Mai, pe’e mai
6–12 nō Tiurai. Alama 30–31 : « Te mana o te parau a te Atua »


« 6–12 nō Tiurai. Alama 30–31 : ‘Te mana o te parau a te Atua’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 6–12 nō Tiurai. Alama 30–31 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
tē ha’api’i ra Alama ia Korihora

Tē fa’a’ite nei te mau mea ato’a ē tē vai nei te hō’ē Atua (Alama ’e Korihora), nā Walter Rane

6–12 nō Tiurai

Alama 30–31

« Te mana o te parau a te Atua »

Tē fa’a’ite pāpū nei Alama nō te « hau [o te] mana » o te parau a te Atua (Alama 31:5). ’Ia tai’o ’outou i te Alama 30–31, pāpa’ipa’i i te mau mana’o e tae mai ’a ’ite ai ’outou i te hau o te mana o te parau a te Atua i ni’a ia ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Tē fa’a’ite pāpū nei te mau fa’ati’ara’a i roto i te Alama 30–31 i te mana o te mau parau—nō te ’ino ’e nō te maita’i. ’Ua ha’amata’u te « mau parau taparu » ’e te mau « parau arero ’ino rahi » a te ha’api’i ’ino ra ’o Korihora ’ia arata’i i « te feiā e rave rahi i raro i te pohe » (Alama 30:31, 47). ’Oia ato’a, ’ua arata’i te mau ha’api’ira’a a te ’āti Nephi taivā ra ’o Zorama i te hō’ē pupu tā’āto’a ’ia ma’iri « i roto i te mau hapa rahi » ’e ’ia « ha’api’o rātou i te mau ’ē’a o te Fatu » (Alama 31:9, 11).

I te tahi pae, e fa’aro’o ’āueue ’ore tō Alama i te parau a te Atua « ’ua hau tō te reira mana i ni’a i te ’ā’au o te ta’ata i tō te ’o’e, ’e tō te tahi mau mea ato’a » (Alama 31:5)—te mau parau ato’a a Korihora ’e Zorama. ’Ua fa’ahiti te mau parau a Alama i te parau mau mure ’ore tei tītau i te mau mana o te ra’i ra nō te ha’amāmū ia Korihora (hi’o Alama 30:39–50), ’e ’ua tītau te reira i te ha’amata’ira’a o te ra’i i ni’a i te feiā tei ’āpe’e iāna nō te fa’aho’i mai i te mau ’āti Zorama i te parau mau (hi’o Alama 31:31–38). E mau hi’ora’a faufa’a rahi rātou nō te feiā ’āpe’e i te Mesia i teie mahana, e mahana ho’i e mana rahi fa’ahou tō te mau « parau arero ’ino rahi » ’e tō te « mau hapa rahi » i ni’a i te ferurira’a o te mau ta’ata (Alama 30:31 ; 31:9). E nehenehe rā tā tātou ’ia ’ite mai i te parau mau nā roto i te tu’ura’a i tō tātou ti’aturi, mai tā Alama i rave, i ni’a « i te mana o te parau a te Atua » (Alama 31:5).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Alama 30:6, 12

E aha te hō’ē aneti Mesia ?

I roto i te Alama 30:6, tē parauhia nei ’o Korihora ’ei « Aneti Mesia ». Te hō’ē aneti Mesia, « e ta’ata e parau iāna nō te Mesia tōna ti’ara’a mau, e ta’ata pāto’i ïa i te Mesia (1 Ioane 2:18–22 ; 4:3–6 ; 2 Ioane 1:7). Te aura’a rahi, ’o te hō’ē ïa ta’ata ’aore rā te hō’ē mea e parau ha’avare i te ta’ata i te ’evanelia mau ’aore rā i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, e mea pāto’i hua rā ’aore rā e mea pāto’i huna i te Mesia » (Bible Dictionary, « Aneti Mesia »).

