Mai, pe’e mai
7–13 nō Tītema. Moroni 7–9 : « ’Ia fa’ateitei te Mesia ia ’oe i ni’a »


« 7–13 nō Tītema. Moroni 7–9 : ‘’Ia fa’ateitei te Mesia ia ’oe i ni’a’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 7–13 nō Tītema. Moroni 7–9 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
Tē pāpa’i ra Moroni i ni’a i te mau ’api ’auro

Minerva Teichert (1888–1976), Moroni, te ’āti Nephi hope’a, 1949–1951, pēni hinu, 34¾ x 47 initi. Brigham Young University Museum of Art, 1969

7–13 nō Tītema.

Moroni 7–9

« ’Ia fa’ateitei te Mesia ia ’oe i ni’a »

’A tuatāpapa ai ’outou i te Moroni 7–9, ’a fa’aro’o i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i ’e ’a pāpa’i i tāna mau poro’i ia ’outou. E nehenehe tāna e ha’api’i i te mea e tītauhia ia ’outou ’ia ’ite ’e i te mea e tītauhia ia ’outou ’ia rave.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hou Moroni ’a fa’aoti ai i te papa’a parau tā tātou i ’ite ’o te Buka a Moromona, i tāna iho mau parau hope’a, ’ua hōro’a mai ’oia e toru poro’i nō roto mai i tōna metua tāne, ’o Moromona : e poro’i « tei pe’e atu i te Mesia ma te hau » (Moroni 7:3) ’e e piti rata tā Moromona i pāpa’i ia Moroni. Penei a’e ’ua tu’u Moroni i teie nau poro’i i roto i te Buka a Moromona nō tōna ’ite-ātea-ra’a i te tū’atira’a o te mau fifi i tōna tau ’e i tō tātou nei tau. I te pāpa’ira’ahia teie mau parau, tē pātia upo’o ra te nūna’a ’āti Nephi i roto i te tāivara’a. E rave rahi o rātou tei « ’ore ato’a tō rātou aroha te tahi i te tahi » ’e « tē ’oa’oa ra rātou i te mau mea ato’a, maori rā ’o te maita’i ra » (Moroni 9:5, 19). Noa atu rā, ’ua vai noa tō Moromona tumu e tīa’i—ma te ha’api’i ia tātou ē e ’ere te tīa’i i te hi’o-’ore-ra’a i te mau fifi o te ao nei ’aore rā te huru ti’aturi haere noa ; ’o te fa’aro’o rā i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia ’e tō rāua mana rahi a’e ’e te vai maoro a’e i teie mau fifi. ’O te « [tāpe’ara’a] i te mau mea maitata’i ato’a » (Moroni 7:19). ’O te vaiihora’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia « ’e te tīa’ira’a i tōna hanahana ’e te ora mure ’ore, ’ia vai noa te reira i roto i tō ’oe ’ā’au » (Moroni 9:25). Ē tae noa atu i terā mahana hanahana ra nō te Tae-piti-ra’a mai o te Mesia, ’o te ’ore-roa-ra’a ïa e fa’aea i te « ’ohipa [tā tātou e rave]… ’ia vī te ’enemi i te mau parau-ti’a ato’a » (Moroni 9:6).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Moroni 7:12–20

Tē tauturu nei te māramarama o te Mesia ’ia hi’o i rotopū i te maita’i ’e te ’ino.

I teie nei mahana, ’ua ’ī roa te ao i te mau poro’i fa’a’ume ; nāhea tātou e ’ite ai e aha te mea maita’i ’e e aha te mea ’ino ? Tē hōro’a nei te mau parau a Moromona i roto i te Moroni 7 i te mau parau tumu rau tā tātou e nehenehe e fa’a’ohipa « ’eiaha e hapa noa atu » (Moroni 7:18). ’A tuatāpapa ai ’oe i te Moroni 7:12–20, ’a hi’o i te mau parau mau e nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai e aha te ha’afātata atu ā ia ’oe i te Atua ’e te mea e’ita e nā reira. E nehenehe tā ’oe e fa’a’ohipa i teie mau parau mau nō te tauturu i te hi’opo’ara’a i te mau poro’i tā ’oe e fa’aruru atu, nā reira ato’a te mau ’ohipa i tupu nō ’oe i teie hepetoma ’ei reira e hi’o ai tē tītau nei ānei te reira ’ia rave i te maita’i ’aore rā ’aita (hi’o Moroni 7:13).

Moroni 7:20–48

Nā roto i te fa’aro’o i te Mesia e ti’a ai iā’u ’ia « tāpe’a mai… i te mau mea maitata’i ato’a ».

I muri iho i te ha’api’ira’a nō ni’a i te huru e fa’ata’a i te maita’i ’e te ’ino, ’ua ui Moromona i te hō’ē uira’a e tano roa paha nō teie mahana : « Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tāpe’a mai i te mau mea maitata’i ato’a ra ? »—i te taime iho ā rā e mea fa’a’amu’amu roa te mau fa’ahemara’a a te ’enemi (Moroni 7:20). E ’itehia te pāhonora’a a Moromona i roto i te toe’a o te pene 7. ’A tai’o ai ’oe i te mau ’īrava 20–48, ’a ’imi i te mau parau mau e tauturu ia ’oe ’ia ’ite « i te mau mea maitata’i ato’a ra » ’ua fāna’o ’oe maoti Iesu Mesia. Nāhea te fa’aro’o iāna e tauturu ai ’ia ’imi i te mau mea maitata’i ato’a ra ? Nāhea ’oe nō te « tāpe’a mai » e rave rahi atu ā mea maitata’i ?

Hi’o ato’a Hīro’a fa’aro’o 1:13.

Moroni 7:44–48

« ’O te aroha rā, ’o te hina’aro mau ïa i te Mesia ».

