te tahi atu mau ’ā’amu i roto i teie pene—te tāne ma te vārua faufau ’e te vahine tei ro’ohia i te ma’i tapahi. Nāhea teie mau tupura’a ’ohipa ri’ari’a e riro ai mai teie ’o tā tātou e fa’aruru nei i roto i tō tātou orara’a ? E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai i teie mau ’ā’amu nō ni’a i te Fa’aora, ’e e nāhea ’ia ’imi i tāna tauturu ? E tauturu te mau ’ātivite i muri nei i te feiā ’āpī ’ia fa’arahi i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’e ’ia ha’api’i mai i te pe’e i tāna a’o : « ’Eiaha e mata’u ; e fa’aro’o noa mai » (Mareko 5:36).

  • E ha’amaita’i te mau anira’a a te Fatu ’eiaha e mata’u, tei fa’ahiti-fa’ahou-hia nā roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, i te feiā ’āpī ’ia mata’u ana’e rātou. E ani ia rātou ’ia tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto te « Pu’e parau ha’amāramaramara’a » ’e ’ia hāmani i te hō’ē hōho’a pia ’o tā rātou e pia i tō rātou fare—’aore rā i te hō’ē hōho’a nūmeri ’o tā rātou e pia atu i ni’a i te tahua natirara—niuhia i ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a tā rātou i tai’o. ’A fa’a’ite ai rātou i te tahi ’e te tahi i te mea tā rātou i hāmani, e ani ia rātou ’ia fa’a’ite ato’a i te mea tā rātou i ha’api’i mai ’e ’o te tauturu ia rātou ’ia mata’u noa atu rātou. I teihea taime tō te Fa’aora tauturura’a ia tātou i te taime mata’u rahi ?

  • ’A feruri i te fa’a’ite atu i te hō’ē hōho’a o te Fa’aora e tāmarū ra i te vero, mai te hōho’a i roto i te nene’ira’a rorouira o te a’ora’a a te tuahine Lisa L. Harkness « A fa’aea, ’a mania » (hi’o ato’a Buka hōho’a nō te ’evanelia [2009], N°40). I muri iho e fa’ati’a ’oe ’aore rā te hō’ē ta’ata ’o tā ’oe i fa’aue, ’ia fa’ati’a mai i te ’ā’amu nō te Fa’aora i te tāmarūra’a i te vero, i roto te Mareko 4:35–41 ’aore rā te a’ora’a a te tuahine Harkness. Nāhea tātou e riro ai i te tahi taime mai te feiā i roto i te pahī ? E aha tā tātou i ’apo mai nā roto mai i teie ’ā’amu, e nāhea te Fa’aora i te tauturu ia tātou, ’ia mata’u noa atu tātou ? E ani i te feiā ’āpī ’ia hi’o fa’ahou i te a’ora’a a te tuahine Harkness, ma te ’imi mai i te mau fa’ahitira’a parau ’aore rā i te mau pereota ’o te tauturu ia rātou ’ia fa’arahi atu ā i te fa’aro’o ia Iesu Mesia. E pāpa’i rātou i te reira i ni’a i te tāpura ’ere’ere. Nāhea tō tātou fa’aro’o i te Fa’aora i te tauturu ia tātou, mai te mea e ’ere i tōna hina’aro ’ia tāmarū i te mau vero i roto i tō tātou orara’a ?

  • E rave rahi hīmene e ’ārue nei i te Fa’aora nō tāna tāmāhanahana ’e tōna pūai i te mau taime ’ati ’e te pāpū ’ore, mai te « Hina’aro vau ia ’oe » ’aore rā « ’Ei ’iā’u nei tō’u Atua ē ! » (Te mau Hīmene, N° 50, 90). E hīmene ’aore rā e tai’o ’āmui paha ’outou i te tahi o teie mau ’īrava, ma te ’imi mai e nāhea te Fa’aora i te tauturu ia tātou.

  • E mea mātauhia te mata’u ’e te hepohepo, ’a fa’aruru ai tātou i te mau tāmatara’a o te orara’a. Nō vetahi, e riro teie mau mana’o ’ei ha’atāfifira’a. E nehenehe tā ’oe piha ’aore rā pupu e fa’ana’o i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te huru te Fa’aora e tauturu ai i te feiā e ’aro nei i te mau fāito rau o te hepohepo. ’Ia hi’o ’āmui fa’ahou mai te mau melo o te piha ’aore rā o te pupu i te a’ora’a a Elder Ronald A. Rasband « ’Eiaha ’ia pe’ape’a » ’aore rā, te a’ora’a a Elder Erich W. Kopischke « ’Āparaura’a i te ea o te ferurira’a » (Liahona, Novema 2021, 36–38), ma te ’imi mai i te mau parau mau faufa’a rahi nō rātou ’e te fa’a’itera’a i te mea tā rātou i ’ite mai. E fa’aitoito i te feiā ’āpī ’ia paraparau i te hō’ē metua ’aore rā i te hō’ē ta’ata fa’atere ti’aturihia, ’aore rā ’ia haere atu i ni’a mentalhealth.ChurchofJesusChrist.org mai te mea e hina’aro rātou i te tauturu.

Hōho’a
tamāroa e tuatāpapa ra

’Ua fafau mai te Fa’aora e tauturu ’oia ia tātou, ’ia fāriu atu ana’e tātou iāna ra i te mau taime mata’u ’e te pāpū ’ore.

Rave ma te fa’aro’o

’A fa’aitoito i te mau melo o te piha ’aore rā o te pupu, ’ia feruri ’e ’ia pāpa’i i te mea tā rātou e rave nō te ha’a i ni’a i te mau mana’o tā rātou i fāri’i i teie mahana. Mai te mea e hina’aro rātou, e nehenehe rātou e hōro’a mai i tō rātou mau mana’o. ’A ani ia rātou ’ia feruri e nāhea te ha’ara’a i ni’a i tō rātou mau mana’o, i te ha’apūai i tō rātou mau aura’a ’e tō rātou Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.

Pu’e parau ha’amāramaramara’a

Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora

’A ha’api’i ai ’oe, ’āhiri i te hōro’a noa i te mau ha’amāramaramara’a, ’a tauturu i te feiā ’āpī ’ia ’ite mai nā roto ia rātou iho i te mau parau mau o te ’evanelia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i te mau parau a te mau peropheta.

Nene’i