Faufa’a ’Āpī 2023
28 nō Mē. E aha tā’u e nehenehe e rave i teienei nō te fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ? Iosepha Semita—Mataio 1 ; Mataio 24–25 ; Mareko 12–13 ; Luka 21


« 28 nō Mē. E aha tā’u e nehenehe e rave i teienei nō te fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ? Iosepha Semita—Mataio 1 ; Mataio 24–25 ; Mareko 12–13 ; Luka 21, » Mai, pe’e mai—nō te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e te mau piha a te Feiā ’Āpī Tamāhine : Te mau tumu parau o te ha’api’ira’a tumu 2023 (2022)

« 28 nō Mē. E aha tā’u e nehenehe e rave i teienei nō te fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ? », Mai, pe’e mai—nō te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e te mau piha a te Feiā ’Āpī Tamāhine : Te mau tumu parau o te ha’api’ira’a tumu 2023

Hōho’a
E ho’i fa’ahou mai ’oia ’ei fa’atere ’e ’ei ari’i, nā Mary R. Sauer

E ho’i fa’ahou mai ’oia ’ei fa’atere ’e ’ei ari’i, nā Mary R. Sauer

28 nō Mē

E aha tā’u e nehenehe e rave i teienei nō te fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ?

Iosepha Semita—Mataio 1 ; Mataio 24–25 ; Mareko 12–13 ; Luka 21

Hōho’a
ītona ’āpo’o

’Āpo’o

Arata’ihia e te hō’ē melo nō te peresidenira’a o te piha ’aore rā o te pupu ; nō te maorora’a 10–20 minuti

I te ’ōmuara’a o te rurura’a, e tai’o ’āmui te Parau tai’o a te Feiā ’Āpī Tamāhine ’aore rā te Parau tai’o a te pupu Autahu’ara’a a Aarona. I muri iho, ’a arata’i i te hō’ē tāu’ara’a parau nō ni’a i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a ma te fa’a’ohipa hō’ē ’aore rā hau atu o te mau uira’a i raro nei ’aore rā i tā ’oe iho mau uira’a (hi’o Buka arata’i rahi, 10.2, 11.2). ’A fa’anaho i te mau rāve’a nō te fa’a’ohipa i te mea tā ’outou i tāu’aparau.

  • Ora i te ’evanelia. E aha tā tātou i ’āparau na i ma’iri a’e nei, ’e e aha te mau anira’a ’aore rā te mau tītaura’a tei ravehia ? E aha tā tātou i rave nō te fa’atupu i teie mau anira’a ’aore rā mau tītaura’a ?

  • Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu. E aha tā tātou e rave ’aore rā e parau nō te fa’atoro atu i te rima i te feiā e mana’o nei te vai mo’emo’e nei rātou ’aore rā tei ātea ’ē i tō tātou Metua i te ao ra ?

  • Ani i te mau ta’ata ato’a ’ia fāri’i i te ’evanelia. E aha te tahi mau rāve’a e nehenehe ai tātou e tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite i te here o Iesu Mesia ?

  • Tāhō’ē i te mau ’utuāfare ē a muri noa atu. E aha te mau manaʼo tā tātou e faʼaʼite atu i te tahi ʼe te tahi nō te ha’apūai i tō tātou mau ’utuāfare ?

I te hope’a o te ha’api’ira’a, mai te mea e tano, ’a rave i te mau mea i muri nei :

  • Fa’a’ite pāpū nō te mau parau tumu i ha’api’ihia.

  • Fa’aha’amana’o i te mau melo nō te piha tamāhine ’e nō te pupu autahu’ara’a nō ni’a i te mau ’ohipa i fa’anahohia ’e te mau anira’a manihini i ravehia i roto i te rurura’a.

Hōho’a
ītona ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Arata’ihia e te hō’ē fa’atere ta’ata pa’ari ’aore rā taure’are’a ; fātata e 25–35 minuti

Fa’aineine ia ’oe i te pae vārua

E aha te mana’o o te feiā ’āpī tā ’oe e ha’api’i nei nō ni’a i te orara’a i te mau mahana hope’a hou te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia ? E parau mau ē, e tau ataata teie, tāpa’ohia e te ’enemi, te ’ino, ’e te ha’amoura’a. I te fa’a’ite-mai-ra’a te Fa’aora i tō tātou ’anotau i tāna ra mau pipi, i te pae hope’a o tōna orara’a tāhuti nei, ’ua hōro’a mai ’oia ia tātou te tīa’ira’a. Ma ’itera’a i te pōiri i muri nei, ’ua fafau mai ’oia ē, « [E riro tōna] māramarama …e tāpo’i …i te fenua tā’āto’a », i tōna ho’ira’a mai (hi’o Iosepha Semita—Mataio 1:22–26 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:34–38).

Nāhea ’oe i te tauturu i te feiā ’āpī ’ia māramarama maita’i a’e i te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau fāna’ora’a nō te ora i te mau mahana hope’a nei ? E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te fa’auru ia rātou ’ia fa’aineine ia rātou iho ’e i te ao nei nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ? Ta’a ’ē atu i te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a nō teie hepetoma, ’a ha’amana’o i te hi’o fa’ahou i te tahi mau mātēria i tāpurahia i roto « Te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia » i roto Te mau tumu parau o te ’Evanelia (topics.ChurchofJesusChrist.org).