E aha « te mau parau ha’avare nō te ’evanelia mau » tā ’oe e ’ite ra i roto i teie nei ao ? ’Ei hi’ora’a, ’ua ha’api’i te tuahine Julie B. Beck, peresideni rahi tahito nō te Sōtaiete Tauturu : « Te ha’api’ira’a tumu ato’a ’aore rā te parau tumu tā [tātou] e fa’aro’o mai roto mai i te ao ’o tē pāto’i i te ’utuāfare, e mea aneti Mesia ato’a ïa » (« Teaching the Doctrine of the Family », Ensign, Māti 2011, 15).

Hōho’a
tē paraparau ra Korihora ia Alama

Tē ’aro ra Korihora ia Alama, nā Robert T. Barrett

Alama 30:6–60

E ti’a i te Buka a Moromona ’ia tauturu iā’u ’ia pāto’i i te mana o rātou e tāmata nei i te ha’avare iā’u.

’Ia tai’o ’oe i te Alama 30:6–31, mai te huru ē, e pehe mātau te mau ha’api’ira’a a Korihora. Inaha ho’i, mai tā te peresideni Ezra Taft Benson i ha’api’i ē, tē fa’a’ite nei te Buka a Moromona ma te ha’apūai ia tātou i mua i « te mau ’ōpuara’a ’ino, te mau fa’anahora’a ’e te mau ha’api’ira’a a te diabolo, i tō tātou nei ’anotau. Te huru ta’ata taivā i roto i te Buka a Moromona, hō’ē ā ïa huru i tō tātou nei ’anotau. I roto i tōna ’ite hōhonu, ’ua hāmani te Atua i te Buka a Moromona ’ia ti’a ia tātou ’ia hi’o i te hape ’e ’ia ’ite nāhea ’ia ’aro i te mau tumu parau hape o te ha’api’ira’a, te poritita, te ha’apa’ora’a ’e te mau ferurira’a hōhonu o te ta’ata nō tō tātou nei ’anotau » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Ezra Taft Benson, [2014], 145).

E nehenehe e tāpura i te mau ha’api’ira’a tumu hape tā Korihora i ha’api’i i roto i te Alama 30:6–31. E aha te tahi mau fa’ahope’ara’a nō te ti’aturira’a i te reira mau ha’api’ira’a ? ’Ei hi’ora’a, e aha te fa’ahope’ara’a nō te ti’aturira’a ē, « ’ua pohe ana’e te ta’ata, ’o te hope’a iho ā ïa i reira »? (Alama 30:18). E aha te mau ha’api’ira’a hape tā Korihora i ha’api’i ’o tē tū’ati i te mau ha’api’ira’a hape tā ’oe e ’ite ra i teie mahana i roto i te ao nei ?

’Ia tai’o ’oe i te mau ’ohipa i tupu i roto ia Korihora ’e ia Alama, e nehenehe tā ’oe e fa’aineine nō te mau taime e tāmata te ta’ata i te ha’avare ia ’oe. E mea maita’i te tuatāpapara’a i te Alama 30:29–60 nō te māramarama nāhea Korihora i te ha’avarera’ahia (hi’o ta’a ’ē i te mau ’īrava 52–53). E aha te nehenehe e ’apo mai i roto i te pāhonora’a a Alama i te mau ha’api’ira’a a Korihora ? (hi’o Alama 30:31–35).

Alama 31

E mana tō te mau parau a te Atua nō te arata’i i te ta’ata i te parau-ti’a.

’Ia hi’ohia, e au ē, tītauhia te rāve’a poritita ’aore rā te nu’u fa’ehau nō te fa’a’āfaro i te fifi nō te ta’a-’ē-ra’a te mau ’āti Zorama i te mau ’āti Nephi (hi’o Alama 31:1–4). ’Ua ha’api’i rā ’o Alama e tu’u i te ti’aturi i ni’a « te mana o te parau a te Atua » (Alama 31:5). E aha tā ’oe e ’apo mai nei i roto i te Alama 31:5 nō ni’a i te mana o te parau a te Atua ? Nāhea ’oe i te ’itera’a i te parau a te Atua i te arata’ira’a « i te ta’ata ’ia rave i te ’ohipa ti’a »? (Alama 31:5). ’A feruri nāhea ’oe e nehenehe ai e « tāmata » (e fa’a’ohipa) i te parau a te Atua nō te tauturu i te tahi ta’ata tā ’oe i here.