’Ua nā ’ō te peresideni Dallin H. Oaks : « Te tumu ’aita roa te aroha e mou ’e te tumu e mea faufa’a a’e te aroha i te tahi atu mau ’ohipa faufa’a rahi ato’a, nō te mea ïa… te aroha, ‘o te hina’aro mau i te Mesia » (Moro. 7:47), e ’ere i te hō’ē ’ohipa, e vaira’a rā ’aore rā te hō’ē huru ta’ata… Te aroha, ’o te mea ïa e riro te hō’ē ta’ata » (« The Challenge to Become », Ensign, Nov. 2000, 34). ’A tai’o ai ’oe i te Moroni 7:44–48, ’a feruri i te tātarara’a a Moromona nō te aroha ’e ’a fa’aro’o i te mau mana’o e tae mai nō ’ō mai i te Vārua Maita’i ; e ti’a iāna ’ia tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai i te rāve’a nō te ha’amaita’i ia ’oe. Nō te aha e tītauhia te fa’aro’o ’e te tīa’i nō te fāri’i i te hōro’a nō te aroha ?

Moroni 9:9

E nehenehe ānei tō’u vi’ivi’i ’ore ’e tō’u viretu e ’īriti-’ē-hia atu iā’u nei ?

I te fa’a’itera’a a Moromona i te mau hara faufau a te mau ’āti Nephi, ’ua mana’o hape vetahi ē, ’ua ’ōfati te feiā i māferahia ’aore rā i hāmani-’ino-hia i te ture nō te vi’ivi’i ’ore. Terā rā, ’ua ha’amāramarama mai Elder Richard G. Scott ē, e ’ere roa atu. ’Ua ha’api’i ’oia : « Ma te tura rahi, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ia pēpē noa atu ’outou i te ’ohipa ’āhitahita, i te ’ohipa faufau ’aore rā i te hara toto o te tahi ta’ata ’e ’ua fa’ahepohia tō ’outou hina’aro, e ’ere i ni’a ia ’outou te hōpoi’a ’e ’eiaha roa e mana’o ē e ta’ata hara ’outou » (“Healing the Tragic Scars of Abuse,” Ensign, May 1992, 32).

Moroni 9:25–26

E nehenehe tā’u e tīa’i i te Mesia noa atu ā tō’u vaira’a.

I muri a’e i te fa’ata’ara’a i te ’ino tāna i ’ite, ’ua parau Moromona i tāna tamaiti ’eiaha e ’oto. E aha te mea tā ’oe e fa’ahiahia nei i roto i te poro’i tīa’i a Moromona ? Ia ’oe, e aha te aura’a e « fa’ateitei [te Mesia] ia ’oe i ni’a » ? E aha te huru o te Mesia ’e te mau parau tumu o tāna ’evanelia e « vai noa… i roto i tō ’oe ’ā’au » ’e e hōro’a nei ia ’oe i te tīa’i? (Moroni 9:25).

Hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « Te ti’aturira’a i te māramarama o te Atua », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2013, 70, 75–77.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Moroni 7:5–11

’Ia au i te Moroni 7:5–11, nō te aha e mea faufa’a ’ia rave i te mau ’ohipa maita’i nō te mau tumu maita’i ? Nāhea tātou i te ’ite ē, tē pure ra tātou ’e tē ha’apa’o nei ho’i i te mau fa’auera’a a te Atua ma « te mana’o mau » ? (’īrava 6).

Moroni 7:12–19

Nāhea te parau a’o a Moromona e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia rave i te mau mā’itira’a maita’i nō ni’a i te huru ’e te ta’ata e fa’a’ohipa atu i tō tātou taime ? E nehenehe e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’imi i roto i te fare ’e ’ia « tāpe’a mai » (Moroni 7:19), ’aore rā ’ia tāpe’a māite, i te mau mea e tītau ia rātou ’ia « rave i tei maita’i, ’e ’ia hina’aro i te Atua, ’e ’ia tāvini iāna » (Moroni 7:13). E fa’ahiahia ïa rātou nō te mau mea maita’i tā rātou e ’ite mai.

Moroni 7:29

I muri iho i te tai’ora’a i teie ’īrava, e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e paraparau nō te mau temeio tā rātou i ’ite ’aore rā i te tahi atu mau mea ’a ’ite ai rātou i te rima o te Atua i roto i tō rātou orara’a.

Moroni 8:5–26

E aha tā te mau ’āti Nephi tei bāpetizo i te mau tamari’i ri’i i ’ore i māramarama nō ni’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia ? E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai nei nō ni’a i te Tāra’ehara i roto i te mau ha’api’ira’a a Moromona ?

Moroni 8:16–17

E aha te aura’a o « te aroha rahi » ? Nāhea te reira e tauturu ai ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te mata’u ? Nāhea te reira e tauturu ai ia tātou ’ia ha’api’i itoito i te ta’ata i te parau mau ? Nāhea tātou ’ia fa’ananea i te reira ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te pehe nō te tītau manihini i te Vārua ’e nō te ha’api’i atu i te ha’api’ira’a tumu. « E mana ’ōti’a ’ore tō te pehe nō te tūra’ira’a ia [tātou] ’ia rahi atu ā te pūai pae vārua » (« Parau ’ōmuara’a a te Peresidenira’a Mātāmua », Te mau hīmene,x). E ti’a i te hō’ē hīmene mai te hīmene « ’A here ’outou mai tā’u i here » (Te mau hīmene, n°190) e ha’amaita’i atu ā i te ’āparaura’a ’utuāfare nō ni’a i te aroha i roto i te Moroni 7:44–48.

Hōho’a
Iesu Mesia

Hōho’a nō te Mesia, te Fa’aora, nā Heinrich Hofmann

Nene’i