Ha’api’i ’āmui

Nō te tauturu i te feiā ’āpī ’ia hi’o fa’ahou i te mea tā rātou i tai’o i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a i teie hepetoma, e pāpa’i ’oe i teie mau upo’o parau i ni’a i te tāpura : Te mau parau tohu fifi ’e Te mau fa’a’itera’a parau hanahana (hi’o Russell M. Nelson, « ’A fāri’i i te ananahi ma te fa’aro’o », Liahona, Novema 2020, 73–76). I muri iho, e hi’o fa’ahou te ta’ata tāta’itahi i te Iosepha Semita—Mataio 1:22–37 ’e e tāpura i raro a’e te « parau tohu fifi » ’e « te mau fa’a’itera’a parau hanahana » te mau mea e tupu hou te Fa’aora e ho’i fa’ahou mai ai. Nō te aha e mea faufa’a nō tātou ’ia ’ara i teie mau ’ohipa e tupu mai ? Nō te tauturu i te feiā ’āpī ’ia ha’api’i rahi mai e nāhea ’ia fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora, ’a feruri i te mau ’ātivite i muri nei ’aore rā i te hō’ē o tā ’oe iho.

  • E nehenehe te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i te « Pu’e parau ha’amāramaramara’a » e tauturu i te feiā ’āpī ’ia māramarama, e nāhea tō tātou Metua i te ao ra i te fa’aineine i te ’ē’a nō te tae-piti-ra’a mai o tāna Tamaiti. ’A feruri e pāpa’i i te mau ’ohipa e tupu tei fa’ata’ahia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere, ’e e ani i te ta’ata tāta’itahi ’ia tai’o hō’ē o te mau ’īrava. E fa’atū’ati te ta’ata tāta’itahi i tā rātou ’īrava i te hō’ē ’ohipa e tupu i ni’a i te tāpura ’ere’ere, ’e ’ia tāu’aparau i te tuha’a pāpa’ira’a moa ’e tō te piha. E aha tā teie mau ’ohipa e tupu e parau nei nō ni’a i tō tātou ti’ara’a i roto i te fa’aineinera’a i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ? E aha tei fa’auruhia ia tātou ’ia rave ’ei piha tamāhine ’aore rā ’ei pupu autahu’ara’a ?

  • ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « Nāhea e ti’a ia tātou ’ia fa’aruru i te mau parau tohu pōuri ’e te mau fa’a’itera’a hanahana nō tō tātou ’anotau ? ’Ua parau mai te Fatu ia tātou ma te ha’apāpūra’a ’ōhie, te māere rā : ‘Mai te mea rā ’ua vai ineine noa ’outou, ’aita ïa ’outou e mata’u [Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 38:30] » (« ’A fāri’i i te ananahi ma te fa’aro’o », 74). Nō te tauturu i te feiā ’āpī ’ia ineine maita’i atu ā nō te ho’ira’a mai o te Fa’aora, ’a ha’amana’o i te ani ia rātou tāta’itahi ’ia tai’o i te hō’ē o nā parau tumu e toru nō te fa’aineinera’a tā te peresideni Nelson i fa’a’ite mai i roto i tāna a’ora’a. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’apo mai. E aha te mea i fa’auruhia ia tātou e rave ’nō te ’ohipa i te a’o a te peresideni Nelson ?

  • I te ’ōmuara’a o tāna a’ora’a i upo’o-parau-hia « Fa’aineinera’a nō te ho’ira’a mai o te Fatu », ’ua fa’ata’a mai Elder D. Todd Christofferson e aha te huru o te ao i muri a’e i te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia (Liahona, Mē 2019, 81–84). E ani i te feiā ’āpī ’ia hi’o fa’ahou ā i tā rātou fa’ata’ara’a ’e ’ia fa’aau i te reira i te huru o te ao i teie mahana. E nehenehe rātou e ’āparau i te mea ’o tā tātou e rave i teienei ’ia ineine nō te ora i roto i te huru ao tā Elder Christofferson i fa’ata’a mai. (Nā tuha’a e maha ’o tāna a’ora’a e ha’amata na roto « A tahi, e mea faufa’a roa nō te ho’ira’a mai o te Fatu » e riro te reira ’ei tauturura’a.) Nāhea te ’Ēkālesia a te Fa’aora i te tauturu ’ia fa’aineine ia tātou nō tōna tae-piti-ra’a mai ? ’Ua tāpura Elder Christofferson e toru tumu i fa’ata’ahia ’o te ’Ēkālesia « ana’e tei ha’amanahia ’e tei tonohia nō te fa’aoti i te mau fa’aineinera’a e tītauhia nō te tae-piti-ra’a mai o te Fatu ». ’Ia fa’ata’a mai ’e ’ia mātutu te mau pīahi i teie mau mea.

Hōho’a
tamāhine ’āpī e tuatāpapa ra

Mai te mea ’ua ineine tātou, e’ita tātou e mata’u i te mau ’ohipa e tupu e arata’i atu i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora.

Rave ma te fa’aro’o

’A fa’aitoito i te mau melo o te piha ’aore rā o te pupu ’ia feruri ’e ’ia pāpa’i i te mea tā rātou e rave nō te fa’a’ohipa i te mau mana’o tā rātou i fāri’i i teie mahana. Mai te mea e hina’aro rātou, e nehenehe rātou e fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o. E ani ia rātou ’ia feruri nāhea te fa’a’ohipara’a i te mau mana’o tei tae mai i te ha’apūai i tō rātou mau tā’amura’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.

Pu’e parau ha’amāramaramara’a

Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora

’A ha’api’i i te mau pīahi ē, i te tahi mau taime e ha’api’i te Vārua ia rātou i te mau mea i te roara’a o te hō’ē paraparaura’a a te piha ’o te ’ore roa e parau-vaha-hia.

Nene’i