Nō te māramarama atu ā i te hi’ora’a a Alama nō te fa’aorara’a i te ta’ata, e nehenehe tā ’oe e fa’aau i tāna peu, tōna mau mana’o ’e tāna ’ohipa i tō te mau ’āti Zorama, mai tei fa’a’itehia i roto i te Alama 31. E tauturu mai paha te hō’ē tāpura mai teie i muri nei. E aha te mau ’ohipa ta’a ’ē tā ’oe e ’ite ra ? I tō ’oe mana’o, nāhea i te riro rahi atu ā mai ia Alama te huru ?

Te mau ’āti Zorama

Alama

Te mau ’āti Zorama

’Ua ti’aturi ē te feiā i rāpae’au ia rātou, e hade ïa tā rātou utu’a (Alama 31:17).

Alama

’Ua ti’aturi ē, e « taea’e » nōna te mau ’āti Zorama ’e « e mea faufa’a rahi » tō rātou vārua (Alama 31:35).

Te mau ’āti Zorama

’Ua tu’u i tō rātou ’ā’au i ni’a i te tao’a (Alama 31:24, 28).

Alama

’Ua hina’aro e ’āfa’i i te mau vārua ia Iesu Mesia ra (Alama 31:34).

Te mau ’āti Zorama

Alama

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Alama 30:44

E nehenehe e tai’o ’āmui ’e e paraparau i te Alama 30:44 ’a hāhaere ai nā rāpae ’aore rā ’a māta’ita’i ai i te hōho’a nō te mau hāmanira’a a te Atua. E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite mai i te mea tā rātou e ’ite nei ’o te fa’a’ite pāpū nei nō te Atua. Nāhea teie mau mea—’aore rā te tahi atu mau ’ohipa i tupu nō tātou—i te tauturu ia tātou ’ia ’ite ē tē vai pāpū nei te Atua ?

Alama 30:56–60

E aha tā tātou e ’apo mai i roto i te Alama 30:56–60 nō ni’a i te huru ravera’a a te diabolo i tōna mau ta’ata ’āpe’e ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te pāruru i tō tātou ’utuāfare i mua i tōna mana ?

Alama 31:20–38

I muri iho i te tai’ora’a i te Alama 31:20–38 ’e tō ’outou ’utuāfare, e nehenehe tā ’outou e ’āparau i te mau uira’a i muri nei : e aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te pure a Alama ’e te pure a te mau ’āti Zorama ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te pe’e i te hi’ora’a o Alama i roto i tā tātou mau pure ta’ata hō’ē ’e te mau pure ’utuāfare ?

E nehenehe te mau tamari’i ’āpī e tu’u i te tahi ’ōfa’i i raro a’e i tō rātou tūru’a ’ei ha’amana’ora’a ’ia pure i te po’ipo’i ’e te pō. E nehenehe ato’a tā rātou e fa’anehenehe i tā rātou ’ōfa’i.

Alama 31:23

E aha tā tātou e rave nei i te mau mahana ato’a i tō tātou fare nō te ha’api’i mai ’e nō te paraparau nō ni’a i te Atua ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Fa’aineine i te vāhi ha’api’ira’a. « E nehenehe tō tātou mau vāhi ha’api’ira’a e ha’uti i ni’a i tō tātou ’aravihi nō te ha’api’i ’e nō te ’ite i te parau mau » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,15). E tāmata i te ’ite mai i te hō’ē vāhi nō te tuatāpapa i te mau pāpa’ira’a mo’a, e vāhi ’o tē fa’a’ōhie i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i. E nehenehe ato’a te pehe au ’e te mau hōho’a au e fa’atae mai i te Vārua.

Hōho’a
E ta’ata nō te ’āti Zorama e pure ra i ni’a i te Rameumepitoma

Te Rameumepitoma, nā Del Parson

Nene’i